ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1107/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată

următoarele :

Judecătoria Constanța prin sentința

civilă nr.4644 din 15 mai 2006 a admis excepția necompetenței materiale a

Judecătoriei Constanța invocată de pârâtă prin întâmpinare și a declinat cauza

privind pe reclamanta SC M. SA Brașov în contradictoriu cu pârâta SC P.M. Mamaia

spre competentă soluționare Tribunalului Constanța, având în vedere

dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ., obiectul litigiului fiind

neevaluabil în bani, vizând obligația de a face.

Tribunalul Constanța, secția comercială, prin sentința civilă nr.

411/COM din 19 februarie 2008 a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta

SC M. SA Brașov în contradictoriu cu pârâta SC P.M. Mamaia, în sensul că a

obligat pe pârâtă să furnizeze în imobilul proprietatea reclamantei situat în

Năvodari, Popas III Mamaia, apă menajeră.

A mai fost obligată pârâta să plătească reclamantei daune cominatorii de

500 lei pe zi, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la

executarea obligației.

De asemenea a mai fost obligată pârâta să plătească reclamantei cu titlu

de daune sumele de 1.820 lei și 11.080 lei reprezentând contravaloarea lipsei

de folosință a imobilului.

În final pârâta a mai fost obligată să plătească reclamantei cheltuieli

de judecată în cuantum de 940,26 lei taxă de timbru și 1.300 lei onorariu

expert.

Ulterior, prin sentința civilă nr. 1231/COM din 13 mai 2008, aceiași

instanță, a admis cererea de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 411/COM

din 19 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr. 703/118/2006,

formulată de expertul B.E., dispunând completarea dispozitivului în sensul că

respinge cererea de majorare a onorariului de expert.

S-a reținut, în principal, că raportul contractual inițial stabilit

între părți este consacrat prin contractul de vânzare-cumpărare a

apartamentului 3A situat în imobilul P+7 nivele, reclamanta dobândind un drept

de proprietate asupra acestui apartament. Prin respectivul contract, reclamanta

s-a obligat să constituie împreună cu ceilalți proprietari o asociație de

proprietari, iar până la data constituirii acesteia să achite plata

utilităților privind apa, canalizare și gunoi către SC S.T. SRL, pe baza

facturilor emise de furnizori.

Clauza contractuală relativă la plata prețului utilităților către SC S.T.

SRL se întemeiază pe existența raportului contractual dintre SC P.M. SA și SC S.T.

SRL.

La data de 31 iulie 2006, între reclamantă și pârâtă s-a încheiat

contractul de prestări servicii nr. 1831/2006 prin care SC P.M. SA., în

calitatea de prestator, s-a obligat să presteze în beneficiul SC M. SA

serviciul constând în asigurarea apei curente la Blocul tip P+7E, ap. 3A.

Obligația pârâtei de a furniza reclamantei apa menajeră rezultă din

obligațiile asumate contractual, iar refuzul nejustificat de îndeplinire a

obligației face aplicabil cadrul legal instituit de art. 1073 C. civ. potrivit

căreia creditorul are dreptul de a cere îndeplinirea exactă a obligației

descrisă anterior.

Obligația constând într-un fapt personal, în vederea aducerii acesteia

la îndeplinire, pârâta va fi obligată la plata daunelor cominatorii, ca mijloc

civil de constrângerea debitorului la îndeplinirea obligației.

Daunele interese pretinse de reclamantă îmbracă forma daunelor

compensatorii și au ca scop acoperirea prejudiciului suferit de creditor ca

urmare a neexecutării obligației, prejudiciul constând în pierderea efectiv

suferită. Aceasta constă în imposibilitatea exercitării dreptului de folosință

asupra apartamentului, impropriu folosirii ca locuință în absența furnizării

apei menajere.

Întinderea prejudiciului a fost stabilită prin expertiza contabilă

efectuată și este în cuantum de 11.080 RON iar daunele produse datorită

inundației determinată de sistarea anterioară a furnizării apei sunt de 1.820

RON.

Curtea de Apel Constanța, secția

comercială maritimă, fluvială contencios administrativ și fiscal, prin decizia

civilă nr. 154/COM din 8 octombrie 2008 a respins ca nefondat apelul declarat

de pârâta SC P.M. SA Mamaia împotriva sentinței comerciale nr. 411 din 19

februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța secția comercială, în dosarul

nr. 703/118/2006 și intimatul expert B.E., fiind preluate în esență toate

argumentele expuse de prima instanță.

Împotriva deciziei civile nr. 154/COM din

8 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția comercială,

maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, a promovat recurs

pârâta SC P.M. SA care a criticat această hotărâre pentru nelegalitate și

netemeinicie, solicitând în temeiul art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.

admiterea recursului și modificarea în tot a deciziei atacate cu consecința

respingerii acțiunii formulate de reclamantă.

