ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 350/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Cu cererea înregistrată la 8 ianuarie 2003, reclamantul D.S.K. a solicitat ca în baza art. 9 din Legea nr. 29/1990 să se dispună suspendarea executării măsurii din 12 iunie 2002 prin care pârâtul Ministerul de Interne - Direcția de Evidență Informatizată a Persoanei i-a aplicat interdicția de intrare în România pentru o perioadă de 1 an și 6 luni. Prin încheierea pronunțată la 28 ianuarie 2003 în dosarul nr. 101/2003, Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ a respins cererea ca neîntemeiată, cu motivarea că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 9 din Legea nr. 29/1990. Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamantul, solicitând casarea hotărârii ca nelegală și netemeinică.

Recurentul a susținut că instanța de fond nu a analizat probele administrate și din care rezultă că se impune suspendarea executării actului administrativ până la soluționarea pe fond a acțiunii în anulare. Recurentul a arătat că prin executarea măsurii impuse de intimat, va fi în imposibilitate să se ocupe de proprietățile imobiliare deținute în România și să asigure continuarea activității societății comerciale la care este asociat unic. Recursul este nefondat și urmează să fie respins pentru următoarele considerente: Instanța de fond a analizat toate înscrisurile prezentate de părți și a aplicat corect prevederile art. 9 din Legea nr. 29/1990, constatând că recurentul nu a dovedit existența unor cazuri bine justificate și nici pericolul producerii unei pagube iminente prin executarea actului administrativ până la judecarea pe fond a acțiunii în anulare.

În atare situație, este corectă concluzia instanței de fond privind neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 9 din Lgea nr. 29/1990 pentru a se dispune măsura de suspendare solicitată prin cerere. Susținerile formulate în recurs nu constituie temeiuri pentru admiterea cererii de suspendare și în consecință, nefiind motive de casare sau modificare a încheierii atacate, Curtea va respinge prezentul recurs ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de D.S.K. împotriva încheierii din 28 ianuarie 2003 pronunțată de Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ în dosarul nr. 101/2003, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 ianuarie 2004.