ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 142/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 142/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra conflictului negativ
de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 1085 din
15 aprilie 2008, Tribunalul Dolj
a respins
excepția prescripției dreptului la acțiune pentru drepturile bănești aferente
anului
2004; a
admis excepția lipsei
calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor și a C.N.C.D.
și respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu acești pârâți; a a
dmis
în parte acțiunea formulată de reclamanții N.V., N.C.L.V.C., B.I., S.L.,
Ț.C.
în contradictoriu cu pârâții
Tribunalul Dolj,
Curtea de Apel Craiova,
Ministerul Justiției,
C.N.C.D.,
Ministerul Economiei
și
Finanțelor, la sediul D.G.F.P. Dolj; a obligat
pârâții Tribunalul Dolj, Curtea de Apel Craiova și Ministerul Justiției
să plătească
reclamanților
drepturile salariale restante reprezentând diferența dintre salariul prevăzut
pentru
funcționarii publici din
cadrul departamentului economico-financiar și administrativ al Înaltei Curți de
Casație și Justiție și
cel prevăzut
pentru funcționarii publici din cadrul departamentelor economico-financiare și
administrative ale celorlalte instanțe
judecătorești pentru perioada 14 noiembrie 2004 - 01 iunie 2006 pentru
reclamanta N.V.; 14 noiembrie 2004 - 01 mai 2005
pentru reclamanta N.C.; 14 noiembrie 2004 -
01 martie 2006 pentru reclamantul L.V.; 15 august 2005 - 01 iunie 2007
pentru reclamantul
B.I.; 14 noiembrie 2004 - 01 ianuarie 2005 pentru
reclamanta S.L. și 14 noiembrie 2004 -
01
ianuarie 2005
pentru reclamantul Ț.C.,
sume actualizate potrivit indicelui de inflație,
precum și la plata de daune interese reprezentând dobânda legală
aplicată drepturilor salariale
restante.
Împotriva sentinței a
declarat recurs Ministerul Justiției, criticând-o pentru nelegalitate și
netemeinicie prin prisma motivului de casare prevăzut de art. 304 pct. 4 C.
proc. civ. și a celui de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Prin decizia nr. 1993 din 2
octombrie 2008, Curtea de Apel Craiova a respins recursul pârâtului.
Pârâtul Ministerul Justiției
și Libertăților Cetățenești a formulat cerere de revizuire a deciziei pronunțate
de Curtea de Apel București, întemeiată pe prevederile art. 322 pct. 5 C. proc.
civ.
În motivarea cererii s-a
arătat că ambele hotărâri pronunțate în cauză au
avut ca suport probator H.C.N.C.D. nr. 262/2007, care a fost prin
desființată
prin decizia nr. 4829/2008 a
î
naltei
Curți de Casație și Justiție, ca urmare a admiterii plângerii formulată de
Ministerul Justiției.
Analizând actele și
lucrările dosarului Curtea a reținut următoarele aspecte de fapt și de drept:
Potrivit art. 323 alin. (l) „cererea
de revizuire se îndreaptă la instanța care a dat hotărârea rămasă definitivă și
a cărei revizuire se cere”.
În speță, în raport de
faptul că cererea de revizuire formulată de
revizuentul
Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești este îndreptată și
împotriva sentinței nr. 1085 din 15 aprilie 2008 a Tribunalului Dolj, sentință ce a evocat fondul litigiului, Curtea a apreciat
că instanța competentă cu soluționarea cererii de
revizuire este Tribunalul Dolj,
motiv
pentru care în temeiul art. 158 C. proc. civ, a declinat competența
de soluționare a cauzei în favoarea acestei din
urmă instanțe.
În
cursul judecării cauzei la Tribunalul Dolj, instanța a pus în vedere
revizuentului să precizeze hotărârea a cărei revizuire o solicită, întrucât în
cuprinsul cererii se face referire atât la sentința tribunalului cât și la
decizia Curții de apel.
La data
de 09 octombrie 2009, prin adresa nr. 4891/2007/111989/06 octombrie 2009,
revizuentul
Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești a
precizat că hotărârea a cărei
revizuire o solicită este decizia
civilă nr. 1993 din 02 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Craiova
în dosar nr. 20660/63/2007.
La
termenul de judecată de la 27 octombrie 2009, reprezentanta intimatului
Ministerul
Finanțelor Publice a invocat excepția necompetenței
materiale de soluționare a cauzei,
în raport de decizia a cărei revizuire
se solicită, pe care instanța a admis-o având în vedere
următoarele considerente:
Prin sentința nr. 1498 din
27 octombrie 2009, Tribunalul Dolj a declinat competența de soluționare a cauzei
privind pe revizuentul Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești
în contradictoriu cu intimații N.V., N.C.,
L.V.C., B.I., S.L., Ț.C. și Tribunalul Dolj, Curtea de Apel Craiova, C.N.C.D.,
Ministerul Finanțelor Publice, în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios
administrativ și fiscal; a constatat ivit conflictul de competență și a înaintat
dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios
administrativ și fiscal pentru soluționarea acestuia.
Înalta Curte, la stabilirea
competenței de soluționare a prezentei cereri de revizuire, va avea în vedere
precizarea pe care revizuentul a formulat-o, în sensul că se solicită
revizuirea deciziei civile nr. 1993 din 2 octombrie 2008 a Curții de Apel Craiova și nu a sentinței nr. 1085/2008 a Tribunalului Dolj.
În aceste condiții, având în
vedere prevederile art. 323 C. proc. civ., cererea de revizuire urmează a fi
soluționată de Curtea de apel, care va analiza îndeplinirea condițiilor de admisibilitate
a unei astfel de cereri.
Astfel fiind, în baza art. 22
C. proc. civ., competența de soluționare a cererii de revizuire formulate de
Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești se va stabili la Curtea de Apel Craiova.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de
soluționare a cauzei privind pe Ministerul Justiției, N.V., N.C., L.V.C., B.I.,
S.L., Ț.C., Tribunalul Dolj, Curtea de Apel Craiova și Ministerul Finanțelor
Publice – D.G.F.P. Dolj în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios
administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 15 ianuarie 2010.