ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 826/2009

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 585/ F din data de 19 mai 2008 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, față de inculpații I.N.D., B.I., R.I. S., P.M., R.M., R.A., E.F., N.L., M.D.Ș., I.G.S., C.P., C.V., O.E.L., P.S., S.Ș., A.V., N.I.B. și N.N. s-a pronunțat următoarea sentință penală: În temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 10 și 14 alin. (1) lit. d) din aceeași lege, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen., raportat la art. 74 alin. (1) lit. d) și 80 C. pen., a condamnat pe inculpatul N. N. la o pedeapsă de 10 ani închisoare. În baza art. 65 alin. (2) C. pen.

și art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, a aplicat acestuia pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a ll-a și lit. b) C. pen., ca pedeapsă accesorie, pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa pronunțată durata reținerii și arestării preventive de la 30 ianuarie 2007 lăzi. Conform art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a acestuia. 2. În temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., raportat la art. 74 alin. ( 1) lit. a) și d) și art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., a condamnat inculpatul N.I.B.

la o pedeapsă de 4 ani închisoare. În baza art. 65 alin. (2) C. pen. și art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani. În baza art. 86 1 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate sub supraveghere pe o durată de 7 ani, ce constituie termen de încercare stabilit în condițiile art. 86 C. pen. Conform art. 86 3 C. pen., pe durata termenului de încercare condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte lunar, la S.P.V.R.S.I.

de pe lângă Tribunalul București, instituție căreia îi este încredințată supravegherea pe perioada termenului de încercare; a) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare ce depășește 8 zile, precum și întoarcerea; b) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) că comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență. Conform art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b), C. pen., executarea acestei pedepse fiind suspendată pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, în baza art. 71 alin. (5) C. pen.

În temeiul dispozițiilor art. 88 C. pen., s-a scăzut din durata pedepsei pronunțate prevenția de la 30 ianuarie 2007 la 24 noiembrie 2007. În baza art. 357 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 4 cu referire la art. 83 C. pen. 3) În temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., raportat la art. 74 alin. (1) lit. a), c) și d) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., au fost condamnați inculpații A.V. și S.Ș. la câte o pedeapsă de 5 ani închisoare fiecare. În baza art. 65 alin. (2) C. pen. și art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, s-a aplicat celor doi inculpați pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. – b) C. pen., pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale cu închisoarea.

În temeiul dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 74 alin. (1) lit. a), c) și d) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a condamnat pe cei doi inculpați la câte o pedeapsă de 2 ani închisoare fiecare și respectiv o pedeapsă complementară constând în interzicerea exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 33 lit. a) – art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen., fiecare din cei doi inculpați execută o pedeapsă de 5 ani închisoare sporită cu 6 luni, rezultând în final câte o pedeapsă de 5 ani și 6 luni închisoare și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a teza a 11-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 71 C. pen., a aplicat inculpaților pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei închisorii. Conform art. 88 C. pen., s-a computat din pedepsele pronunțate pentru cei doi inculpați reținerea și arestarea preventivă, de la 30 ianuarie 2007 la zi. În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut arestarea inculpaților. În temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1) și (2) raportat la art. 10 și 14 alin. ( 1) lit. d) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41, alin. (2) C. pen., raportat la art. 74 alin. (1), lit. a) și d) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., a condamnat pe inc. P.S.

, O.E.L. și C.V. la câte o pedeapsă de 7 ani închisoare fiecare. În baza art. 65 alin. (2) C. pen., coroborat cu art. 2 din Legea nr. 143/2000 aplicat fiecărei inculpate câte o pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a), teza a ll-a și lit. b), C. pen., pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei închisorii. În temeiul dispozițiilor art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatelor, ca pedeapsă accesorie, exercițiul dreptului prevăzut de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen. și respectiv lit. d) numai în ceea ce o privește pe inculpata P.S., pe durata executării pedepsei închisorii. În temeiul dispozițiilor art. 88 C. pen., s-a computat din pedepsele pronunțate perioada reținerii și arestării preventive de la 30 ianuarie 2007 la zi pentru inculpatele O.E.L.

și P.S. și respectiv arestarea preventivă a inculpatei C.V. de la 02 iunie 2007 la zi. Conform art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a celor 3 inculpate. În temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și 37 lit. b), C. pen., raportat la art. 74 alin. (1), lit. c) și d) și art. 76 alin. (1), lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul E.F. la o pedeapsă de 5 ani închisoare. În baza art. 65 alin. (2) C. pen., coroborat cu art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 s-a aplicat acestuia pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale cu închisoarea.

