ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2538/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Tribunalul Iași, secția comercială și de contencios administrativ,

prin sentința comercială nr. 1203/COM din 12 mai 2009 a respins excepția lipsei

calității procesuale pasive a Primarului Municipiului Iași, excepție invocată

de pârâtul Municipiul Iași.

A fost admisă în parte acțiunea

formulată de reclamanta SC A. SA (fostă RA J.A.C.) cu sediul social în

municipiul Iași în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Iași reprezentată prin

Primarul Municipiului Iași, în sensul că a obligat pârâtul să plătească

reclamantei suma de 86.624,81 lei cu titlu de penalități de întârziere și a

constatat achitat prețul în cuantum de 86.624,81 lei.

Pentru a pronunța această hotărâre

instanța de fond a reținut, în principal, că prin cererea introductivă

reclamanta RA J.A.C. Iași a chemat în judecată numai pârâtul Municipiul Iași

prin Primarul Municipiului Iași, impunându-se astfel respingerea excepției

lipsei calității procesuale a Primarului Municipiului Iași.

Pe fondul cauzei s-a apreciat că în

baza contractului din 15 martie 2002 reclamanta RA J.A.C. (actuală SC A. SA) a

furnizat servicii de alimentare cu apă și canalizare pârâtei Primăria

Municipiului Iași.

Pe baza serviciilor furnizate

reclamanta a emis factura din 31 martie 2004 în valoare de 106.170,19 lei, iar

această plată trebuia să se facă în termen de 30 de zile de la emiterea

facturii conform art. 25 din Legea nr. 326/2001 a serviciilor publice de

gospodărire comunală.

Din expertiza contabilă efectuată în

cauză a rezultat că prețul în cuantum de 86.624,81 lei a fost achitat și cu privire

la penalitățile de întârziere s-a constatat că acestea sunt în cuantum de

86.624,81 lei, neputând depăși valoarea debitului.

Curtea de Apel Iași, secția comercială,

prin decizia nr. 104 din 16 noiembrie 2009 a respins excepțiile lipsei

calității procesuale pasive a Municipiului Iași reprezentată prin Primarul

Municipiului Iași și a prematurității acțiunii.

De asemenea a respins apelul

formulat de pârâții Municipiul Iași, prin Primarul Municipiului Iași, și

Primarul Municipiului Iași împotriva sentinței comerciale nr. 1203/COM din 12

mai 2009 pronunțată de Tribunalul Iași, secția comercială și de contencios

administrativ.

Pentru a decide astfel, instanța de

apel a stabilit că excepția prematurității acțiunii este nefondată, reclamanta

făcând dovada îndeplinirii procedurii prealabile, convocând partea adversă la

conciliere, în condițiile art. 720

1

C. proc. civ.

Cu privire la excepția lipsei

calității procesuale pasive a Municipiului Iași reprezentat prin Primarul

Municipiului Iași s-a reținut că în cauză Municipiul Iași reprezentat prin

Primarul Municipiului Iași are calitate procesuală activă, contractul dintre

reclamanta RA J.A.C. Iași și Primăria Municipiului Iași, ca structură

funcțională de autoritate permanentă fiind semnat de Primarul Municipiului Iași,

în calitatea de reprezentant legal al unității administrativ teritoriale,

Municipiul Iași.

Pe fondul cauzei au fost preluate,

în esență, toate argumentele primei instanțe.

Împotriva deciziei nr. 104 din 16

noiembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția comercială, au

promovat recurs pârâții Municipiul Iași prin Primar și Primarul Municipiului

Iași, care în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. au criticat pentru

nelegalitate această hotărâre, solicitând admiterea recursului și modificarea

în tot a deciziei atacate în sensul admiterii excepțiilor, cu consecința respingerii

acțiunii reclamantei.

În dezvoltarea motivelor de recurs

s-a evocat faptul că a fost greșit soluționată excepția lipsei calității

procesuale pasive a Municipiului Iași prin Primar, întrucât în contractul

invocat de reclamantă părțile contractante sunt Primăria Iași și RA J.A.C.

Iași.

Tot greșit soluționată a fost și

excepția prematurității acțiunii deoarece simpla adresă către primărie nu face

nicio referire la factura menționată și mai ales la penalitățile cerute,

nefiind respectate dispozițiile art. 720

1

C. proc. civ.

De asemenea nu s-a avut în vedere de

instanțe că pârâta nu are contract cu reclamanta pentru a fi obligată la plata

serviciilor de colectare a apei meteorice, astfel că nu există izvor al

obligației de a plăti penalitățile de întârziere.

Intimata-pârâtă SC A. SA a depus

întâmpinare prin care a cerut respingerea recursului.

Înalta Curte, analizând materialul

probator administrat în cauză, raportat la toate criticile aduse prin cererea

de recurs, constată că acestea sunt nejustificate, urmând a respinge ca

nefondat recursul pârâților pentru următoarele considerente.

