ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 350/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 350/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra
recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Cu
cererea înregistrată la 8 ianuarie 2003, reclamantul D.S.K. a solicitat ca în
baza art. 9 din Legea nr. 29/1990 să se dispună suspendarea executării măsurii
din 12 iunie 2002 prin care pârâtul Ministerul de Interne - Direcția de
Evidență Informatizată a Persoanei i-a aplicat interdicția de intrare în
România pentru o perioadă de 1 an și 6 luni.
Prin
încheierea pronunțată la 28 ianuarie 2003 în dosarul nr. 101/2003, Curtea de
Apel București, secția de contencios administrativ a respins cererea ca neîntemeiată,
cu motivarea că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 9 din Legea
nr. 29/1990.
Împotriva
acestei sentințe, a declarat recurs reclamantul, solicitând casarea hotărârii
ca nelegală și netemeinică.
Recurentul
a susținut că instanța de fond nu a analizat probele administrate și din care
rezultă că se impune suspendarea executării actului administrativ până la
soluționarea pe fond a acțiunii în anulare. Recurentul a arătat că prin
executarea măsurii impuse de intimat, va fi în imposibilitate să se ocupe de
proprietățile imobiliare deținute în România și să asigure continuarea
activității societății comerciale la care este asociat unic.
Recursul
este nefondat și urmează să fie respins pentru următoarele considerente:
Instanța
de fond a analizat toate înscrisurile prezentate de părți și a aplicat corect
prevederile art. 9 din Legea nr. 29/1990, constatând că recurentul nu a dovedit
existența unor cazuri bine justificate și nici pericolul producerii unei pagube
iminente prin executarea actului administrativ până la judecarea pe fond a
acțiunii în anulare. În atare situație, este corectă concluzia instanței de
fond privind neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 9 din Lgea nr.
29/1990 pentru a se dispune măsura de suspendare solicitată prin cerere.
Susținerile
formulate în recurs nu constituie temeiuri pentru admiterea cererii de
suspendare și în consecință, nefiind motive de casare sau modificare a
încheierii atacate, Curtea va respinge prezentul recurs ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge
recursul declarat de D.S.K. împotriva încheierii din 28 ianuarie 2003
pronunțată de Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ în
dosarul nr. 101/2003, ca nefondat.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 30 ianuarie 2004.