ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2538/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Iași, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința comercială nr. 1203/COM din 12 mai 2009 a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Primarului Municipiului Iași, excepție invocată de pârâtul Municipiul Iași. A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta SC A. SA (fostă RA J.A.C.) cu sediul social în municipiul Iași în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Iași reprezentată prin Primarul Municipiului Iași, în sensul că a obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 86.624,81 lei cu titlu de penalități de întârziere și a constatat achitat prețul în cuantum de 86.624,81 lei.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut, în principal, că prin cererea introductivă reclamanta RA J.A.C. Iași a chemat în judecată numai pârâtul Municipiul Iași prin Primarul Municipiului Iași, impunându-se astfel respingerea excepției lipsei calității procesuale a Primarului Municipiului Iași. Pe fondul cauzei s-a apreciat că în baza contractului din 15 martie 2002 reclamanta RA J.A.C. (actuală SC A. SA) a furnizat servicii de alimentare cu apă și canalizare pârâtei Primăria Municipiului Iași. Pe baza serviciilor furnizate reclamanta a emis factura din 31 martie 2004 în valoare de 106.170,19 lei, iar această plată trebuia să se facă în termen de 30 de zile de la emiterea facturii conform art. 25 din Legea nr. 326/2001 a serviciilor publice de gospodărire comunală.

Din expertiza contabilă efectuată în cauză a rezultat că prețul în cuantum de 86.624,81 lei a fost achitat și cu privire la penalitățile de întârziere s-a constatat că acestea sunt în cuantum de 86.624,81 lei, neputând depăși valoarea debitului. Curtea de Apel Iași, secția comercială, prin decizia nr. 104 din 16 noiembrie 2009 a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive a Municipiului Iași reprezentată prin Primarul Municipiului Iași și a prematurității acțiunii. De asemenea a respins apelul formulat de pârâții Municipiul Iași, prin Primarul Municipiului Iași, și Primarul Municipiului Iași împotriva sentinței comerciale nr. 1203/COM din 12 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Iași, secția comercială și de contencios administrativ.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că excepția prematurității acțiunii este nefondată, reclamanta făcând dovada îndeplinirii procedurii prealabile, convocând partea adversă la conciliere, în condițiile art. 720 1 C. proc. civ. Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului Iași reprezentat prin Primarul Municipiului Iași s-a reținut că în cauză Municipiul Iași reprezentat prin Primarul Municipiului Iași are calitate procesuală activă, contractul dintre reclamanta RA J.A.C. Iași și Primăria Municipiului Iași, ca structură funcțională de autoritate permanentă fiind semnat de Primarul Municipiului Iași, în calitatea de reprezentant legal al unității administrativ teritoriale, Municipiul Iași.

Pe fondul cauzei au fost preluate, în esență, toate argumentele primei instanțe. Împotriva deciziei nr. 104 din 16 noiembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția comercială, au promovat recurs pârâții Municipiul Iași prin Primar și Primarul Municipiului Iași, care în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. au criticat pentru nelegalitate această hotărâre, solicitând admiterea recursului și modificarea în tot a deciziei atacate în sensul admiterii excepțiilor, cu consecința respingerii acțiunii reclamantei. În dezvoltarea motivelor de recurs s-a evocat faptul că a fost greșit soluționată excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului Iași prin Primar, întrucât în contractul invocat de reclamantă părțile contractante sunt Primăria Iași și RA J.A.C.

Iași. Tot greșit soluționată a fost și excepția prematurității acțiunii deoarece simpla adresă către primărie nu face nicio referire la factura menționată și mai ales la penalitățile cerute, nefiind respectate dispozițiile art. 720 1 C. proc. civ. De asemenea nu s-a avut în vedere de instanțe că pârâta nu are contract cu reclamanta pentru a fi obligată la plata serviciilor de colectare a apei meteorice, astfel că nu există izvor al obligației de a plăti penalitățile de întârziere. Intimata-pârâtă SC A. SA a depus întâmpinare prin care a cerut respingerea recursului. Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, raportat la toate criticile aduse prin cererea de recurs, constată că acestea sunt nejustificate, urmând a respinge ca nefondat recursul pârâților pentru următoarele considerente.

