Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.11.2008
admis

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3469/2008

HOTĂRÂRE
20.11.2008
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3469/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanții B.R. și Z.I. prin acțiunea înregistrată la 26 septembrie 2005 pe rolul Tribunalului Constanța, în contradictoriu cu pârâții SC C.L.S. SA Constanța și O.R.C. Constanța, au solicitat: - să se constate nulitatea absolută parțială a actului adițional nr. 1/2004 la actele constitutive ale pârâtei SC C.L.S. SA Constanța, respectiv a art. 8 din contractul de societate referitor la administratori și art. 8 lit. a) din statut, respectiv la administrarea societății; - radierea mențiunilor efectuate la O.R.C. Constanța potrivit încheierii judecătorului delegat nr. 30758 din 28 decembrie 2004; - să se constate nulitatea hotărârilor adoptate de Consiliul de Administrație al pârâtei în intervalul 17 decembrie 2004 până la pronunțarea hotărârii; - obligarea pârâtei SC C.L.S.

SA Constanța la plata indemnizațiilor cuvenite în calitate de membri ai consiliului de administrație, din 17 decembrie 2004 până la data plății efective, cu cheltuieli de judecată, în temeiul art. 948 pct. 3, 4 C. civ., art. 1552 și următoarele C. civ., art. 25 din Legea nr. 26/1990, art. 137 și 153 din Legea nr. 31/1990. În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că până la 17 decembrie 2004 au fost membri ai Consiliului de Administrație al SC C.L.S. SA Constanța, fiind realeși în funcție în cadrul A.G.A. din 26 martie 2003 pentru un mandat de 4 ani, respectiv până în martie 2007. În ședința A.G.A. din 17 decembrie 2004 cu încălcarea legii și a statutului a fost adoptată Hotărârea nr. 1 din 17 decembrie 2004, care a statuat încetarea mandatului de administratori a reclamanților.

S-a mai arătat că Tribunalul Constanța, secția comercială, prin sentința civilă nr. 2355/ COM din 16 august 2005, a admis acțiunea reclamantului B.R. și cererea de intervenție accesorie promovată de intervenientul Z.I., a anulat Hotărârea A.G.E.A. din 17 decembrie 2004 a pârâtei SC C.L.S. SA Constanța și că față de această situație se impune aplicarea principiului potrivit căruia anularea actului inițial atrage nulitatea actului subsecvent, cu consecința anulării tuturor hotărârilor adoptate de Consiliul de Administrație în intervalul 17 decembrie 2004 la zi ca fiind luate de un organism nelegitim, precum și radierea mențiunilor efectuate la Registrul Comerțului conform încheierii nr. 30758/2004.

Pârâta SC C.L.S. SA Constanța a invocat pe cale de excepție prematuritatea acțiunii în raport de dispozițiile art. 25 din Legea nr. 26/1990. Prin încheierea din 16 noiembrie 2005 s-a respins, ca nefondată, excepția prematurității acțiunii, suspendându-se judecata conform art. 244 pct. 1 C. proc. civ. Cauza a fost repusă pe rol prin încheierea din 28 iunie 2006. Tribunalul Constanța, secția comercială, prin sentința civilă nr. 959/ COM din 14 februarie 2007, a admis în parte acțiunea reclamanților B.R. și Z.I., constatând nulitatea absolută parțială a actului adițional nr. 1/2004 la actele constitutive ale societății pârâte SC C.L.S. SA Constanța, respectiv a art. 8 din contractul de societate și art. 8 lit. a) din statut, obligând pârâta la plata a câte 9.221 lei cu titlu de indemnizație brută către reclamanți pentru perioada 17 decembrie 2004 – 25 mai 2006. A respins, ca prematur, capătul de cerere privind radierea mențiunilor efectuate la O.R.C.

Constanța și ca nefondat, capătul de cerere privind constatarea nulității hotărârilor adoptate de Consiliul de Administrație al societății pârâte, obligând pârâta la 1.920 lei cheltuieli de judecată către reclamanți. Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr. 2355/COM rămasă irevocabilă a fost anulată Hotărârea nr. 1/2004 a A.G.E.A. a pârâtei din 17 decembrie 2004, constatându-se nelegalitatea măsurii încetării mandatului Consiliului de Administrație. În speță, hotărârea nr. 1/2004 reprezintă actul inițial primar care a determinat modificarea actelor statutare, iar anularea acesteia avea ca efect direct și anularea actelor subsecvente concretizate în clauzele art. 8 ale contractului de societate și statutului.

Efectele anulării hotărârii nr. 1/2004 se produc atât pentru viitor, cât și pentru trecut, înlăturându-se toate consecințele juridice care s-au produs între momentul încheierii actului juridic, hotărârea A.G.A., și acela al anulării efective a actului, respectiv hotărârea judecătorească, astfel că se constată și nulitatea parțială a actului adițional nr. 1/2004 la actele constitutive ale societății pârâte, respectiv art. 8 din contractul de societate și art. 8 lit. a) din statut. În condițiile în care s-a decis irevocabil și că revocarea din funcția de administrator s-a făcut fără justă cauză, reclamanții sunt îndreptățiți la plata indemnizațiilor calificate ca și daune interese, în raport de dispozițiile art. 137 1 alin. (4) teza II din Legea nr. 31/1990, ca și reparație a prejudiciului suferit.