În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei închisorii. Conform art. 88 C. pen., a computat din durata pedepsei pronunțate prevenția de la 27 iunie 2007 la zi și în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut arestarea acestuia. În temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a), C. pen., raportat la art. 74 alin. (1), lit. c) și d) C. pen. și art. 76 alin. (1), lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul C.P. la o pedeapsă de 7 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 61 C. pen., s-a revocat liberarea condiționată de care a beneficiat inculpatul față de pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 3126/2001 a Judecătoriei Sectorului 5 București și s-a dispus contopirea restului de 788 zile rămas neexecutat din această pedeapsă cu cea aplicată în prezenta cauză, inculpatul executând o pedeapsă de 7. ani și 6 luni închisoare. În baza art. 65 alin. (2) C. pen. și art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drept, prevăzută de ari. 64 alin. (1) lit. a), teza a ll-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului exercițiul dreptului prevăzut de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a ll-a și lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei închisorii.

Conform art. 88 C. pen., a computat din pedeapsa pronunțată prevenția de la 30 ianuarie 2007 la zi și în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a acestuia. În temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (l) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen., raportat la art. 74 alin. (1) lit. c) și d) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul I.G.S. la o pedeapsă de 6 ani și 6 luni închisoare. În baza art. 65 alin. (2) C. pen., coroborat cu art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drept. prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a ll-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., raportat la art. 74 alin. (1) lit. c) și d) C. pen. și art. 76 alin. ( 1) lit. c) C. pen., a condamnat inculpatul la o pedeapsă de 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., ca pedeapsă complementară. În temeiul dispozițiilor art. 33 lit. a) – art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen., inculpatul execută o pedeapsă de 6 ani și 6 luni închisoare sporită cu 6 luni, în final având de executat o pedeapsă de 7 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., ca pedeapsă complementară după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a ll-a și lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus prevenția de la 30 ianuarie 2007 la zi și conform art. 350 C. proc. pen., s-a menținut arestarea preventivă. În temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 99 și urm. C. pen., raportat la art. 74 alin. (1) lit. c) și d) C. pen., raportat la art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., au fost condamnați inculpații M.D.Ș. și G.G.I. la câte o pedeapsă de 2 ani închisoare. În temeiul dispozițiilor art. 86 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate sub supraveghere pe o durată de 4 ani, ce constituie termen de încercare stabilit în condițiile art. 86 C. pen.

Conform art. 86 C. pen., pe durata termenului de încercare condamnații trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte trimestrial, la S.P.V.R.S.I. de pe lângă Tribunalul București, instituție căreia îi este încredințată supravegherea pe perioada termenului de încercare; b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare ce depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) că comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență. Conform art. 71 C. pen., s-a aplicat celor 2 inculpați deveniți majori în prezent pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b), C. pen., executarea acestei pedepse fiind suspendată pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, în baza art. 71 alin. (5) C. pen.

S-a atras atenția asupra dispozițiilor art. 86 4 și 83 C. pen. În temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 74 alin. (1) lit. a) și d) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. și respectiv în temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., raportat la art. 74 alin. (1) lit. a), c) și d) C pen. și art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpata N.L. și respectiv inculpata R.A. la câte o pedeapsă de 3 ani și 6 luni fiecare. În baza art. 65 alin. (2) C. pen., coroborat cu art. 2 din Legea nr. 143/2000 a aplicat acestora pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul dispozițiilor art. 86 1 C. pen., s-a suspendat executarea pedepselor aplicate sub supraveghere pe o durată de 6 ani, ce constituie termen de încercare stabilit în condițiile art. 86 C. pen. Conform art. 86 3 C. pen., pe durata termenului de încercare cele două condamnate trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte trimestrial, la S.P.V.R.S.I. de pe lângă Tribunalul București, instituție însărcinată cu supravegherea inculpatelor pe durata termenului de încercare; b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare ce depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existență.

Conform art. 71 C. pen., a aplicat inculpatelor pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b), C. pen., executarea acestei pedepse fiind suspendată pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, în baza art. 71 alin. (5) C. pen. În temeiul dispozițiile art. 88 C. pen., s-a scăzut din durata pedepselor pronunțate prevenția de la 30 ianuarie 2007 la zi. În baza art. 350 alin. (3) lit. b), C. pen. s-a dispus punerea de îndată în libertate a celor două inculpate. În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 86 4 și 83 C. pen. În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 14 alin. (1) lit. d) din aceeași lege, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., raportat la art. 74 alin. (1) lit. a), c) și d) C. pen.

și art. 76 alin. (1) lit. a), C. pen. și respectiv în baza art. 2 alin. (1) și (2) raportat la art. 10 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., raportat la art. 74, alin. (1) lit. a) și d) C. pen., raportat la art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatele R.M. și respectiv P.M. și R.A. la câte o pedeapsă de 4 ani închisoare fiecare. În baza art. 65 alin. (2) C. pen., coroborat cu art. 2 din Legea nr. 143/2000 a aplicat celor 3 inculpate pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și b) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 86 1 C. pen., a suspendat executarea pedepselor cu închisoarea aplicate inculpatelor sub supraveghere pe o durată de 7 ani, ce constituie termen de încercare stabilit în condițiile art. 86 C. pen.

