1ra-1077/2017 — Art. 217 1 alin. 4 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Edineț din 23 mai 2016, Scripnic Vitalie a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activiate pe o perioadă de 5 ani, cu executarea pedepsei cu închisoarea în penitenciar de tip închis. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Scripnic Vitalie împreună cu o persoană care a fost liberată de răspunderea penală, fiind membri ai unui grup criminal organizat, specializat în vânzarea substanțelor narcotice, în scopul obținerii de profit, care acționează preponderent în regiunea de nord a Republicii Moldova, în circumstanțe necunoscute organului de urmărire penală au intrat în posesia unei cantități de substanțe narcotice de proveniență vegetală, sub formă de marihuană, pe care intenționau să o realizeze lui Xenișchevici Andrei, persoană care acționa în calitate de investigator sub acoperire, sub controlul organelor de drept. 1 Astfel, întru atingerea scopului criminal, pentru realizarea substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, în scopul obținerii de profit, Scripnic Vitalie a transmis persoanei care a fost liberată de răspunderea penală, o cantitate de substanțe narcotice, sub formă de marihuană, care la rândul său, la 13 martie 2015, aproximativ la ora 13:00, cu automobilul de model „Dacia Logan” cu n/î BR AS 142, s-a deplasat în or. Cupcini, r-nul Edineț, str. Chișinăului, nr.37A, unde a realizat lui Xenișchevici Andrei, persoană care acționa în calitate de investigator sub acoperire, o masă de proveniență vegetală, cu miros specific, moment când a fost reținut de către colaboratorii de poliție. Conform raportului de expertiză chimică nr. 589 din 15 martie 2015, s-a stabilit că, masa de proveniență vegetală, cu miros specific, care a fost ridicată la 13 martie 2015, în cadrul percheziției automobilului de model „Dacia Logan” cu n/î BR AS 142, la volanul căruia se afla persoana care a fost liberată de răspunderea penală, constituie marihuană, care face parte din categoria substanțelor narcotice, cu masa totală de 677,5 grame. Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006 privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, cu modificările și completările ulterioare, cantitatea de 677,5 grame depistată, constituie proporții deosebit de mari. Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 1088, din 05.10.2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora supuse controlului, cu completările și modificările ulterioare, substanța de marihuană este inclusă în tabelul nr. l „Substanțele narcotice și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicinale. Lista nr.1 Substanțele narcotice”. 2.1. Tot el, în circumstanțe necunoscute organului de urmărire penală, a intrat în posesia unei cantități de substanțe narcotice sub formă de marihuană și a 1380 de comprimate de tip „Taren”, pe care le-a păstrat la domiciliul său, în scop de înstrăinare, situat în s. Xxxxx, r-nul Xxxx, până la 13 martie 2015, când au fost depistate și ridicate în cadrul percheziției efectuate de către colaboratorii organelor de poliție. Conform raportului de expertiză chimică nr. 590 din 15 martie 2015, s-a constatat că masa de proveniență vegetală, cu miros specific, care a fost ridicată la 13 martie 2015, în cadrul percheziției domiciliului lui Scripnic Vitalie, situat în s. Xxxx, r-nul Xxxx, constituie 19243 grame, de marihuană uscată. Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006 privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, cu modificările și completările ulterioare, cantitatea de 19243 grame depistată, constituie proporții deosebit de mari. Conform Hotărârii Guvernului Republicii 2 Moldova nr. 1088, din 05.10.2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora supuse controlului, cu completările și modificările ulterioare, substanța de marihuana este inclusă în tabelul nr. l „Substanțele narcotice și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicinale. Lista nr. 1 Substanțele narcotice”. Cele 1380 de comprimate de tip „Taren”, care fac parte din categoria substanțelor psihotrope, conțin preparat medicamentos aprofen, care este inclus în tabela nr. III, „Substanțele stupefiante, (narcotice), substanțele psihotrope, utilizate în scopuri medicale”, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 1088 din 05.10.2004. Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006 privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, cu modificările și completările ulterioare, cantitatea de 276 grame depistată constituie proporții deosebit de mari. Acțiunile inculpatului Scripnic Vitalie au fost calificate de către prima instanță în baza art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal - circulația ilegală a substanțelor narcotice, în scop de înstrăinare, de către membri ai unui grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către avocatul Ciumac Natalia în numele inculpatului Scripnic Vitalie, care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței primei instanțe, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, invocând că: - în instanța de judecată s-a decis examinarea cauzei în lipsa inculpatului Scripnic Vitalie, în ședința de judecată au fost date citirii declarațiilor ultimului depuse în cadrul urmăririi penale; - nu este deacord cu probele prezentate de acuzare, iar clientul său nu a fost prezent în ședințele primei instanțe, astfel fiind încălcat dreptul persoanei la un proces echitabil și dreptul la apărare, care sunt garantate de legea fundamentală a R. Moldova; - condamnarea inculpatului Scripnic Vitalie a avut loc în baza cercetării unilaterale a probelor; - toate probele administrate au primit o apreciere nejustă, concluziile privind vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunii imputate au fost luate neîntemeiat, fără careva probe pertinente și concludente; - acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al infracțiunii, lipsește latura obiectivă, sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea); - prima instanță nu a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, ținând cont de faptul, că chiar de la bun început colaboratorii de poliție nu și- au exercitat atribuțiile conform legii la efectuarea percheziției domiciliului lui. 3

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 22 martie 2017, a fost admis din alte motive apelul declarat, casată parțial sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Scripnic Vitalie a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de 7 ani 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitate ce ține de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei cu închisoarea în penitenciar de tip închis. În rest au fost menținute dispozițiile primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel verificând argumentele invocate în apel prin prisma probelor administrate, precum și cercetând suplimentar probele solicitate de părți, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, a concluzionat că apelul urmează a fi admis din alte motive, cu casarea parțială a sentinței atacate, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță. Astfel, instanța de apel a indicat că pe parcursul judecării apelului, la demersul procurorului, au fost cercetate probele scrise, cum ar fi: - procesul-verbal din 17.01.2015, privind consemnarea celor constatate privitor la infracțiunea depistată (f.d. 3, vol. I); - cererea ofițerului de urmărire penală și acordul persoanei de a participa în calitate de agent sub acoperire (f.d. 15-18, vol. I); - procesul-verbal din 16.03.2015, de consemnare a măsurilor speciale de investigații (f.d. 22-23, vol. I); - ordonanța privind aprecierea pertinenței măsurilor speciale de investigații (investigații sub acoperire) (f.d.25, vol. I); - demers privind interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice și încheierea din 03.02.2015, privind autorizarea interceptării și înregistrarea convorbirilor telefonice a abonatului cu indicarea numărului lui Perțu Victor (f.d. 28-30, vol. I); - procesul-verbal din 09.03.2015, de consemnare a măsurilor speciale de investigații întocmit de ofițerul superior de investigații nord, Maximciuc Nicolae cu indicarea acțiunilor procesuale întreprinse (f.d. 35-37, vol. I); - procesul-verbal din 09.03.2015, privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor și stenograma întocmită de procurorul care a exercitat urmărirea penală, Pitel Anatolie (f.d. 45-54, vol. I); - încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 09.03.2015 conform căreia s-a constatat faptul că la efectuarea măsurii speciale de investigație, de către organul de urmărire penală au fost respectate cerințele legale prevăzute de Codul de procedură penală (f.d. 58-59, vol. I); 4 - ordonanța din 09.03.2015, privind interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice (f.d. 61, vol. I); - încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 09.03.2015, prin care a fost autorizată interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice ale abonatului Perțu Victor pentru o perioadă de 30 zile (f.d. 63-65, vol. I); - procesul-verbal din 19.03.2015 de consemnare a măsurilor speciale de investigații (f.d. 67-69, vol. I); - procesul-verbal din 19.03.2015, privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor și stenograma