ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.03.2010

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1147/2010

HOTĂRÂRE
19.03.2010
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1147/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra excepției netimbrării recursului de

față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Reclamantele C.V., M.M., I.C. prin acțiunea înregistrată pe rolul

Judecătoriei Constanța au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se

dispună obligarea pârâtei SC R. SA Constanța la furnizarea de apă potabilă

pentru imobilul situat în Constanța precum și la plata cheltuielilor de

judecată.

Judecătoria Constanța prin sentința civilă nr.

2935 din 29 martie 2006 a admis cererea astfel cum a fost precizată, obligând

pârâta la menținerea contractelor de furnizarea apei potabile încheiate cu reclamantele

pentru imobilul din Municipiul Constanța și la plata sumei de 10,15 lei cu

titlu de cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 6440/COM din 20

decembrie 2007 Tribunalul Constanța a admis cererea de intervenție principală a

intervenientului C.N. și a obligat-o pe pârâta SC R. SA Constanța să încheie cu

intervenientul principal contractul de furnizarea apei potabile și preluarea

apelor uzate și meteorice pentru imobilul situat în Municipiul Constanța și a

respins ca nefondată acțiunea reclamanților.

Apelul formulat de reclamanți împotriva

acestei sentințe a fost admis de Curtea de Apel Constanța prin decizia civilă nr.

119/COM din 2 iulie 2008, cu consecința schimbării în tot a sentinței apelate în

sensul admiterii cererii de chemare în judecată. În consecință, pârâta SC R. SA

a fost obligată să încheie cu reclamanții contracte privind furnizarea apei

potabile și preluarea apelor uzate și meteorice pentru imobilele situate în

Constanța. Prin aceeași decizie a respins cererea de intervenție în interes

propriu formulată în cauză ca nefondată și s-a luat act de faptul că nu s-au

solicitat cheltuieli de judecată. Decizia nr. 119/2008 a fost atacată cu recurs

iar Înalta Curte prin decizia nr. 375 din 10 februarie 2009, a admis recursul

lui C.N., a casat decizia recurată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași

instanță.

Rejudecând cauza Curtea de Apel Constanța, secția

comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, prin

decizia civilă nr. 56/COM din 21 mai 2009 a respins apelul reclamantelor și  le-a

obligat la 2.103,55 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei decizii reclamantele C.V.

și M.M. au declarat recurs în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 9 C.

proc. civ. solicitând admiterea acestuia, modificarea în tot a deciziei

recurate și pe fondul cauzei admiterea acțiunii și respingerea cererii de

intervenție.

Înalta Curte, conform art. 137 C. proc. civ.,

raportat la art. 11 și art. 20 alin. (1) – (3) din Legea nr. 146/1997,

modificată și completată, și la dispozițiile art. 3021 alin. (2) C. proc. civ.,

a luat în examinare excepția netimbrării cererii de recurs și a reținut:

Conform art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind

taxele judiciare de timbru, acțiunile și cererile introduse la instanțele

judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act

normativ, taxe care se plătesc anticipat, sau în mod excepțional până la

termenul stabilit de instanță.

Având în vedere criticile formulate în

recurs, raportat la soluția instanței, Înalta Curte în conformitate cu art. 11

din Legea nr. 146/1997 și art. 1 din O.G. nr. 32/1995 a stabilit în sarcina

recurentelor, obligația de a achita, în solidar, taxa judiciară de timbru în

sumă de 4 Iei și 0,15 Iei timbru judiciar.

Constatând că recursul nu a fost timbrat

anticipat, că recurentele nu s-au conformat obligației de timbrare potrivit

mențiunii din citațiile pentru termenul din 19 martie 2010, când procedura a

fost legal îndeplinită, Înalta Curte, urmează să dea eficiență dispozițiilor art.

20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv celor ale art. 35 alin. (5) din

Normele metodologice de aplicare a legii și ale art. 9 din O.G. nr. 32/1995 și

să dispună anularea recursului reclamantelor, ca netimbrat.

Anulează recursul declarat de reclamantele C.V.

și M.M. împotriva deciziei civile nr. 56/COM din 21 mai 2009 a Curții de

Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios

administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 martie

2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2006-01-27
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 315/2006
de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, prin decizia civilă nr. 138/ COM din 19 mai 2005 a admis apelul comercial declarat de reclamanta SC B.T.T. SA, împotriva sentinței civile nr. 85
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă
izare a apelor uzate menajere, industriale și meteorice, în vederea epurării, arătând că aceste servicii au fost evidențiate în facturile nr. 7312209/14.11.2007 și 7343016/14.12.2007. Prin cererea înregistrată sub nr. xx67/91/2010 la 28.05.
ÎCCJ 2012-11-15
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4526/2012
de această servitute, astfel că în raport de art. 1073 C. civ. este fondat capătul de cerere privind obligarea pârâților de a ridica, pe cheltuiala lor, conductele de apă potabilă care traversează proprietatea reclamanților. Decizia instanț
ÎCCJ 2009-02-25
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 588/2009
Asupra cererii de recurs de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată că, prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanta sub nr. 2649/COM/2005, reclamanta Asociația de proprietari AV 29 AB a chemat în judecată pârâtă R.A
ÎCCJ 2011-11-02
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3395/2011
Ședința publică de la 2 noiembrie 2011 Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Brăila, secția comercială și de contencios administrativ, a respins excepția prescrierii dreptului recla
Sursă