Conform art. 86 3 C. pen., pe durata termenului de încercare cele 3 condamnatele trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte trimestrial, la S.P.V.R.S.I. de pe lângă Tribunalul București, instituție însărcinată cu supravegherea inculpatelor pe durata termenului de încercare; b) să anunțe în prealabil orice schimbare a domiciliului, reședinței sau locuinței și orice deplasare ce depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) că comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existență. Conform art. 71 C. pen., a aplicat inculpatelor pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b), C. pen., și a suspendat executarea acestei pedepse, conform alin. (5) al acestui articol, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În temeiul dispozițiile art. 88 C. pen., s-a scăzut din durata pedepselor pronunțate pentru inculpatele P.M. și R. M., prevenția de la 30 ianuarie 2007 la zi. În baza art. 350 alin. (3) lit. b), C. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a celor două inculpate. De asemenea, s-a revocat măsura arestării preventive a inculpatei R.A. Conform art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatelor asupra dispozițiilor art. 86 4 și 83 C. pen. În temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 10 din aceeași lege, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., raportat la art. 74 alin. (1) lit. a) și d) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. a), C. pen. și respectiv în temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., raportat la art. 74 alin. (1) lit. a) și d) C. pen.

și art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul R.I.S. la o pedeapsă de 5 ani închisoare și respectiv pe inculpatul B.I. la o pedeapsă de 4 ani închisoare. În baza art. 65 alin. (2) C. pen., coroborat cu art. 2 din Legea nr. 143/2000 a aplicat celor 2 inculpați pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și b) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 71 C. pen., a aplicat acestora pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei cu închisoarea. În baza art. 88 C. pen., s-a computat din pedepsele pronunțate prevenția de la 30 ianuarie 2007 la zi.

S-a menținut arestarea inculpaților conform art. 350 C. proc. pen. În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 74 alin. (1) lit. a), c) și d) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. a), C. pen., a condamnat pe inculpatul A.A. la o pedeapsă de 3 ani închisoare. În baza art. 65 alin. (2) C. pen., coroborat cu art. 2 din Legea nr. 143/2000 a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a și b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 81 C. pen., a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o perioadă de 5 ani, ce constituie termen de încercare stabilit conform art. 82 C. pen.

În baza art. 71 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen. și conform alin. (5) al acestui articol, a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale. În baza art. 88 C. pen., computat din pedeapsa pronunțată reținerea din data de 2 noiembrie 2006. Conform art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., raportat la art. 74 alin. (1) lit. a) și d) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. și respectiv în temeiul dispozițiile art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., raportat la art. 74 alin. (1) lit. a) și d), C. pen.

și art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., a condamnat pe inculpatul M.D. la o pedeapsă de 3 ani închisoare și respectiv pe inculpata I.R.M. la o pedeapsă de un an închisoare. În baza art. 81 C. pen., a suspendat condiționat executarea pedepselor pe o perioadă de 5 ani și respectiv 3 ani, ce constituie termen de încercare stabilit conform art. 82 C. pen. În baza art. 65 alin. (2) C. pen., coroborat cu art. 2 din Legea nr. 143/2000 a aplicat inculpatului M.D. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 71 C. pen., a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Ii-a și lit. b) C. pen., ambilor inculpați, pedeapsă a cărei executare se suspendă, conform art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei cu închisoarea.

Conform art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. În baza art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., raportat la art. 76 alin. (1) lit. c) și d) C. pen. și art. 76 alin. ( 1) lit. d) C. pen., a condamnat pe inculpatul I.N.D. la o pedeapsă de un an și 6 luni închisoare. În baza art. 83 C. pen., a revocat suspendarea executării pedepsei de 4 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală 1283/2005 a Judecătoriei Sectorului 1 București și s-a dispus executarea acesteia alăturat de pedeapsa pronunțată în cauză, inculpatul având de executat o pedeapsă de 5 ani și 6 luni închisoare. În baza art. 71 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzută de art., 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a lit. b) C. pen., pe durata executării închisorii.

Conform art. 88 C. pen., a computat din pedeapsa pronunțată prevenția din cauza soluționată prin sentința penală nr. 1283/2005 a Judecătoriei Sectorului 1 București de la 23 februarie 2005 la 12 mai 2005. În baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 și art. 18 lit. d) C. pen., s-a dispus confiscarea următoarelor sume obținute de inculpați cu ocazia vânzărilor efectuate către colaboratorii acoperiți, respectiv: - sumele de 850 RON (vânzare din 19 septembrie 2006), 100 RON și 300 RON (vânzări din 2 octombrie 2006) de la inculpatul N.N. - suma de 100 RON de la inculpatul N.l.B. (vânzare din data de 29 septembrie 2006). - sumele de 850 RON (vânzări din data de 07 septembrie 2006) și 60 RON (vânzare din 14 septembrie 2006) de la inculpata P.S.