acestor comunicări (f.d. 74-94, vol. I); - ordonanța din 19.03.2015, privind aprecierea pertinenței măsurilor speciale de investigații (f.d. 95, vol. I); - încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 19.03.2015, prin care s-a constatat faptul că la efectuarea măsurii speciale de investigație de către organul de urmărire penală au fost respectate cerințele legale prevăzute de Codul de procedură penală (f.d. 97-98, vol. I); - ordonanța din 09.03.2015, privind interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice, cu indicarea nr. de telefon a lui Perțu Victor (f.d. 100, vol. I); - încheierea judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 09.03.2015, prin care a fost autorizată interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice (f.d. 102-104, vol. I); - procesul-verbal din 19.03.2015 de consemnare a măsurilor speciale de investigații (f.d.106-108, vol. I); - ordonanța din 19.03.2015, privind încetarea măsurii speciale de investigații (f.d. 109, vol. I); - procesul-verbal din 19.03.2015 privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor telefonice și stenograma acestor convorbiri (f.d. 110-128, vol. I); - încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 19.03.2015, prin care s-a constatat faptul că la efectuarea măsurii speciale de investigație, de către organul de urmărire penală au fost respectate cerințele legale prevăzute de Codul de procedură penală (f.d. 132-133, vol. I); - ordonanța, demersul și încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 12.03.2015, privind efectuarea percheziției automobilului de model „Dacia Logan”, cu nr/î BRAS 142 de care se folosește Perțu Victor (f.d.135-139); - procesul-verbal de percheziție din 13.03.2015, efectuată în automobilul de model „Dacia Logan”, cu nr/î BRAS 142 (f.d. 140-141, vol. I); - ordonanța, demersul și încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 12.03.2015, prin care s-a autorizat efectuarea percheziției la domiciliul lui Scripnic Vitalie (f.d. 142-145, vol. I); - procesul-verbal de percheziție din 13.03.2015, la domiciliul lui Scripnic Vitalie, cu indicarea obiectelor și a bunurilor depistate (f.d. 146-147, vol. I); 5 - ordonanța, demersul și încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 12.03.2015, prin care s-a autorizat efectuarea percheziției la domiciliul lui Scripnic Nicolae (f.d. 148-152, vol. I); - raportul de expertiză nr. 589 din 15.03.2015, potrivit căruia masa vegetală uscată, mărunțită de culoare verde, ridicată prin percheziția din automobilul de model „Dacia Logan”, n/î BRAS-143 sub conducerea lui Perțu Victor este marihuană, care se atribuie la substanțe narcotice (f.d. 161-162, vol. I); - raportul de expertiză nr. 590 din 15.03.2015, cu planșa fotografică cu același conținut al concluziei (f.d. 169-172, vol. I); - raportul de expertiză nr. 3259 din 27.03.2015, conform căruia 1380 pastile prezentate la examinare, ridicate prin percheziția la domiciliul lui Scripnic Vitalie, conțin preparatul medicamentos aprofen (f.d. 177-178); - ordonanța din 31.03.2015, de recunoaștere în calitate de corp delict a pastilelor ridicate de la domiciliul lui Scripnic Vitalie (f.d. 180, vol. I); - procesul-verbal din 17.03.2015, de audiere a martorului Xenișchevici Andrei, agent sub acoperire (f.d. 181, vol. I); - declarațiile martorului Perțu Victor, date în instanța de judecată la 11.04.2016 (f.d. 148-149, vol. II); - declarațiile martorului Xenișchevici Andrei, date în instanța de judecată la 11.04.2016 (f.d. 150-151, vol. II); În continuare instanța de apel a reținut că deși prima instanță a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) Cod penal, dar eronat a constatat în acțiunile lui Scripnic Vitalie și agravanta prevăzută la lit. b) a acestui articol - de un grup criminal organizat sau de o organizație criminală ori în favoarea acestora, element, care este lipsă în acțiunile inculpatului. La acest capitol, instanța de apel a indicat că conform art. 46 Cod penal, grupul criminal organizat este o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni, totodată, conform prevederilor Convenției ONU, „privind crima organizată transnațională” din 15 noiembrie 2000, grupul criminal organizat este grupul structurat din 3 sau mai multe persoane, care funcționează o perioadă de timp și acționează împreună pentru a comite una sau mai multe infracțiuni grave definite în conformitate cu această Convenție, în scopul obținerii directe sau indirecte a unor avantaje bănești sau alte avantaje materiale. Prin urmare, instanța de apel a menționat că chiar dacă la caz figurează mai multe persoane, care au participat la realizarea laturii obiective a circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare în proporții deosebit de mari, totuși 6 inculpatul Scripnic Vitalie nu avea un rol activ, specific unui membru al unui grup criminal organizat, și nu a fost demonstrat că acesta de mai mult timp face parte din acest grup, inculpatul transmițând doar o singură dată o cantitate de substanțe narcotice sub formă de marihuană persoanei care a fost liberată de răspundere penală. La fel, nu au fost aduse probe în confirmarea faptului că Scripnic Vitalie avea rol de autor și că plănuia pe viitor să mai comită infracțiuni de acest fel. În această ordine de idei, instanța de apel a conchis că în acțiunile inculpatului Scripnic Vitalie lipsesc caracteristicile specifice unui grup organizat, nefiind o careva statornicie a acțiunilor infracționale, o disciplină, anumite reguli prestabilite îndreptate spre comiterea unor infracțiuni, astfel a stabilit că este necesară excluderea elementului prevăzut de lit. b) - de un grup criminal organizat sau de o organizație criminală ori în favoarea acestora, al art. 2171 alin. (4) Cod penal, din moment ce la materialele cauzei nu au fost administrate careva probe care ar dovedi contrariul, acțiunile inculpatului urmând a fi calificate doar potrivit art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, circulația ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, în proporții deosebit de mari, existând suficiente probe veridice care demonstrează comiterea anume acestei infracțiuni de către inculpatul Scripnic Vitalie. Instanța de apel a constatat că Scripnic Vitalie împreună cu persoana liberată de răspundere penală, în scopul obținerii de profit, în circumstanțe necunoscute organului de urmărire penală au intrat în posesia unei cantități de substanțe narcotice de proveniență vegetală, sub formă de marihuană, pe care intenționau să o realizeze lui Xenișchevici Andrei, persoană care acționa în calitate de investigator sub acoperire, sub controlul organelor de drept. Astfel, pentru realizarea substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, în scopul obținerii de profit, Scripnic Vitalie a transmis persoanei liberate de răspundere penală, o cantitate de substanțe narcotice, sub formă de marihuană, care la rândul său, la 13 martie 2015, aproximativ la ora 13:00, cu automobilul de model „Dacia Logan” cu n/î BR AS 142, s-a deplasat în or. Cupcini, r-nul Edineț, str. Chișinăului, nr. 37A, unde a realizat lui Xenișchevici Andrei, persoană care acționa în calitate de investigator sub acoperire, o masă de proveniență vegetală, cu miros specific, moment când a fost reținut de către colaboratorii de poliție. Conform raportului de expertiză chimică nr. 589 din 15 martie 2015, s-a stabilit că, masa de proveniență vegetală, cu miros specific, care a fost ridicată la 13 martie 2015, în cadrul percheziției automobilului de model „Dacia Logan” cu n/î BR AS 142, la volanul căruia se afla persoana liberată de răspundere penală, constituie marihuana, care face parte din categoria substanțelor narcotice, cu masa totală de 677,5 grame. Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006 privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, cu 7 modificările și completările ulterioare, cantitatea de 677,5 grame depistată, constituie proporții deosebit de mari. Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 1088, din 05.10.2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora supuse controlului, cu completările și modificările ulterioare, substanța de marihuana este inclusă în tabelul nr. l „Substanțele narcotice și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicinale. Lista nr.1 Substanțele narcotice”. Tot el, în circumstanțe necunoscute organului de urmărire penală, a intrat în posesia unei cantități de substanțe narcotice sub formă de marihuană și a 1380 de comprimate de tip „Taren”, pe care le-a păstrat la domiciliul său, în scop de înstrăinare, situat în s. Xxxxx, r-nul Xxxx, pînă la 13 martie 2015, când au fost depistate și ridicate în cadrul percheziției efectuate de către colaboratorii organelor de poliție. Conform raportului de expertiză chimică nr. 590 din 15 martie 2015, s-a constatat că masa de proveniență vegetală, cu miros specific, care a fost ridicată la 13 martie 2015, în cadrul percheziției domiciliului lui Scripnic Vitalie, situat în s. Xxxx, r-nul Xxxx, constituie 19243 grame, de marihuană uscată. Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.79 din 23.01.2006 privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, cu modificările și completările ulterioare, cantitatea de 19243 grame depistată, constituie proporții deosebit de mari. Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 1088, din 05.10.2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora supuse controlului, cu completările și modificările ulterioare, substanța de marihuană este inclusă în tabelul nr. l „Substanțele narcotice și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicinale. Lista nr. 1 Substanțele narcotice”. Cele 1380 de comprimate de tip „Taren”, care fac parte din categoria substanțelor psihotrope, conțin preparat medicamentos aprofen, care este inclus în tabela nr. III, „Substanțele stupefiante, (narcotice), substanțele psihotrope, utilizate în scopuri medicale”, aprobate prin Hotărîrea de Guvern nr.1088 din 05.10.2004. Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006 privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, cu modificările și completările ulterioare, cantitatea de 276 grame depistată constituie proporții deosebit de mari. Cu referire la pedeapsă, instanța de apel a statuat că Scripnic Vitalie, a comis o infracțiune care conform art. 16 Cod penal, face parte din categoria celor deosebit de grave, anterior a fost condamnat, antecedentul fiind stins (f.d. 208, vol. I), de faptul, că careva circumstanțe atenuante nu s-au constatat în acțiunile acestuia, iar în 8 calitate de agravantă se constată comiterea infracțiunii de o persoană care anterior a fost judecată. La fel, instanța de apel a atestat că din acțiunile inculpatului a fost exclusă agravanta prevăzută la lit. b) a art. 2171 alin. (4) Cod penal, din care motive a ajuns la concluzia de a-i stabili pedeapsă cu închisoare pe un termen de 7 ani 6 luni, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitate ce ține de circulația substanțelor narcotice pe o perioadă de 3 (trei) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Totodată s-a indicat că nu poate fi reținut argumentul apelantului, privind încălcarea dreptului la un proces echitabil prin examinarea cauzei în lipsa inculpatului, or, prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 16.03.2015 (f.d. 223-228, vol. I) a fost admis parțial demersul procurorului fiind aplicată în privința învinuitului Scripnic Vitalie măsura preventivă de alternativă-liberarea provizorie sub control judiciar din data de 16.03.2015 ora 13:00, cu stabilirea restricțiilor prevăzute de art. 191 Cod procedură penală. La fel, instanța de apel a menționat că prin ordonanța procurorului din 21.09.2015 (f.d. 23, vol. II), s-a dispus aducerea silită a învinuitului Scripnic Vitalie la Procuratura Generală către data de 24.09.2015, nefiind posibil de a fi stabilit locul aflării acestuia. La data de 06.10.2015, cauza penală în privința lui Scripnic Vitalie a fost repartizată în procedura judecătorului în judecătoria Edineț, Bănărescu Nina, prima ședință de judecată fiind fixată pentru data de 29.10.2015, ora 10:00, inculpatul fiind citat la adresa de la domiciliu (raionul Xxxx, s. Xxxx), ședință care nu a avut loc, fiind amânată pentru data de 15.12.2015 cu dispunerea aducerii forțate a ultimului. Ulterior, prin încheierea Judecătoriei Edineț din 15.12.2015 (f.d. 61, vol. II) a fost admis demersul procurorului privind schimbarea măsurii preventive față de inculpatul Scripnic Vitalie, din liberare provizorie sub control judiciar, în măsura preventivă arest preventiv pe 30 zile, cu anunțarea acestuia în căutare, încheiere care prin Decizia Curții de Apel Bălți din 28.12.2015 a fost casată, fiind anulată dispoziția cu privire la anunțarea în căutare și a măsurii preventive (f.d. 89-92, vol. II). În continuare, instanța de apel a notat că pentru data de 19.01.2016 a fost dispusă repetat aducerea forțată a inculpatului Scripnic Vitalie și potrivit materialelor acumulate IP Ocnița, rezultă că a fost înștiințat Scripnic Andrei, care este fratele inculpatului Scripnic Vitalie (f.d. 117 vol. II), despre ședința de judecată, totodată a comunicat că din informația furnizată de fratele inculpatului Scripnic Andrei, Scripnic Vitalie se află în Federația Rusă, or. Moscova, astfel, în ședința de judecată din 11.04.2016 (procesul-verbal al ședinței de judecată, f.d. 146-147, vol. II), a fost dispusă posibilitatea judecării cauzei penale în lipsa inculpatului Scripnic Vitalie. Ulterior, prin încheierea Judecătoriei Edineț din 05 mai 2016, în privința lui Scripnic Vitalie a fost revocată măsura preventivă liberarea provizorie sub control 9 judiciar cu aplicarea măsurii preventive arestul preventiv pe un termen de 30 zile, cu anunțarea acestuia în căutare, fiind pornit dosar de căutare. Reieșind din cele menționate supra, instanța de apel a conchis că nu poate reține argumentul inculpatului Scripnic Vitalie privind încălcarea dreptului său la apărare și la un proces