S-a reținut că radierea mențiunilor pretinse din Registrul Comerțului este prematură în raport de dispozițiile art. 25 din Legea nr. 26/1990, întrucât dreptul de a solicita radierea se naște la data rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri judecătorești și că pârâta datorează și cheltuieli de judecată. Prin decizia nr. 242/ COM din 15 noiembrie 2007, Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă, fluvială, contencios administrativ și fiscal, a respins, ca nefundat, apelul declarat de reclamanți împotriva hotărârii instanței de fond. În considerentele deciziei s-a reținut că prin sentința civilă nr. 2355/ COM din 16 august 2005 a Tribunalului Constanța, secția comercială, rămasă definitivă și irevocabilă s-a anulat Hotărârea A.G.E.A.

nr. 1 din 17 decembrie 2004 a SC C.L.S. SA Constanța, care modifică actul constitutiv al societății, a fost luată cu încălcarea prevederilor Legii nr. 31/1990, că mențiunile efectuate la O.R.C. Constanța potrivit încheierii judecătorului delegat nr. 30668 din 27 decembrie 2004, au avut ca obiect actul adițional nr. 1/2004 prin care s-au modificat actele constitutive ale societății. Actul adițional nr. 1/2004 a avut la bază Hotărârea nr. 1 adoptată de A.G.E.A. din 17 decembrie 2004 și numai această hotărâre a fost contestată de reclamant în instanță și este anulată irevocabil, iar Hotărârea nr. 2 a A.G.O.A.

din 17 decembrie 2004, care nu a făcut obiectul nici unei acțiuni și s-a reținut că dreptul de a solicita radierea se naște, conform art. 25 din Legea nr. 26/1990, de la data rămânerii irevocabile a hotărârii de desființare a actului adițional nr. 1/2004 și cum această hotărâre nu există, în mod legal capătul de cerere referitor la radierea mențiunilor efectuate la O.R.C. Constanța potrivit încheierii judecătorului delegat nr. 30758 din 28 decembrie 2004 a fost respins, ca nefondat, actul adițional indicat întrunind condițiile de fond și de formă stabilite de lege.

Curtea de apel a respins și al doilea motiv de apel prin care s-a susținut că a fost încălcată regula de drept conform căreia actul juridic subsecvent unui act nul este și el lovit de nulitate când instanța de fond a respins capătul de cerere referitor la constatarea nulității tuturor hotărârilor și deciziilor adoptate de Consiliul de Administrație, cu atât mai mult cu cât Hotărârea nr. 2 a fost adoptată de Adunarea Generală Ordinară, care a stat la baza funcționării Consiliului de Administrație. Împotriva menționatei decizii, au declarat recurs reclamanții, invocând dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate, întrucât cuprinde motive străine de natura pricinii, solicitând în concluzie admiterea recursului, modificarea deciziei și pe fond admiterea acțiunii sale în totalitate.

În criticile formulate recurenții reclamanți susțin în esență că greșit au soluționat instanțele excepția prematurității cererii de radiere a mențiunilor efectuate la O.R.C. în baza actului adițional nr. 1/2004 și aplicarea principiilor de drept ce definesc efectele nulității, în condițiile invalidării voinței interne societare prin anularea irevocabilă a Hotărârii nr. 1/2004 a pârâtei, decizia nr. 1871 din 25 mai 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială, prin care s-a dispus modificarea actelor constitutive ale societății cu privire la numărul membrilor Consiliului de Administrație; Hotărârea nr. 2/17 decembrie 2004 care a stat la baza funcționării Consiliului de Administrație al pârâtei a rămas fără obiect, chiar dacă aceasta nu a făcut obiectul unei cereri de anulare sau suspendare.

Recurenții reclamanți susțin că, hotărârile și deciziile adoptate de Consiliul de Administrație sunt lovite de nulitate câtă vreme acesta a funcționat în afara actelor constitutive, ca urmare a anulării Hotărârii nr. 1/2004 prin care s-a dispus modificarea actului constitutiv cu privire la numărul membrilor Consiliului de Administrație care s-a mărit de la 7 la 9. Intimata pârâtă SC C.L.S. SA Constanța a depus întâmpinare la dosar prin care a solicitat respingerea recursului reclamanților ca nefondat. Recursul reclamanților este fondat.

Astfel, se constată că deși în mod corect instanța de apel a reținut situația de fapt în sensul că prin sentința civilă nr. 2355/ COM din 16 august 2005 a Tribunalului Constanța, rămasă definitivă și irevocabilă prin respingerea apelului, decizia civilă nr. 346/ COM din 19 decembrie 2005, și respingerea recursului, decizia civilă nr. 1871 din 25 mai 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul B.R. și cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientul Z.I. și s-a anulat Hotărârea A.G.E.A. nr. 1 din 17 decembrie 2004 a SC C.L.S. SA Constanța, aceasta a soluționat în mod greșit excepția prematurității cererii de radiere a mențiunilor efectuate la O.R.C., în baza Actului Adițional nr. 1/2004 și aplicarea principiilor de drept ce definesc efectele nulității.