- suma de 180 RON (vânzare din data de 14 septembrie 2006 de la inculpata O.E.L. - sumele de 150 RON (vânzare din 26 septembrie 2006) și 150 RON (vânzare din 02 noiembrie 2006) de la inculpatul C.P. - suma de 650 RON de la inculpatul R.M. (vânzare din 9 noiembrie 2006). - suma de 100 RON de la inculpata R.A. (vânzare din 8 noiembrie 2006); - suma de 100 RON de la inculpatul G.G.l. (vânzare din 6 noiembrie 2006); - sumele de 100 RON (vânzare din 23 octombrie 2006), 100 RON (vânzare din 24 octombrie 2006) și 100 RON (vânzare din 31 octombrie 2006) de la inculpatul S.Ș.; - suma de 50 RON de la inculpata C.V. (vânzare din 02 octombrie 2006); - sumele de 300 RON (vânzare din 2 octombrie 2006), și 900 RON (vânzare din 20 octombrie 2006) și 800 RON (vânzare din 14 decembrie 2006) de la inculpatul E.F.; - sumele de 50 RON (vânzare din 20 septembrie 2006), și 50 RON (vânzare din 21 septembrie 2006) de la inculpatul l.G.S.; - suma de 60 RON de la inculpatul M.D.Ș.

(vânzare din 12 septembrie 2006); - sumele de 900 RON (vânzare din 26 octombrie 2006), și 900 RON (vânzare din 06 noiembrie 2006) de la inculpatul R.I.S.; În baza dispozițiilor art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea cantităților de heroină, metadonă și diazepam obținute în urma cumpărărilor autorizate și a perchezițiilor domiciliare rămase după efectuarea analizelor de laborator și depuse la I.G.P. – D.C.J.E.O., urmând ca, potrivit dispozițiile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, sa se procedeze la distrugerea drogurilor, cu păstrarea contraprobelor. S-a dispus potrivit art. 109 alin. (4) C. proc. pen., restituirea obiectelor ridicate de la inculpați în urma perchezițiilor domiciliare întrucât nu au legătură cu cauza (cu excepția drogurilor supuse confiscării), către P.S.

; - către B.l.; - către l.G.S. - către A.V.; - către E.F.; - către N.N.; - către R.M.; - către S.Ș.; - sumele ridicate de la inculpatele P.S. și O. L.E. Inculpații au fost obligați la cheltuieli judiciare statului. Pentru a pronunța această sentință Tribunalul București a stabilit că, în perioada septembrie 2006 - iulie 2007, un grup de persoane printre care și D.N. zis A. comercializau în cartierul Ferentari (zona străzilor Aleea Livezilor) persoanelor interesate, cantități importante de heroină. Ulterior, la grupul celor care se ocupau cu astfel de îndeletniciri ilicite s-au alăturat și alți consumatori de droguri sau traficanți cum ar fi N.N. zis P. al lui B. M.D.Ș., O.E.l. Inculpatul N.N.

a fost cel care a traficat cea mai importantă cantitate de droguri pe piața ilicită fiind constituit la un moment dat „lider” al traficanților din zonă. Pentru depistarea „filierei” și a celor care se ocupau cu traficul de droguri au fost folosiți colaboratori sub acoperire și investigatori sub acoperire care au reușit să identifice pe toți cei care au făcut parte din acest lot trimis în judecată pentru trafic ilicit de droguri de mare risc. Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpații I.N.D., B.I., R.I.S., P.M., R.M., R.A., E.F., N.L., M.D.Ș., I.G.S., C. P., C.V., O.E.L., P.S., S.Ș., A.V., N.I.B. și N.N. Apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul București vizează greșita individualizare a pedepselor privind pe inculpații E. F., R.A., R.I.S., B.l.

și M.D. Cei 18 inculpați-apelanți în cauză solicită desființarea sentinței penale nr. 585/F/2008 și o nouă individualizare a pedepselor care în raport de datele personale ale fiecăruia consideră că le-au fost aplicate pedepse prea mari. Curtea, după examinarea sentinței penale pronunțată de Tribunalul București sub aspectul motivelor de apel invocate cât și din oficiu conform dispozițiilor art. 385 6 pct. 3 C. proc. pen., a constat că prima instanță a stabilit bine situația de fapt și a reținut vinovăția inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc pentru care au fost condamnați. Apelul parchetului privind greșita individualizare a pedepselor privind pe cei cinci inculpați a fost considerat nefondat atâta vreme cât la aplicarea pedepselor s-a avut în vedere gradul de participare la activitatea privind traficul de droguri de mare risc, cantitatea de droguri traficată care în general s-a rezumat la o cantitate de nivelul gramelor.

