ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1764/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1764/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 13/MF din 1 iulie 2008 Tribunalul Argeș a condamnat, după cum urmează, pe inculpații: - C.F.D.; - C.G.A., și - C.M.A.; la câte 4 ani închisoare și câte 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pentru infracțiunea prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004 cu art. 74-76 lit. a) C. pen. În temeiul art. 86 1 C. pen. a suspendat sub supraveghere executarea pedepselor principale iar în baza art. 86 2 C. pen. a fixat termen de încercare de câte 7 ani. A instituit în sarcina inculpaților obligațiile prev. de art .86 3 alin. (1) C. pen., iar cu privire la cea prevăzută de lit. a), a obligat pe inculpați să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, conform programului fixat de acesta.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 4 C. pen. - C.I., la 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pentru art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004, cu aplicarea art. 99 și art. 109 C. pen. și art. 74-76 lit. a) C. pen. În baza art. 81 C. pen. a suspendat condiționat executarea pedepsei principale și a fixat termen de încercare potrivit art. 82 C. pen., de 4 ani. În baza art. 118 lit. f) C. pen. raportat la art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 a confiscat de la inculpați 1,27 gr heroină iar de la inculpatul C.I. un cântar marca Diamant 500, aflat la camera de corpuri delicte a BCCO Pitești.
În baza art. 118 lit. a) C. proc. pen. a confiscat în folosul statului sumele de 120 lei de la inculpatul C.M.A., 80 lei de la inculpatul C.G.A. și 495 lei de la inculpatul C.F.D., din care, 415 lei au fost consemnați la BRD conform chitanței de la dosar, prin obligarea inculpaților la plata acestor sume către stat. Pentru a pronunța această soluție, pe baza probelor administrate s-a reținut următoarea stare de fapt: La 25 septembrie 2007, martorul cu identitate protejată, numit convențional Aron s-a deplasat la inculpații C. de la care a cumpărat trei doze heroină, pe care aceștia o primiseră de la inculpatul C.M.A. Inculpatul a adus dozele de heroină în fața blocului, primind suma de 120 lei.
La data de 28 septembrie 2007, inculpatul C.G.A. a vândut 2 doze heroină martorului cu identitate protejată, primind suma de 80 lei. La data de 4 octombrie 2007, martorul cu identitate protejată și investigatorul sub acoperire au cumpărat două doze de heroină de la inculpatul C.F.D. cu suma de 80 lei. Acest inculpat împreună cu ceilalți trei le-a spus cumpărătorilor să coboare în fața blocului, unde le va aduce dozele. În realitate, inculpatul C.F.D. le-a aruncat de la fereastră dozele într-un pachet gol de țigări, imaginile fiind surprinse de camera video aflată asupra investigatorului sub acoperire. La data de 23 octombrie 2007, colaboratorii au primit suma de 120 lei de la organele de poliție, bancnotele din această sumă fiind înserate și cu banii respectivi au cumpărat de la inculpați trei doze de heroină, în acel moment fiind realizat flagrantul.
Inculpații au recunoscut săvârșirea infracțiunilor. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș care prin motivele scrise a susținut că în mod nejustificat s-au reținut în favoarea inculpaților circumstanțele judiciare atenuante și dispozițiile art. 81 și art. 86 1 C. pen. Prin decizia penală nr. 9 din 3 februarie 2009, Curtea de Apel Pitești a respins, ca nefondat, apelul formulat de parchet cu motivarea că interdicțiile impuse inculpaților de prima instanță, în raport de instituția suspendării executării pedepsei - sunt de natură să garanteze atât resocializarea acestora cât și prevenția generală, iar pedepsele, astfel stabilite, respectă mai ales principiul proporționalității și care este esențial la aplicarea sancțiunii penale.
În termen legal, împotriva acestor hotărâri a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești care prin motivele scrise, cât și oral a criticat hotărârile atacate pentru greșita individualizare a pedepselor. În esență, s-a susținut că s-a încălcat principiul proporționalității prevăzut de art. 50 alin. (2) din Constituție, după cum și prevederile art. 52 C. pen. prin reținerea în favoarea inculpaților a circumstanțelor prev. de art. 74 C. pen. și totodată modalități de executare care nu implică o efectivă executare, deși în cauză s-au comis fapte grave de trafic de heroină cu multiple acte materiale și în circumstanțe care puteau agrava răspunderea penală, nicidecum să o reducă.
S-a mai susținut că hotărârile sunt nelegale pentru aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi inculpatului minor. În drept a fost invocat cazul de casare prevăzut de dispozițiile art. 385 9 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. Examinând hotărârile atacate în raport de critica și cazul de casare invocat, cât și din oficiu, potrivit art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., se constată pentru considerațiunile ce urmează, că recursul este fondat. Într-adevăr, în considerarea dispozițiilor constituționale se impune ca orice restrângere a unor drepturi și libertăți să fie proporțională cu situația care a determinat-o, iar conform art. 72 C. pen. o justă individualizare a pedepse impune aprecierea în egală măsură a condițiilor și împrejurărilor în care a fost comisă fapta penală și care stabilesc pericolul ei social, cât și datele ce caracterizează făptuitorul și în baza cărora se apreciază pericolul social al acestuia.