Este evident că există o strânsă interdependență între valabilitatea Actului adițional nr. 1/2004 și a Hotărârii nr. 1 adoptată de A.G.E.A. din 17 decembrie 2004, și că prin anularea în mod irevocabil a Hotărârii nr. 1/2004 a A.G.E.A., Hotărârea nr. 2/2004 adoptată în A.G.O.A. din 17 decembrie 2004, prin care au fost nominalizați cei 9 membri ai Consiliului de Administrație aleși în baza unei hotărâri anulate ulterior, respectiv Hotărârea nr. 1/2004, a rămas fără obiect. În perioada 17 decembrie 2004, data adoptării Hotărârii nr. 1/2004 de către A.G.E.A., și 25 mai 2006, când Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, s-a pronunțat prin decizie irevocabilă asupra anulării Hotărârii A.G.E.A.

nr. 1/2004, Consiliul de Administrație a funcționat nelegal. Anularea actului inițial, a Hotărârii nr. 1/2004, atrage desființarea actului subsecvent, respectiv a hotărârilor Consiliului de Administrație. Prin Hotărârea nr. 1/2004 au fost modificate actele constitutive ale pârâtei cu privire la numărul membrilor Consiliului de Administrație de la 7 la 9 și numai ca urmare a adoptării acesteia s-a dat Hotărârea nr. 2 din 17 decembrie 2004 aprobată de Hotărârea A.G.O.A. care a nominalizat cei 9 membri ai Consiliului de Administrație. Față de această situație nu se poate reține argumentul Curții de Apel Constanța în raport de care Consiliul de Administrație a funcționat legal în baza Hotărârii nr. 2/2004.

În cauză principiul anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului inițial are deplină eficiență, fiind o consecință firească a efectelor nulității, retroactivității și repunerii în situația anterioară. În speță, Hotărârea nr. 1/2004 nu reprezintă decât actul inițial primar care a determinat modificarea actelor statutare, ori anularea acesteia ca și efect direct atrage după sine și anularea actelor subsecvente a hotărârilor adoptate de Consiliul de Administrație nelegal instalat ca urmare a invalidării voinței interne societare. Așa fiind, cum decizia instanței de apel este nelegală, Înalta Curte în temeiul art. 312 alin. (1) și (2) C. proc. civ., urmează să admită recursul reclamanților, să modifice decizia, să admită apelul, să schimbe hotărârea instanței de fond în sensul admiterii și cererii de radiere a mențiunilor de la O.R.C.

Constanța privind actul adițional nr. 1/2004 la actul constitutiv, menținând restul dispozițiilor sentinței. În temeiul art. 274 C. proc. civ., va fi obligată pârâta și la plata sumei de 2.020,15 lei cheltuieli de judecată către reclamanți. PENTRU

ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Admite recursul declarat de reclamanții B.R. și Z.I. împotriva deciziei nr. 242/ COM din 15 noiembrie 2007 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă, fluvială, contencios administrativ și fiscal, pe care o modifică în sensul că admite apelul acelorași părți declarat împotriva sentinței nr. 959/ COM din 14 februarie 2007 a Tribunalului Constanța, secția comercială. Schimbă în parte sentința de fond în sensul că admite și cererea de radiere a mențiunilor de la O.R.C. privind actul adițional nr. 1/2004 la actul constitutiv. Menține restul dispozițiilor sentinței. Obligă intimata SC C.L.S. SA Constanța la plata sumei de 2.020,15 lei cheltuieli de judecată către recurenți.

Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 noiembrie 2008.

§ Citări

Rețeaua de citări a acestei cauze

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-05-25
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3097/2005
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea introdusă la Tribunalul Constanța, secția comercială la 25 iulie 2003, reclamanta SC A. SA, în contradictoriu cu pârâta SC A.S.T. SRL, a sol
ÎCCJ 2005-10-25
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4997/2005
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta S.I.F. T. SA a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC C. SA Constanța, anularea art. 1 pct. 2 al Hotărârii adunării generale a acționarilor d
ÎCCJ 2008-02-01
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 320/2008
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr. 2384 din 20 aprilie 2006, Tribunalul Constanța, secția comercială, reclamanta Șt.M. a chemat în judecată pe pârâții M.G.
ÎCCJ 2004-02-25
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1524/2004
Asupra recursului de față. Din examinarea lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Investit cu soluționarea contestației formulate de P.F.M. împotriva deciziei nr. 108 din 26 martie 2003, prin care directorul S.C. I.O. S.R.L. Constanța
ÎCCJ 2008-01-25
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 186/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantele C.L. CONSTANȚA și M.C. prin Primar au solicitat, prin acțiunea introductivă, înregistrată la data de 7 aprilie 2006 pe rolul Tribunalului Con
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă