ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 320/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 320/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată
sub nr. 2384 din 20 aprilie 2006, Tribunalul Constanța, secția comercială,
reclamanta Șt.M. a chemat în judecată pe pârâții M.G. și SC A.C. SRL Constanța,
solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să dispună excluderea
din societate a asociatului administrator M.G., obligarea acestuia la
restituirea chitanțierelor cumpărate pe numele societății cu factura nr. 1293475
din 8 iulie 1998 și nepredate și la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr. 6954/
COM din 24 octombrie 2006, Tribunalul Constanța, secția comercială, respinge
acțiunea formulată de reclamanta Șt.M. Respinge cererea de excludere a
pârâtului M.G., ca nefondată, și respinge cererea de obligare a pârâtului M.G. la
restituirea chitanțierelor cumpărate cu factura nr. 0293475/1998, ca rămasă
fără obiect.
Pentru a dispune astfel,
instanța de prim grad a reținut că la termenul de judecată din data de 13 iunie
2006, în fața instanței de judecată, pârâtul a procedat la predarea
chitanțierelor solicitate prin cerere de chemare în judecată.
Cele două fapte invocate de
reclamantă ca temei al sancționării pârâtului prin excludere din societatea în
care îndeplinește calitatea de asociat administrator nu au fost contestate de
acesta. Pârâtul a recunoscut atât împrejurarea virării sumei de 17.338.975 lei
către SC G. SRL. la data de 5 octombrie 2005. cât și nepredarea chitanțierelor
și utilizarea unor chitanțe pentru această societate la care, de asemenea
îndeplinește funcția de administrator. Cu privire la ambele situații a invocat
eroarea de fapt și a procedat la remedierea acestora în cursul judecății.
Prin decizia civilă nr. 88/ COM
din 10 aprilie 2007, Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și
fluvială, contencios administrativ și fiscal, respinge, ca nefondată, excepția
autorității de lucru judecat. Admite în parte apelul comercial declarat de
reclamanta Șt.M. împotriva sentinței civile nr. 6954/ COM din 24 octombrie 2006
pronunțată de Tribunalul Constanța, secția comercială, în dosarul nr. 2384/COM/2006,
în contradictoriu cu intimații-pârâți M.G. și SC A.C. SRL Constanța. Schimbă în
tot hotărârea primei instanțe în sensul că admite cererea formulată de Șt.M.,
în parte. Dispune excluderea din societatea SC A.C. SRL a
pârâtului-administrator M.G.
Menține dispozițiile primei
instanțe referitoare la respingerea ca rămasă fără obiect a cererii privind
restituirea chitanțierelor.
Obligă intimatul-pârât M.G. la
plata către apelanta-reclamantă a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de
judecată aferente fondului și apelului.
Instanța de apel a reținut
că pârâtul în mod conștient, cu excluderea culpei, pentru a obține „cheltuieli
anticipate”, nescadente, nelegale, sau „diferențe de folosire” a procedat la
alimentarea cu sume de bani a SC G. SRL timp de opt luni din fondurile SC A.C.
SRL, fonduri de a căror folosință aceasta din urmă a fost lipsită pe perioada
menționată, aspect de natură a prejudicia în mod evident și avantaja cealaltă
societate comercială.
Prin recursul declarat, în
temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pârâtul M.G. a susținut că hotărârea
pronunțată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, instanța a
făcut confuzie între fraudă și pagubă.
Esențial în soluționarea
fondului cauzei este că art. 222 lit. d) din Legea nr. 31/1990 are aplicare
numai în caz de fraudă.
Recursul este fondat.
Înalta Curtea, analizând
hotărârea în raport de motivul invocat, de înscrisurile dosarului și de
dispozițiile incidente, constată că potrivit dispozițiilor art. 217 pct. d) din
Legea nr. 31/1990 poate fi exclus din societatea cu răspundere limitată
asociatul administrator care comite fraudă în dauna societății sau se servește
de semnătura socială sau de capitalul social în folosul lui sau al altuia.
Fraudă poate fi considerată,
în principiu, orice acțiune sau inacțiune intențională săvârșită de asociatul
administrator. Sancțiunea excluderii poate fi aplicată asociatului
administrator pentru acțiunile sau inacțiunile frauduloase în dauna societății,
deci pentru un delict intenționat săvârșit.
Elementul subiectiv rezultă
din formularea textului și din natura faptelor sancționate și anume intenția,
autorul faptelor delictuale urmărind sau acceptând un profit din activitatea sa
delictuală.
În speță, nu a fost dovedită
intenția în săvârșirea celor două fapte cu privire la care s-a invocat frauda.
Neglijența și inabilitatea în afaceri nu pot fi considerate fraudă atât timp
cât acestor fapte le lipsește elementul volițional care să permită calificarea
lor ca fiind acte de înșelăciune.
De asemenea, nu a fost dovedit
nici prejudiciul adus societății.
Pentru aceste considerente,
în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează
să admită recursul declarat de pârâtul M.G. împotriva deciziei nr. 88/ COM din
10 aprilie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă
și fluvială, contencios administrativ și fiscal, să modifice decizia atacată în
sensul respingerii apelului declarat de reclamanta Șt.M. împotriva sentinței nr.
6954/ COM din 24 octombrie 2006 a Tribunalului Constanța.
În temeiul dispozițiilor art.
274 C. proc. civ., se va obliga intimata Șt.M. la plata sumei de 200 lei
cheltuieli de judecată către recurentul M.G.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
pârâtul M.G. împotriva deciziei nr. 88/ COM din 10 aprilie 2007 pronunțată de
Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ
și fiscal.
Modifică decizia atacată în
sensul că respinge apelul declarat de reclamanta Șt.M. împotriva sentinței nr. 6954/
COM din 24 octombrie 2006 a Tribunalului Constanța.
Obligă intimata Șt.M. la 200
lei cheltuieli de judecată către recurentul M.G.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 1 februarie 2008.