Aplicarea dispozițiilor art. 74 – art. 76 C. pen., pentru toți cei cinci inculpați s-a realizat în raport cu trăsăturile specifice persoanei fiecărui făptuitor, de gradul de pericol social al faptelor săvârșite, valorile sociale și morale atinse, atitudinea de regret față de faptele săvârșite. S-a mai apreciat că aplicarea unei pedepse mai severă, în raport cu datele personale ale unui inculpat, nu este în măsură a-și atinge scopul, dimpotrivă, poate lăsa urme asupra psihicului acestora. Prima instanță a detailat în considerentele sentinței penale modalitatea de aplicare a pedepselor în incidență cu dispozițiile art. 72 C. pen. S-a considerat că în raport de aceasta s-a făcut o corectă individualizare a pedepselor care a ținut cont de dispozițiile art. 72 C. pen., respectiv dispozițiile art. 52 C. pen., privind modalitatea de executare a acestora.

Din această perspectivă apelurile inculpaților (celor șaisprezece) au fost considerate nefondate. Astfel, s-au avut în vedere elementele de natură socială, familială, pregătire școlară, care caracterizează persoana fiecărui inculpat, dar și elemente de drept cum ar fi starea de recidivă, recunoașterea sau nerecunoașterea faptelor împrejurărilor săvârșirii acestora, impactul pe care l-a avut activitatea lor infracțională cu societatea. De asemenea, Tribunalul București a apreciat în mod corect că în ce-i privește pe inculpații N.l.B., M.D. Ș., N.L., R.A., R.M. și P.M., datorită unor elemente și aptitudini personale a vârstei și stării de sănătate, pedepsele aplicate acestora își pot atinge scopul coercitiv dar și educativ fără executarea acestora.

S-a menținut starea de arest a inculpaților și s-a dedus arestarea inculpaților la zi. Astfel, prin decizia penală nr. 280/2008 s-au respins, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpații I.N.D., B.I., R.I.S., P.M., R.M., R. A., E.F., N.L., M.D.Ș., I.G.S., C.P., C.V., O.E.L., P. S., S.Ș., A.V., N.I. B. și N.N. împotriva sentinței penale nr. 585 din 19 mai 2008 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, în dosarul nr. 11257/2/2007. S-a menținut starea de arest a inculpaților l.N.D., B.l., R.I.S., E.F., l.G.S., C.P., C.V., O.E.L., P.S., S.Ș., A. V. și N.N. S-a computat arestarea preventivă de la 23 februarie 2005 la 12 mai 2005 pentru inculpatul l.N.D., de la 30 ianuarie 2007 la zi pentru inculpații B.l.

și R.I.S. din 27 iunie 2007 la zi pentru E.F., din 30 ianuarie 2007 la zi pentru l.G.S. din 30 ianuarie 2007 la zi pentru inculpatul C.P. din 30 ianuarie 2007 la zi, pentru inculpatele E. L. și P.S. și din 02 iunie 2007 la zi pentru inculpata C.V. din 30 ianuarie 2008 pentru inculpații S. Ș. și A.V. și din 30 ianuarie 2007 pentru inculpatul N. N. S-a constatat că inculpatul l.N.D. este arestat în altă cauză. Au fost obligați inculpații R.I.S., R.M., R. A., E.F. și M.D.Ș. la câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat iar pe ceilalți apelanți-inculpați la câte 500 lei cheltuieli judiciare statului, din care câte 400 lei onorariul avocat din oficiu s-a avansat din fondul Ministerului Justiției.

Împotriva acestei decizii, în termen legal au formulat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și inculpații C.P., l.G.S., C.V., O.E. L., P.S., S.Ș., A.V., N.N., B.l., R.I.S. și E.F., împotriva deciziei penale nr. 280 din 28 noiembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a ll-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, privind și pe intimații inculpați R.A., M.D., P. M., R.M., R.A., N.L., M.D.Ș. și N.l.B. Recursul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București vizează greșita încadrare juridică a infracțiunilor săvârșite de inculpații R.I.S. și R.A. cele corecte fiind prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) raportat la art. 10 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în loc de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în concurs real cu infracțiunea prevăzută de art. 10 din Legea nr. 143/2000 precum și greșita individualizare a pedepselor privind pe toți inculpații.

Recursurile inculpaților C.P., l.G. S., C.V., O.E.L., P.S., S.Ș., A.V., N.N., B.l., R.I.S. și E.F. au vizat greșita individualizare a pedepselor aplicate. Reprezentantul parchetului a criticat hotărârile pronunțate în cauză pentru nelegalitate și netemeinicie prin prisma cazurilor de casare prevăzută de art. 385 9 pct. 14 și 17 C. proc. pen., învederând instanței greșita încadrare juridică a infracțiunilor săvârșite de inculpații R.I.S. și R.A. în art. 2 alin. (1) și (2) raportat la art. 10 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în loc de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în concurs real cu infracțiunea prevăzută de art. 10 din Legea nr. 143/2000.

A mai susținut că instanțele au individualizat greșit pedepsele aplicate inculpaților prin reținerea formală a circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) și art. 76 C. pen., precum și greșita individualizare a modalității de executare a pedepselor aplicate inculpaților R.A. și M.D. Față de aceste susțineri a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea în parte a hotărârilor atacate, rejudecarea cauzei în limitele motivelor de recurs și majorarea pedepselor pentru toți inculpații întrucât pedepsele au fost aplicate sub minimum special prevăzut de lege și înlăturarea dispozițiilor art. 86 1 pentru inculpații R.A.