Din verificarea întregii

documentații aflate la dosarul cauzei, apare fără putere de tăgadă că reclamanta

RA J.A.C. Iași prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 13

martie 2007 pe rolul Tribunalului Iași, secția comercială și de contencios administrativ,

a solicitat obligarea pârâtei Municipiul Iași reprezentată prin Primarul

Municipiului Iași la plata sumei de 86.624,81 lei cu titlu de preț factură

neachitată aferentă lunii martie 2004 precum și la plata sumei de 67.700,72 lei

reprezentând penalități și majorări de întârziere.

În răspunsul dat de reclamantă la

întâmpinarea depusă de Municipiul Iași și Primarul Municipiului Iași a precizat

fără echivoc că a chemat în judecată în calitatea de pârâți Municipiul Iași și

pe Primarul Municipiului Iași, fiind stabilit cu certitudine cadrul procesual

și temeiul de drept.

Din această perspectivă corect a

fost soluționată excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului

Iași prin Primar, prin respingerea ei ca nefondată.

Amplu documentat, s-a expus că

potrivit art. 21 din Legea nr. 215/2001 Municipiul Iași, reprezentat de primar,

este o persoană juridică de drept public, cu capacitate juridică de plină și

patrimoniu propriu, fiind titularul drepturilor și obligațiilor ce decurg din

contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public sau

privat în care aceștia sunt parte precum și din raporturile cu alte persoane

fizice și juridice în condițiile legii. Primăria este numai o structură

funcțională cu activitate permanentă care soluționează problemele curente ale

colectivității locale, în concordanță cu art. 77 din aceeași lege.

În faza procesuală a apelului și-a

găsit o justă soluționare și excepția prematurității acțiunii reclamantei.

Este de necontestat că

reglementările art. 720

1

C. proc. civ. au un caracter imperativ și

sunt de maximă actualitate, prin aceea că în procesele și cererile în materie

comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în

judecată, reclamantul va încerca soluționarea litigiului prin conciliere

directă cu cealaltă parte.

În acest scop, reclamantul va

convoca partea adversă, comunicându-i în scris pretențiile sale și temeiul lor

legal, precum și toate actele doveditoare pe care se sprijină acestea iar

convocarea se va face prin scrisoare recomandată cu dovadă de primire, prin

telegramă, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care asigură

transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia.

De asemenea data convocării pentru

conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor,

finalizând cu rezultatul concilierii ce se va consemna într-un înscris cu

arătarea pretențiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului și a

punctului de vedere al fiecărei părți.

La rândul său, art. 109 alin. (2) C.

proc. civ., prevede expres că în cazurile anume menționate de lege, sesizarea

instanței competente se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri

prealabile, iar dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la

cererea de chemare în judecată.

Chiar recurenții în motivele de

recurs recunosc existența unei corespondențe fără a considera ca o procedură

prealabilă în scopul concilierii directe a litigiului.

În realitate adresa din 10 noiembrie

2004 este cât se poate de edificatoare, prin aceea că Primăriei Municipiului

Iași i-a fost adus la cunoștință debitul și majorările de întârziere pentru

perioadele corespunzătoare, modalitatea lor de calcul, și actele doveditoare.

Mai mult, s-a menționat expres că în condițiile art. 720

1

C. proc.

civ. pârâta este invitată la sediul reclamantei RA J.A.C. în data de 25

noiembrie 2004 orele 14 în vederea soluționării litigiului prin conciliere

directă.

Nu pot fi primite nici criticile

vizând greșita obligare la plata penalităților de întârziere către reclamantă,

în cuantum de 86.624,81 lei.

Raportul de expertiză contabilă

întocmit de expert economist C.M., care a avut ca bază verificările plăților

efectuate cu privire la factura ce face obiectul cauzei, a concluzionat că

factura din 31 martie 2004 emisă de RA J.A.C. beneficiarului Municipiul Iași,

în sumă de 106.170,19 lei a fost achitată și respectiv încasată în întregime,

cu întârziere.

Calculul majorărilor pentru

neachitarea în termen a facturii reprezintă suma de 94.178,07 lei, însă având

în vedere prevederile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 326/2001 a serviciilor

publice de gospodărire comunală, valoarea penalităților nu va putea depăși

cuantumul debitului, respectiv suma de 86.624,81 lei.

Pentru aceste rațiuni, urmează a

respinge ca nefondat recursul pârâților Municipiul Iași și Primarul

Municipiului Iași împotriva deciziei nr. 104 din 16 noiembrie 2009 a Curții de

Apel Iași, secția comercială, nefiind îndeplinită nicio condiție din cele

prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul

declarat de pârâții Municipiul Iași și de Primarul Municipiului Iași împotriva

deciziei nr. 104 din 16 noiembrie 2009 a Curții de Apel Iași, secția comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședința publică,

astăzi 1 iulie 2010.