echitabil prin examinarea cauzei în lipsa sa, or, atât organul de urmărire penală, cât și instanța de judecată au întreprins toate măsurile posibile întru asigurarea prezenței ultimului la ședințele de judecată, totodată cauza a fost examinată în prezența apărătorului. La fel, s-a statutat cu nu poate fi reținut argumentul apelantului că de către colaboratorii poliției au fost admise încălcări la efectuarea percheziției domiciliului, or, procesul-verbal cu privire la percheziția din 13.03.2015 la domiciliul inculpatului Scripnic Vitalie a fost contestat cu plângere de către apărătorul Gorea Tatiana, care prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 06.04.2015 a fost respinsă ca inadmisibilă pe motivul nerespectării căii prealabile de atac a acțiunilor organului de urmărire penală conform art. 299 Cod procedură penală. Ulterior, prin ordonanța din 22.04.2015 a procurorului a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea depusă de avocatul Gorea Tatiana în interesul învinuitului Scripnic Vitalie, iar prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 27.05.2015 a fost respinsă plângerea apărătorului depusă în ordinea art. 313 Cod procedură penală, privind anularea procesului-verbal cu privire la percheziție din 13.03.2015, la domiciliu lui Scripnic Vitalie, efectuate în cadrul cauzei penale, încheierea fiind irevocabilă. Astfel, reieșind din cele descrise supra, instanța de apel a reiterat că deși apărătorul prin apelul declarat a solicitat pronunțarea unei hotărâri, prin care clientul său să fie achitat, instanța de apel a stabilit că apelul declarat nu poate fi admis, or, prin probele cercetate în instanța de judecată, și suplimentar în cea de apel, vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, s-a confirmat total.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către inculpatul Scripnic Vitalie, care indică temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 8), 12) Cod de procedură penală, art. 6 CEDO, solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată, invocând că: - acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii; - faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; - atât prima instanță cât și instanța de apel au interpretat greșit circumstanțele de fapt și normele de drept; - probele administrate la faza urmăririi penale, în instanța de judecată au combătut învinuirea înaintată, iar sentința de condamnare a fost pronunțată în baza cercertării unilaterale a probelor; 10 - instanța de judecată a examinat cauza în lipsa inculpatului, în ședința de judecată fiind dat citirii declarațiilor acestuia de la urmărirea penală, prin ce lui i s- a încălcat drepturile la un proces echitabil și la apărare, care sunt garantate de legislația RM și art. 6 CEDO; - probele administrate nu au fost apreciate just, iar soluția de condamnare este neîntemeiată, nefiind bazată pe probe pertinente și concludente; - instanța de fond nu a apreciat probele obiectiv, fără a ține cont de faptul că colaboratorii de poliție nu și-au exercitat atribuțiile conform legii la efectuarea percheziției domiciliului inculpatului; - ceea ce s-a ridicat de la domiciliul inculpatului, acesta nu știa de prezența acestor substanțe, și nu cunoaște cum au apărut acestea la domiciliul lui; - substanțele și pachetul cu pastile i-a fost transmis prin maxi taxi, de către un colaborator de poliție din satul vecin, fiind anunțat că cineva se va prezenta să primească aceste obiecte, în care se aflau pesticide pentru cartofi, însă nimeni nu s- a prezentat; - pachetul respectiv la lăsat la domiciliul soacrei care locuia temporar, ulterior a plecat în Federația Rusă, rugându-l pe Lupan Ion să îngrijească de apartamentul său din or. Xxxx, iar substanțele narcotice au fost aduse de Lupan Ion lui Pirțu Victor, iar inculpatul nu cunoaștea că în pachet sunt substanțe narcotice, aflând despre acest fapt de la colaboratorii de poliție; - inculpatul nu știa că cauza penală în privința lui era judecată la Judecătoria Edineț, acesta nefiind citat; - concluzia instanțelor de judecată este bazată pe presupuneri, care urmează a fi interpretate în favoarea inculpatului; - instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare, bazându-se pe dosarul din prima instanță, instanța de apel urma să audieze din nou atât inculpatul, cât și anumiți martori; - ignorarea Jurisprudenței de CtEDO, încălcarea art. 24, 26 Cod de procedură penală, încalcă dreptul la un proces echitabil al inculpatului; - instanța de apel urmează să se pronunțe pe toate motivele invocate în apel, or nepronunțarea pe aceste motive echivalează cu nerezolvarea fondului apelului.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece prima instanță și instanța de apel just au constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei, și corect au încadrat acțiunile făptuitorului, probele fiind apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală. Totodată, mai indică că recurentul își manifestă dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă asemenea motive nu se conțin în temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. 11