Între aceste coordonate legale se apreciază că faptele comise de inculpați constând în acte și fapte de traficare a unor droguri de mare risc sunt fapte grave, cu un ridicat pericol social. Pe de altă parte, se constată că inculpații se află în conflict cu legea penală pentru prima oară și au avut o conduită procesuală sinceră, intimatul inculpat C.I. fiind minor la momentul comiterii faptei penale. Desigur, apreciind în egală măsură toate aceste elemente cât și faptul că inculpații au fost surprinși traficând mici cantități de drog de risc, instanțele au reținut corect în beneficiul inculpaților circumstanțe judiciare personale, cărora le-au și acordat eficiența cuvenită în raport de pedepsele de câte 4 ani închisoare aplicate inculpaților majori și de 2 ani închisoare aplicată inculpatului minor.
Dar, instanțele nu au făcut o justă stabilire a modalității de executare a acestor pedepse, afirmația având în vedere neîndeplinirea cumulativă a cerințelor prev. de art. 86 1 și art. 81 C. pen. în raport de datele și actele cauzei. Atât prin art. 81 alin. (1) lit. c) C. pen., cât și prin art. 86 1 alin. (1) lit. c) C. pen., se reglementează o cerință esențială care reprezintă o aptitudine a suspendării de a realiza scopul pedepsei, fără o executare efectivă. În acest sens se apreciază că inculpații nu pot beneficia de suspendarea executării pedepselor, într-o formă sau alta, pentru că nu există certitudini că inculpații nu vor mai comite infracțiuni de acest gen având în vedere mediul în care trăiesc, familiile și anturajul de prieteni.
Din referatul de evaluare (f.160 d.u.p.) întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București rezultă că inculpații C. provin dintr-o familie în care ambii părinți se află în executarea unor pedepse privative de libertate pentru comiterea aceluiași gen de infracțiuni, respectiv, trafic de droguri. Din același referat rezultă că situația familială este o zonă de mare risc, iar inculpatul minor a abandonat din aceste motive școala din clasa a VI-a, înregistrând un regres comportamental. Pe de altă parte, deși inculpații C.C. provin dintr-o familie organizată, aceștia se află în anturaj cu inculpații C. și sub influența acestora, faptele de trafic fiind indirect generate de consumul de droguri.
Ori, în acest context pentru realizarea în principal a reeducării acestor inculpați se impune o dislocare a acestora, din mediul și anturajul aflat în zona de risc criminogen, care nu se poate face decât prin stabilirea unor pedepse sub limita minimă, dar în detenție și pentru asigurarea prevenției speciale și generale, în sensul prevederilor art. 52 C. pen. Cât privește greșita aplicare a pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi inculpatului minor, critica este fondată. Într-adevăr, potrivit art. 109 alin. (3) C. pen. pedepsele complementare nu se aplică inculpatului minor. Ori, aplicând inculpatului minor C.I., pe lângă pedeapsa principală și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
pe timp de 2 ani, instanțele au pronunțat, sub acest aspect, o pedeapsă neprevăzută de lege, ceea ce afectează, de asemenea, legalitatea și temeinicia hotărârilor recurate, aspect sub care acestea vor fi supuse casării. În fine, în cauză nu s-a realizat nici o individualizare judicioasă a pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi aplicate inculpaților majori. În considerarea aceluiași principiu constituțional al proporționalității pedepsei se apreciază că și sub aspectul pedepsei complementare nu se justifică măsura interzicerii exercitării dreptului constituțional de a alege, în raport de natura și gravitatea faptei comisă, cât și de persoana inculpaților majori și având în vedere că într-o societate democratică acest drept este o valoare fundamentală.
Așa fiind, pentru considerentele expuse, în temeiul art. 385 15 pct. 2 lit. d) C. proc. pen. se va admite recursul procurorului, hotărârile atacate fiind supuse casării sub aspectul modalității de executare a pedepsei aplicate inculpaților, cu privire la restrângerea conținutului pedepselor complementare a interzicerii unor drepturi aplicate inculpaților majori și referitor la înlăturarea pedepsei complementare aplicată inculpatului minor C.I. În conformitate cu art. 192 alin. (6) C. proc. pen., onorariile pentru avocații din oficiu ai inculpaților C.F. și C.I. se vor plăti din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești împotriva deciziei penale nr. 9 din 3 februarie 2009 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Casează decizia penală atacată și sentința penală nr. 13 din 1 iulie 2008 a Tribunalului Argeș cu privire la individualizarea pedepselor. Înlătură dispozițiile referitoare la aplicarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe timp de 2 ani pentru inculpatul minor C.I.. Înlătură dispozițiile art. 86 1 și urm. C. pen. privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor de câte 4 ani aplicate inculpaților C.F.D., C.M.A.
și C.G.A., precum și a dispozițiilor art. 81 și urm. C. pen. privind suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului minor C.I. Face aplicarea art. 71, art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pentru toți inculpații. Restrânge conținutul pedepsei complementare la interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen., aplicate inculpaților C.F.D., C.M.A. și C.G.A. Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor. Onorariile apărătorilor din oficiu pentru inculpații C.F.D. și C.I., în sumă de câte 300 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 13 mai 2009.
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.