ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1107/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele : Judecătoria Constanța prin sentința civilă nr.4644 din 15 mai 2006 a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Constanța invocată de pârâtă prin întâmpinare și a declinat cauza privind pe reclamanta SC M. SA Brașov în contradictoriu cu pârâta SC P.M. Mamaia spre competentă soluționare Tribunalului Constanța, având în vedere dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ., obiectul litigiului fiind neevaluabil în bani, vizând obligația de a face. Tribunalul Constanța, secția comercială, prin sentința civilă nr. 411/COM din 19 februarie 2008 a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta SC M. SA Brașov în contradictoriu cu pârâta SC P.M.

Mamaia, în sensul că a obligat pe pârâtă să furnizeze în imobilul proprietatea reclamantei situat în Năvodari, Popas III Mamaia, apă menajeră. A mai fost obligată pârâta să plătească reclamantei daune cominatorii de 500 lei pe zi, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea obligației. De asemenea a mai fost obligată pârâta să plătească reclamantei cu titlu de daune sumele de 1.820 lei și 11.080 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a imobilului. În final pârâta a mai fost obligată să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în cuantum de 940,26 lei taxă de timbru și 1.300 lei onorariu expert.

Ulterior, prin sentința civilă nr. 1231/COM din 13 mai 2008, aceiași instanță, a admis cererea de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 411/COM din 19 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr. 703/118/2006, formulată de expertul B.E., dispunând completarea dispozitivului în sensul că respinge cererea de majorare a onorariului de expert. S-a reținut, în principal, că raportul contractual inițial stabilit între părți este consacrat prin contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului 3A situat în imobilul P+7 nivele, reclamanta dobândind un drept de proprietate asupra acestui apartament. Prin respectivul contract, reclamanta s-a obligat să constituie împreună cu ceilalți proprietari o asociație de proprietari, iar până la data constituirii acesteia să achite plata utilităților privind apa, canalizare și gunoi către SC S.T.

SRL, pe baza facturilor emise de furnizori. Clauza contractuală relativă la plata prețului utilităților către SC S.T. SRL se întemeiază pe existența raportului contractual dintre SC P.M. SA și SC S.T. SRL. La data de 31 iulie 2006, între reclamantă și pârâtă s-a încheiat contractul de prestări servicii nr. 1831/2006 prin care SC P.M. SA., în calitatea de prestator, s-a obligat să presteze în beneficiul SC M. SA serviciul constând în asigurarea apei curente la Blocul tip P+7E, ap. 3A. Obligația pârâtei de a furniza reclamantei apa menajeră rezultă din obligațiile asumate contractual, iar refuzul nejustificat de îndeplinire a obligației face aplicabil cadrul legal instituit de art. 1073 C. civ.

potrivit căreia creditorul are dreptul de a cere îndeplinirea exactă a obligației descrisă anterior. Obligația constând într-un fapt personal, în vederea aducerii acesteia la îndeplinire, pârâta va fi obligată la plata daunelor cominatorii, ca mijloc civil de constrângerea debitorului la îndeplinirea obligației. Daunele interese pretinse de reclamantă îmbracă forma daunelor compensatorii și au ca scop acoperirea prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutării obligației, prejudiciul constând în pierderea efectiv suferită. Aceasta constă în imposibilitatea exercitării dreptului de folosință asupra apartamentului, impropriu folosirii ca locuință în absența furnizării apei menajere. Întinderea prejudiciului a fost stabilită prin expertiza contabilă efectuată și este în cuantum de 11.080 RON iar daunele produse datorită inundației determinată de sistarea anterioară a furnizării apei sunt de 1.820 RON.

Curtea de Apel Constanța, secția comercială maritimă, fluvială contencios administrativ și fiscal, prin decizia civilă nr. 154/COM din 8 octombrie 2008 a respins ca nefondat apelul declarat de pârâta SC P.M. SA Mamaia împotriva sentinței comerciale nr. 411 din 19 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța secția comercială, în dosarul nr. 703/118/2006 și intimatul expert B.E., fiind preluate în esență toate argumentele expuse de prima instanță. Împotriva deciziei civile nr. 154/COM din 8 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, a promovat recurs pârâta SC P.M. SA care a criticat această hotărâre pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând în temeiul art. 304 pct. 8 și 9 C. proc.

civ. admiterea recursului și modificarea în tot a deciziei atacate cu consecința respingerii acțiunii formulate de reclamantă. În dezvoltarea motivelor de recurs s-a evocat că instanța de apel a ignorat împrejurarea că reclamanta este o persoană juridică al cărui scop în funcționare este desfășurarea de activități comerciale iar nu liberalități, fiind dată o apreciere eronată a probatoriului, între părți neexistând raporturi contractuale vizând servicii de furnizare a apei menajere la apartamentul 3A proprietatea intimatei. De asemenea nu sunt îndeplinite nici condițiile antrenării răspunderii civile delictuale, neputându-se reține culpa reclamantei și obligarea la plata unui prejudiciu care deja a fost reparat.

Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de criticile aduse prin cererea de recurs, constată că acestea sunt nejustificate, urmând a respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC P.M. SA pentru următoarele considerente. Este de necontestat că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2021 din 8 noiembrie 2004 la Biroul Notarului Public M.P. din București, între SC P.M. SA Mamaia în calitatea de vânzător și SC S.T. SRL Mamaia în calitatea de utilizator al terenului, pe de o parte și SC M. SA Brașov în calitatea de cumpărător, pe de altă parte, a intervenit vânzarea-cumpărarea apartamentului 3A din blocul tip P+7 nivele situat în localitatea Năvodari județul Constanța.

De comun acord părțile au stipulat ca SC M. SA să se oblige ca împreună cu ceilalți proprietari ai imobilului să se constituie în Asociație de Proprietari până la data de 30 ianuarie 2005. Până la data constituirii în Asociație de Proprietari, aceiași cumpărătoare s-a obligat să achite, începând cu data autentificării contractului, către SC P.M. SA energia electrică aferentă apartamentului 3 A, pe baza facturilor emise de aceasta, iar utilitățile privind apa, canalizarea și gunoiul să le achite către SC S.T. SRL, pe bază de facturi emise, conform celor stabilite de furnizorii de utilități (filele 15 – 18 dosar nr. 13974/2005 al Judecătoriei Constanța). Întreaga documentație și corespondența părților, în special contractul de vânzare-cumpărare descris anterior, conduc la teza că reclamanta să achite contravaloarea serviciilor de furnizare a apei către SC S.T.

SRL. De remarcat, așa cum bine au stabilit instanțele judecătorești anterioare, că furnizarea apei menajere pentru imobilul în care este situat și apartamentul proprietatea reclamantei, era asigurată potrivit convenției dintre SC S.T. SRL și SC P.M. SA, aceasta din urmă având calitatea de subconsumator. Chiar dacă reclamanta nu s-a constituit alături de ceilalți locatari în Asociație de proprietari, în termenul stipulat în contractul de vânzare-cumpărare nu o exonerează pe pârâtă de obligația asumată inițial contractual, deoarece asocierea și constituirea asociației vizează consimțământul celor interesați în respectiva formă de asociere. Mai mult, contractul de subfurnizare a apei către subconsumatori încheiat între SC P.M.

SA în calitatea de subconsumator și SC S.T. SRL în calitatea de consumator, la art. 2 din capitolul III intitulat durata contractului precizează că la acest contract de furnizare a apei potabile își va produce efectele până la data la care consumatorul va putea să încheie un contract în nume propriu cu regia A.J.A. Constanța. Chiar pârâta SC P.M. SA în răspunsul dat reclamantei, urmare a notificării nr. 523 din 25 octombrie 2005, în partea finală menționează că va fi continuată furnizarea de apă menajeră la presiune normală. Expertiza contabilă întocmită de expert V.D., amplu motivat și bine argumentat, pe bază de criterii obiective, a concluzionat că valoarea lipsei de folosință a apartamentului, pentru perioadele de timp supuse expertizării este de 11.080 RON.

Deoarece inundația apartamentului a fost cauzată de sistarea furnizării apei, s-a impus și acordarea unor daune în sumă de 1.820 RON, stabilite tot pe bază de expertiză efectuată în cauza respectivă. Pentru aceste rațiuni, urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC P.M. SA Mamaia împotriva deciziei nr. 154/COM din 8 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, nefiind îndeplinită nici o cerință prevăzută de dispozițiile art. 304 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta SC P.M. SA STAȚIUNEA MAMAIA împotriva deciziei nr. 154/COM din 8 octombrie 2008 a Curții de Apel Constanța, secția comercială maritimă fluvială contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 aprilie 2009.