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, ținând seama de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz, Colegiul penal reține că recurentul invocă ca temeiuri de recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8), 12) Cod de procedură penală, sub aspectele că acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, precum se indică și încălcarea art. 6 CEDO. Totodată, din textul recursului se mai atestă că recurentul mai invocă motive ce cad sub incidența temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, menționând că instanța de apel nu s-a pronunțat pe toate motivele invocate în apel. Ce ține de argumentele recurentului, precum că inculpatului Scripnic Vitalie i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil deoarece cauza în prima instanță s-a examinat în lipsa sa, Colegiul penal atestă că sunt neîntemeiate, or instanța de apel (f.d. 251-252, vol. II), s-a expus detaliat și argumentat asupra acestui aspect, constatând just că în prima instanță s-au întreprins toate acțiunile posibile pentru citarea și asigurarea prezenței inculpatului Scripnic Vitalie în ședința de judecată, iar cauza a fost judecată în prezența apărătorului din oficiu, prin ce instanța de recurs ordinar conchide că au fost îndeplinite cerințele esențiale pentru asigurarea unui proces echitabil, în sensul art. 6 CEDO, precum și art. 321 alin. (2), 362 Cod de procedură penală, or, pe lângă faptul că inculpatul a fost legal citat (f.d. 44, vol. II), fiind dispusă și aducerea silită a acestuia (f.d. 48, 101vol. II), precum și anunțarea acestuia în căutare (f.d. 63, 157-158, vol. II), inculpatul urma să se intereseze de judecarea cauzei în privința sa, deoarece acesta cunoștea că în privința sa este pornită o cauză penală, acesta fiind audiat în calitate de învinuit (f.d. 218, vol. I), ulterior fiindu-i aplicată și măsura preventivă alternativă – liberare provizorie sub control 12 judiciar, cu stabilirea interdicției de nepărăsire a localității (f.d. 228, vol. I), însă, contrar acestei restricții, inculpatul a plecat peste hotare în Federația Rusă, fără să anunțe organul de urmărire penală, ulterior în privința lui fiind aplicată măsura preventivă arestul, cu anunțarea acestuia în căutare (f.d. 157- 158, vol. II), la fel, despre ședința de judecată a fost informat fratele inculpatului (f.d. 117, vol. II), prin urmare, în aceste circumstanțe nu poate fi considerată examinarea cauzei în prima instanță în lipsa inculpatului Scripnic Vitalie, ca o încălcare a exigențelor art. 6 din CEDO, (cauza Kattan vs România din 21.01.2014), din moment ce în prima instanță s-a îndeplinit obligația pozitivă de a face demersuri - citații pentru a asigura prezența inculpatului în instanță, iar inculpatul sustrăgându-se de la prezentarea în instanță a contribuit în mare măsură la crearea situației în care în mod rezonabil, a putut prevedea consecințele comportamentului său – examinarea cauzei în lipsa sa. Din aceste considerente, Colegiul penal acceptă argumentele instanței de apel expuse asupra acestui aspect, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Subsidiar, în privința criticilor recurentului, precum că instanțele de judecată nu au apreciat just probele administrate și circumstanțele cauzei, Colegiul penal conchide că nu pot fi acceptate, or asemenea alegații nu cad sub incidența temeiurilor de declarare a recursului, prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, or conform dispozițiilor acestui articol, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept esențiale comise de instanțele de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs ordinar nu poate da o nouă apreciere probelor administrate în speță, ce este de competența exclusivă a primei instanțe și a instanței de apel, iar instanța de recurs ca instanță ierarhic superioară, examinează cauza doar sub aspectul prezenței erorilor de drept comise de prima instanță și cea de apel la judecarea cauzei. Ce ține de alegațiile recurentului precum că instanța de apel nu s-a pronunțat pe toate motivele invocate în apel, ce cad sub incidența temeiului pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că sunt invocate declarativ, și nu și-au găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante 13 invocate în apelul declarat, iar motive de a interveni în decizia instanței de apel sub acest aspect nu se depistează de instanța de recurs ordinar. În privința temeiului indicat de recurent, stipulat în art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, sub aspectul că în acțiunile inculpatului Scripnic Vitalie nu au fost întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, din motiv că lipsește latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii, deoarece inculpatul nu a cunoscut care era conținutul pachetelor ridicate în cadrul percheziției, Colegiul penal conchide că nu le acceptă, iar alegațiile aduse în argumentarea acestui temei, sunt inadmisibile, or prima instanță în sentință (f.d. 180-181, vol. II), a conchis că fapta inculpatului Scripnic Vitalie întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, iar instanța de apel în decizia sa (f.d. 248-250, vol. II), s-a expus asupra prezenței tuturor elementelor infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, în acțiunile inculpatului Scripnic Vitalie, excluzând corect agravanta prevăzută de lit. b) a articolului menționat, bazându-și această soluție în temeiul probelor verificate prin citire în instanța de apel, fapt consemnat în procesul verbal al ședinței de judecată (f.d. 232-233, vol. II), probe apreciate just de instanța de apel prin prisma art. 101 Cod de procedură penală. Cât privește temeiul de recurs indicat de recurent, stipulat în art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, în sensul că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, Colegiul penal atestă că nu și-a găsit confirmarea în cauza dată, or instanța de apel a reîncadrat juridic corect în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, fapta confirmată prin probe ca fiind comisă de inculpatul Scripnic Vitalie, soluție ce a fost întemeiată just pe cumulul de probe administrat, cercetat de prima instanță și verificat de instanța de apel, apreciate prin prisma art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, iar ambele instanțe de judecată întemeiat au reținut că au fost prezentate probe suficiente, ce dovedesc pe deplin vinovăția inculpatului Scripnic Vitalie în fapta imputată, prin urmare, temei de a pune la îndoială această constatare nu s-a identificat de instanța de recurs ordinar. La fel, ce ține de argumentul recurentului, precum că instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare, bazându-se pe dosarul din prima instanță, or instanța de apel urma să audieze din nou inculpatul și anumiți martori, Colegiul penal stabilește că este inadmisibil, deoarece din materialele cauzei, rezultă cert că instanța de apel a judecat apelul declarat împotriva unei sentințe de condamnare, respectiv în acest caz nu se aplică cerințele art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, de audiere pe viu a martorilor a căror declarație constituie o mărturie acuzatorie, dar, în condițiile speței cauza se judecă conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, fapt ce a fost respectat de instanța de apel, or inculpatul Scripnic Vitalie a fost audiat în instanța de apel (f.d. 231, verso, 237-239, 14 vol. II), precum și au fost verificate probele cercetate de prima instanță, prin citirea lor, cu consemnarea acestui fapt în procesul verbal al ședinței de judecată din instanța de apel (f.d. 232-233, vol. II), prin ce au fost respectate prevederile art. 24, 26 Cod de procedură penală și toate drepturile procesuale ale inculpatului Scripnic Vitalie. Totodată, la alegațiile recurentului, precum că instanța de fond nu a apreciat probele obiectiv, fără a ține cont de faptul că colaboratorii de poliție nu și-au exercitat atribuțiile conform legii la efectuarea percheziției domiciliului, că inculpatul nu știa de prezența acestor substanțe la domiciliul său, Colegiul penal notează că sunt neîntemeiate și constituie o încercare de a duce instanțele de judecată în eroare, pentru evitarea tragerii la răspundere penală pentru fapta comisă, or asupra legalității perecheziției efectuate s-a expus și instanța de apel în decizia sa (f.d. 252, vol. II), argumentare ce se acceptă și se însușește de instanța de recurs ordinar.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârile atacate sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de instanțele de judecată, este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Scripnic Vitalie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 22 martie 2017, în cauza penală privindu-l pe Scripnic Vitalie Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 17 august 2017. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Toma Nadejda 15