În dezvoltarea motivelor de recurs s-a

evocat că instanța de apel a ignorat împrejurarea că reclamanta este o persoană

juridică al cărui scop în funcționare este desfășurarea de activități

comerciale iar nu liberalități, fiind dată o apreciere eronată a probatoriului,

între părți neexistând raporturi contractuale vizând servicii de furnizare a

apei menajere la apartamentul 3A proprietatea intimatei. De asemenea nu sunt

îndeplinite nici condițiile antrenării răspunderii civile delictuale,

neputându-se reține culpa reclamantei și obligarea la plata unui prejudiciu

care deja a fost reparat.

Înalta Curte, analizând materialul

probator administrat în cauză, în raport de criticile aduse prin cererea de

recurs, constată că acestea sunt nejustificate, urmând a respinge ca nefondat

recursul declarat de pârâta SC P.M. SA pentru următoarele considerente.

Este de necontestat că prin contractul de

vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2021 din 8 noiembrie 2004 la Biroul

Notarului Public M.P. din București, între SC P.M. SA Mamaia în calitatea de

vânzător și SC S.T. SRL Mamaia în calitatea de utilizator al terenului, pe de o

parte și SC M. SA Brașov în calitatea de cumpărător, pe de altă parte, a

intervenit vânzarea-cumpărarea apartamentului 3A din blocul tip P+7 nivele

situat în localitatea Năvodari județul Constanța.

De comun acord părțile au stipulat ca SC M.

SA să se oblige ca împreună cu ceilalți proprietari ai imobilului să se

constituie în Asociație de Proprietari până la data de 30 ianuarie 2005. Până

la data constituirii în Asociație de Proprietari, aceiași cumpărătoare s-a

obligat să achite, începând cu data autentificării contractului, către SC P.M.

SA energia electrică aferentă apartamentului 3 A, pe baza facturilor emise de

aceasta, iar utilitățile privind apa, canalizarea și gunoiul să le achite către

SC S.T. SRL, pe bază de facturi emise, conform celor stabilite de furnizorii de

utilități (filele 15 – 18 dosar nr. 13974/2005 al Judecătoriei Constanța).

Întreaga documentație și corespondența

părților, în special contractul de vânzare-cumpărare descris anterior, conduc

la teza că reclamanta să achite contravaloarea serviciilor de furnizare a apei

către SC S.T. SRL. De remarcat, așa cum bine au stabilit instanțele

judecătorești anterioare, că furnizarea apei menajere pentru imobilul în care

este situat și apartamentul proprietatea reclamantei, era asigurată potrivit

convenției dintre SC S.T. SRL și SC P.M. SA, aceasta din urmă având calitatea

de subconsumator.

Chiar dacă reclamanta nu s-a constituit

alături de ceilalți locatari în Asociație de proprietari, în termenul stipulat

în contractul de vânzare-cumpărare nu o exonerează pe pârâtă de obligația

asumată inițial contractual, deoarece asocierea și constituirea asociației

vizează consimțământul celor interesați în respectiva formă de asociere.

Mai mult, contractul de subfurnizare a

apei către subconsumatori încheiat între SC P.M. SA în calitatea de

subconsumator și SC S.T. SRL în calitatea de consumator, la art. 2 din

capitolul III intitulat durata contractului precizează că la acest contract de

furnizare a apei potabile își va produce efectele până la data la care

consumatorul va putea să încheie un contract în nume propriu cu regia A.J.A.

Constanța.

Chiar pârâta SC P.M. SA în răspunsul dat

reclamantei, urmare a notificării nr. 523 din 25 octombrie 2005, în partea

finală menționează că va fi continuată furnizarea de apă menajeră la presiune

normală.

Expertiza contabilă întocmită de expert V.D.,

amplu motivat și bine argumentat, pe bază de criterii obiective, a concluzionat

că valoarea lipsei de folosință a apartamentului, pentru perioadele de timp

supuse expertizării este de 11.080 RON.

Deoarece inundația apartamentului a fost

cauzată de sistarea furnizării apei, s-a impus și acordarea unor daune în sumă

de 1.820 RON, stabilite tot pe bază de expertiză efectuată în cauza respectivă.

Pentru aceste rațiuni, urmează a respinge

ca nefondat recursul declarat de pârâta SC P.M. SA Mamaia împotriva deciziei

nr. 154/COM din 8 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția

comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, nefiind

îndeplinită nici o cerință prevăzută de dispozițiile art. 304 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta

SC P.M. SA STAȚIUNEA MAMAIA împotriva deciziei nr. 154/COM din 8 octombrie 2008

a Curții de Apel Constanța, secția comercială maritimă fluvială contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 2 aprilie 2009.