Din verificarea întregii documentații aflate la dosarul cauzei, apare fără putere de tăgadă că reclamanta RA J.A.C. Iași prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 13 martie 2007 pe rolul Tribunalului Iași, secția comercială și de contencios administrativ, a solicitat obligarea pârâtei Municipiul Iași reprezentată prin Primarul Municipiului Iași la plata sumei de 86.624,81 lei cu titlu de preț factură neachitată aferentă lunii martie 2004 precum și la plata sumei de 67.700,72 lei reprezentând penalități și majorări de întârziere. În răspunsul dat de reclamantă la întâmpinarea depusă de Municipiul Iași și Primarul Municipiului Iași a precizat fără echivoc că a chemat în judecată în calitatea de pârâți Municipiul Iași și pe Primarul Municipiului Iași, fiind stabilit cu certitudine cadrul procesual și temeiul de drept.

Din această perspectivă corect a fost soluționată excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului Iași prin Primar, prin respingerea ei ca nefondată. Amplu documentat, s-a expus că potrivit art. 21 din Legea nr. 215/2001 Municipiul Iași, reprezentat de primar, este o persoană juridică de drept public, cu capacitate juridică de plină și patrimoniu propriu, fiind titularul drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public sau privat în care aceștia sunt parte precum și din raporturile cu alte persoane fizice și juridice în condițiile legii. Primăria este numai o structură funcțională cu activitate permanentă care soluționează problemele curente ale colectivității locale, în concordanță cu art. 77 din aceeași lege.

În faza procesuală a apelului și-a găsit o justă soluționare și excepția prematurității acțiunii reclamantei. Este de necontestat că reglementările art. 720 1 C. proc. civ. au un caracter imperativ și sunt de maximă actualitate, prin aceea că în procesele și cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluționarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte. În acest scop, reclamantul va convoca partea adversă, comunicându-i în scris pretențiile sale și temeiul lor legal, precum și toate actele doveditoare pe care se sprijină acestea iar convocarea se va face prin scrisoare recomandată cu dovadă de primire, prin telegramă, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia.

De asemenea data convocării pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor, finalizând cu rezultatul concilierii ce se va consemna într-un înscris cu arătarea pretențiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului și a punctului de vedere al fiecărei părți. La rândul său, art. 109 alin. (2) C. proc. civ., prevede expres că în cazurile anume menționate de lege, sesizarea instanței competente se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, iar dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată. Chiar recurenții în motivele de recurs recunosc existența unei corespondențe fără a considera ca o procedură prealabilă în scopul concilierii directe a litigiului.

În realitate adresa din 10 noiembrie 2004 este cât se poate de edificatoare, prin aceea că Primăriei Municipiului Iași i-a fost adus la cunoștință debitul și majorările de întârziere pentru perioadele corespunzătoare, modalitatea lor de calcul, și actele doveditoare. Mai mult, s-a menționat expres că în condițiile art. 720 1 C. proc. civ. pârâta este invitată la sediul reclamantei RA J.A.C. în data de 25 noiembrie 2004 orele 14 în vederea soluționării litigiului prin conciliere directă. Nu pot fi primite nici criticile vizând greșita obligare la plata penalităților de întârziere către reclamantă, în cuantum de 86.624,81 lei. Raportul de expertiză contabilă întocmit de expert economist C.M., care a avut ca bază verificările plăților efectuate cu privire la factura ce face obiectul cauzei, a concluzionat că factura din 31 martie 2004 emisă de RA J.A.C.

beneficiarului Municipiul Iași, în sumă de 106.170,19 lei a fost achitată și respectiv încasată în întregime, cu întârziere. Calculul majorărilor pentru neachitarea în termen a facturii reprezintă suma de 94.178,07 lei, însă având în vedere prevederile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 326/2001 a serviciilor publice de gospodărire comunală, valoarea penalităților nu va putea depăși cuantumul debitului, respectiv suma de 86.624,81 lei. Pentru aceste rațiuni, urmează a respinge ca nefondat recursul pârâților Municipiul Iași și Primarul Municipiului Iași împotriva deciziei nr. 104 din 16 noiembrie 2009 a Curții de Apel Iași, secția comercială, nefiind îndeplinită nicio condiție din cele prevăzute de art. 304 C. proc.

civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții Municipiul Iași și de Primarul Municipiului Iași împotriva deciziei nr. 104 din 16 noiembrie 2009 a Curții de Apel Iași, secția comercială. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 1 iulie 2010.