și M.D., întrucât în raport de circumstanțele personale și cele reale ale săvârșirii infracțiunii doar executarea în regim de detenție a pedepsei cu închisoarea aplicată poate conduce la atingerea scopului preventiv, educativ și sancționator al pedepsei prevăzută de art. 52 C. pen., având în vedere și starea de recidivă post-executorie. Apărătorul ales al intimaților inculpați R.I.S. și R. A., avocat P.V. a învederat instanței că motivul de recurs al parchetului este neîntemeiat și nefondat întrucât din sentința penală și decizia penală pronunțate în cauză nu se poate reține convingerea de săvârșire a acestei infracțiuni de către inculpați, astfel încât a considerat că acest caz de casare este nefondat.

Cu privire la al doilea motiv de recurs al parchetului, a învederat instanței că prin aplicarea dispozițiilor art. 86 1 C. pen., judecătorul a dat eficiență textului de lege, instanța a avut în vedere lipsa antecedentelor, vârsta persoanelor, persoana acestora, precum și legătura acestuia cu ceilalți inculpați din dosar, constatând că nu există legătură între aceștia, iar în cauză sunt foarte mulți coinculpați, instanța stabilind și un termen de încercare. Față de aceste susțineri a considerat că și al doilea motiv de recurs al parchetului este nefondat, întrucât a majora cuantumul pedepselor aplicate inculpaților fără a aduce probe noi nu se justifică. Față de aceste susțineri a solicitat respingerea recursului parchetului, ca nefondat.

Cu privire la recursul inculpatului R.I.S. a criticat decizia recurată prin prisma cazurilor de casare prevăzută de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., solicitând micșorarea cuantumului pedepsei și aplicarea dispozițiile art. 861 C. pen., astfel încât să i se dea posibilitatea acestuia de a se îndrepta. Apărătorul desemnat din oficiu, avocat D.S. în recursul parchetului a solicitat respingerea, ca nefondat, învederând instanței că încadrarea juridică dată faptelor este corectă, iar cu privire la al doilea motiv de recurs al parchetului, în raport de critica adusă în recursul inculpatei P.S. a solicitat respingerea și sub acest aspect. În recursul inculpatei P.S. a criticat hotărârea recurată prin prisma cazului de casare prevăzută de art. 385 9 pct. 14 C. proc.

pen. , solicitând micșorarea cuantumului pedepsei, aceasta fiind bolnavă de hepatită C și având trei minori în întreținere, astfel încât să se dea o mai mare eficiență circumstanțelor personale. În recursul inculpatului S.Ș. a criticat hotărârea recurată prin prisma cazului de casare prevăzută de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. , solicitând micșorarea cuantumului pedepsei într- un cuantum care să dea posibilitatea aplicării dispozițiile art. 86 1 C. pen., învederând instanței că acest nu era un traficant de droguri, ci doar consumator, era încadrat în muncă de 25 de ani ca instalator iar fapta comisă a reprezentat o prostie. Pentru ceilalți intimați inculpați a solicitat respingerea recursului parchetului ca nefondat.

Apărătorul desemnat din oficiu, avocat N.N. a solicitat respingerea recursului parchetului, ca nefondat, iar în recursul inculpaților A.V. și N.N. a criticat hotărârea recurată prin prisma cazului de casare prevăzută de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., solicitând reducerea pedepselor aplicate inculpaților, aceștia au recunoscut faptele comise, considerând că se impune reținerea de circumstanțe atenuante cu consecința coborârii pedepselor aplicate de curtea de apel cât mai jos. Apărătorul desemnat din oficiu, avocat A.I. în recursul parchetului a solicitat respingerea, ca nefondat, învederând instanței că în recurs nu se poate solicita schimbarea încadrării juridice, iar în recursurile inculpaților B.I., O.E.

L., C.P., C.V. și E.F. a criticat hotărârea recurată prin prisma cazului de casare prevăzută de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., solicitând micșorarea cuantumului pedepsei, învederând instanței că pedeapsa de 7 ani aplicată inculpatului B.I., care are vârsta de 62 de ani este exagerată, având în vedere atitudinea cooperantă de care acesta a dat dovadă se impunea reținerea dispozițiile art. 19 din Legea nr. 682/2002, inculpatul C.P. are o mamă bolnavă și o fetiță minoră, inculpata C.V. este bolnavă, iar pedeapsa aplicată este exagerată iar cu privire la inculpata O.E.L. a solicitat să se dea o mai mare eficiență circumstanțelor personale care să conducă la reducerea pedepsei. Cu ocazia ultimului cuvânt, recurentu-l inculpat E.F.

a invocat și nepronunțarea instanței de apel cu privire la incidența art. 19 din Legea nr. 682/2002, deși a constituit motiv de apel iar la dosar existau dovezi în acest sens. Examinând hotărârile pronunțate în cauză prin prisma cazurilor de casare prevăzută de art. 385 9 , pct. 17 și 14 C. proc. pen., cât și din oficiu, Înalta Curte constată că recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și inculpatul E. F. sunt fondate, iar recursurile declarate de inculpații C. P., l.G.S., C.V., O.E. L., P.S., S.Ș., A.V., N.N., B.M., R.I.S. sunt nefondate pentru considerentele ce vor urma. I. În recursul parchetului, cu privire la schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor săvârșite de inculpații R.I.S.

și R.A. din infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) raportat la art. 10 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunile prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

și art. 10 raportat la art. 2 alin. (1) și ( 2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., Înalta Curte constată că faptele săvârșite de acești inculpați constând în aprovizionarea cu droguri a membrilor grupului, precum și comercializarea, în perioada septembrie 2006 - iulie 2007, în cartierul Ferentari (zona străzilor Aleea Livezilor) către persoanele interesate a unor cantități importante de heroină, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în concurs real cu infracțiunea prevăzută de art. art. 10 raportat la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., astfel încât încadrarea juridică dată faptelor de către instanța de fond și însușită de cea din apel a fost greșită prin stabilirea incorectă a situației de fapt.

Astfel, Înalta Curte va admite recursul parchetului sub acest aspect iar în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., îi va condamna pe inculpații R. A. și R.I.S. la pedepse cu închisoarea cu aplicabilă art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. și va aplica fiecărui inculpat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe o durată prevăzută de lege după executarea pedepsei principale.

În baza art. 10 raportat la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicabilă art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., va condamna pe aceeași inculpați la pedepse cu închisoarea și va aplica fiecărui inculpat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe o durată prevăzută de lege după executarea pedepsei principale. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., inculpații R.A. și R.I.S. vor executa pedeapsa cea mai grea, și interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. Se va face aplicarea art. 71 – art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În recursul parchetului cu privire la individualizarea judiciară a pedepselor, Înalta Curte va analiza această critică numai cu privire la inculpații R.A., B.l., M.D. și R.I.S. și E.F. întrucât apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București a vizat greșita individualizare a pedepselor privind pe inculpații E.F., R.A., R.I.S., B.l. și M.D. Așadar, la individualizarea pedepselor aplicate inculpaților B.l., R.A. și R.I.S., instanța de recurs urmează a majora pedepsele aplicate acestora într-un cuantum care să corespundă criteriilor generale prevăzută de art. 72 C. pen., ținându-se cont atât de gradul de pericol social în concret al faptelor săvârșite de inculpați dar și de circumstanțele personale ale acestora, iar cu privire la inculpatul M.D.

va înlătura aplicarea dispozițiilor art. 81 – art. 83 și art. 71 alin. (5) C. pen. și va majora pedeapsa aplicată cu executarea în regim de detenție și va interzice drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. La individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpatului M.D. se vor avea în vedere criteriilor generale prevăzută de art. 72 C. pen., ținându-se cont atât de gradul de pericol social în concret al faptelor săvârșite de inculpat dar și de circumstanțele personale ale acestuia. II. În recursul inculpatului E.F., instanța va admite critica acestuia cu privire la neaplicarea dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, întrucât la dosarul instanței de apel se află un înscris în original al Ministerului Public – D.I.I.C.O.T.- B.T.

București emis, la data de 03 noiembrie 2008, din conținutul căruia a rezultat faptul că acest inculpat a formulat un denunț în baza dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, iar instanța de apel nu s-a pronunțat cu privire la acest aspect. Aplicarea prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, potrivit cărora persoana care are calitatea de martor în sensul acestei legi și care a comis o infracțiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecății denunță sau facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni, beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.

Prevederile art. 19 din Legea nr. 682/2002 au fost invocate cu ocazia soluționării în apel a cauzei, pentru a se aprecia dacă în raport cu denunțul formulat s-au putut descoperi și trage la răspundere penală persoanele care au săvârșit infracțiunile grave arătate de către denunțător, iar din conținutul acelui răspuns a rezultat acest fapt, însă instanța de apel nu s-a pronunțat cu privire la acest aspect. Pentru aceste considerente, recursul inculpatului va fi admis, se va casa decizia recurată cu trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului inculpatului E.F., aceleiași instanțe respectiv la Curtea de Apel București. În baza art. 300 2 alin. (1) și (3) raportat la art. 160 b C. proc. pen. , va menține starea de arest a inculpatului E.F.

Cu privire la recursurile declarate de inculpații B.M. și R.I.S., în raport de criticile din recursul parchetului în defavoarea acestor inculpați, critici ce au fost reținute de către Înalta Curte ca întemeiate, urmează a respinge recursurile inculpaților B.l. și R.I.S. ca nefondate. Cu privire la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaților C.P., l.G.S., C.V., O.E.L., P.S., S.Ș., A.V. și N.N., Înalta Curte, apreciază că a fost făcută o corectă adecvare cauzală a criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen., ținându-se cont atât de gradul de pericol social în concret al faptelor săvârșite de inculpați dar și de circumstanțele personale ale acestora. Pedepsele aplicate în cauză reflectă o justă și completă valorificare a tuturor criteriilor de individualizare prevăzută de art. 72 C. pen.

, cuantumul acestora fiind de natură să asigure realizarea scopului pedepsei, astfel cum acesta este reglementat prin dispozițiile art. 52 C. pen. În raport de cele arătate, Înalta Curte apreciază că nici această critica privind greșita individualizare a pedepselor nu poate fi reținută, deoarece în cauză au fost evaluate în mod plural toate criteriile ce caracterizează individualizarea judiciară, iar pedepsele privative de libertate asigură realizarea funcțiilor pedepsei, dând posibilitatea reintegrării sociale viitoare a inculpaților C. P., l.G.S., C.V., O.E. L., P.S., S.Ș., A.V. și N. N., nefiind aplicabil cazul de casare invocat respectiv art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. Față de aceste considerente, în baza art. 385 15 pct. 2 lit. c) C. proc.

pen., urmează a admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și inculpatul E. F. împotriva deciziei penale nr. 280 din 28 noiembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a ll-a penală și pentru cauze cu minori și de familie. Va casa în parte decizia recurată și sentința penală nr. 585/ F din 19 mai 2008 a Tribunalului București, secția a II-a penală, în ceea ce privește încadrarea juridică dată faptelor săvârșite de inculpații R.A. și R.I.S., precum și individualizarea judiciare a pedepselor aplicate inculpaților R.A., B.I., M.D. și R.I.S. În rejudecare pe fond: În baza art. 334 C. proc. pen., va schimba încadrarea juridică dată faptelor săvârșite de inculpații R.A.

și R.I. S. din infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) raportat la art. 10 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., în infracțiunile prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. și art. 10 raportat la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., va condamna pe inculpații R.A.

și R.I.S. la câte 7 ani închisoare și va aplica fiecărui inculpat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 10 raportat la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., va condamna aceeași inculpați la câte 8 ani închisoare și va aplica fiecărui inculpat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., inculpații R.A.

și R.I.S. vor executa pedeapsa cea mai grea, de câte 8 ani închisoare și câte 4 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. Se va face aplicarea art. 71 – art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. Se va computa prevenția de la 30 ianuarie 2007 la 10 martie 2009 pentru inculpatul R.I.S. Se va majora pedeapsa aplicată inculpatului B.l. de la 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., la 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., iar pedeapsa inculpatului M.D. de la 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) a II-a, lit. b) C. pen., la 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

Se va înlătura aplicarea dispozițiilor art. 81 – art. 83 și art. 71 alin. (5) C. pen., față de inculpatul M.D. și face aplicarea art. 71 – art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. Se va computa prevenția de la 30 ianuarie 2007 la 10 martie 2009 pentru inculpatul B.l. Se va casa decizia penală recurată în partea ce-l privește pe inculpatul E.F. și se va trimite cauza spre rejudecarea apelului acestuia la Curtea de Apel București. Se va computa prevenția de la 27 iulie 2007 la 10 martie 2009 și se va menține starea de arest a inculpatului E.F. Se vor menține restul dispozițiilor hotărârilor atacate. Se vor respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații C.P., l.G.S., C.V., O.E.L., P.S., S.Ș., A.V., N.N., B.l., R.I.S.

Se va deduce din pedepsele aplicate inculpaților O.E.L., P.S., N.N., l.G.S., C.P., S.Ș. și A.V. durata arestării preventive de la 30 ianuarie 2007 la 10 martie 2009, pentru C.V. de la 02 iunie 2007 la 10 martie 2009. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., vor fi obligați recurenții, inculpați C.P., l.G.S., C.V., O.E.L., P.S., S. Ș., A.V., N.N., B.l. la plata sumei de câte 600 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 400 lei fiecare, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat recurentul inculpat R.I.S. la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu în suma de câte 400 lei pentru intimați - inculpați M.D., P.M., R. M., R.A., N.L., M.D.Ș. și N. l.B. și recurentul inculpat E.F. se vor suporta din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în suma de 100 lei până la prezentarea apărătorului ales al intimatei inculpate R. A. se va suporta din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E I. Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și inculpatul E.F. împotriva deciziei penale nr. 280 din 28 noiembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a ll-a penală și pentru cauze cu minori și de familie. Casează în parte decizia recurată și sentința penală nr. 585/ F din 19 mai 2008 a Tribunalului București, secția a II-a penală, în ceea ce privește încadrarea juridică dată faptelor săvârșite de inculpații R.A. și R.I.S., precum și individualizarea judiciare a pedepselor aplicate inculpaților R.A., B.l., M.D. și R.I.S. Rejudecând, î