ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 826/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 826/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin sentința penală nr. 585/ F din data de 19 mai 2008 pronunțată de
Tribunalul București, secția a II-a penală, față de inculpații I.N.D., B.I., R.I.
S., P.M., R.M., R.A.,
E.F., N.L., M.D.Ș., I.G.S.,
C.P., C.V., O.E.L., P.S.,
S.Ș., A.V., N.I.B.
și N.N. s-a pronunțat următoarea sentință penală:
În temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1) și (2) din Legea
nr. 143/2000 raportat la art. 10 și 14 alin. (1) lit.
d) din aceeași lege, cu
aplicarea art.
41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen., raportat la art.
74 alin. (1) lit. d) și 80 C. pen., a condamnat
pe inculpatul N.
N. la o pedeapsă de 10 ani închisoare.
În baza art. 65 alin. (2) C. pen. și art.
2 alin. (1) și (2) din Legea nr.
143/2000, a aplicat acestuia pedeapsa complementară a interzicerii
drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1)
lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen.,
pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 C. pen., s-au interzis
inculpatului exercițiul
drepturilor prevăzute de art. 64 alin.
(1) lit. a), teza a ll-a și lit. b)
C. pen.,
ca pedeapsă accesorie, pe durata executării pedepsei
principale.
În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa pronunțată durata
reținerii și arestării preventive de la 30 ianuarie 2007 lăzi.
Conform art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a
acestuia.
În temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr.
143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,
raportat la art. 74 alin. (
1) lit. a) și d) și art. 76 alin. (1) lit. a)
C. pen., a condamnat inculpatul N.I.B.
la o
pedeapsă de 4 ani închisoare.
În baza art. 65 alin. (2) C. pen. și art. 2 alin. (1) și (2) din Legea
nr. 143/2000 s-a aplicat inculpatului pedeapsa
complementară a
interzicerii
drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a și lit.
b)
C. pen., pe o durată de 2 ani.
În baza art. 86
1
C. pen., s-a dispus suspendarea executării
pedepsei aplicate sub supraveghere pe o durată de 7 ani, ce
constituie termen de încercare stabilit în
condițiile art. 86 C. pen.
Conform art. 86
3
C. pen., pe durata termenului de
încercare condamnatul trebuie să se supună
următoarelor măsuri de
supraveghere: să
se prezinte lunar, la S.P.V.R.S.I. de pe lângă Tribunalul
București, instituție căreia îi este încredințată
supravegherea pe
perioada termenului de încercare;
a)
să anunțe în prealabil orice schimbare de
domiciliu,
reședință sau
locuință și orice deplasare ce depășește 8 zile, precum
și
întoarcerea;
b)
să comunice și să
justifice schimbarea locului de muncă;
d) că comunice informații de natură a
putea fi controlate
mijloacele lui de existență.
Conform art. 71 C. pen., s-a aplicat
inculpatului pedeapsa
accesorie
a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza
a ll-a și lit. b), C. pen., executarea
acestei pedepse fiind suspendată
pe durata suspendării sub
supraveghere a executării pedepsei închisorii, în baza art. 71 alin. (5) C. pen.
În temeiul dispozițiilor art. 88 C. pen.,
s-a scăzut din durata
pedepsei
pronunțate prevenția de la 30 ianuarie 2007 la 24 noiembrie 2007.
În baza art. 357 C. proc. pen., s-a atras
atenția inculpatului asupra
dispozițiilor art. 86
4
cu referire la art. 83 C. pen.
3) În temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr.
143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,
raportat la art. 74 alin. (1)
lit. a),
c) și d) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., au fost condamnați
inculpații
A.V.
și S.Ș.
la câte o pedeapsă de 5 ani închisoare fiecare.
În baza art. 65 alin. (2) C. pen. și art. 2 alin. (1) și (2) din Legea
nr. 143/2000, s-a aplicat celor doi inculpați
pedeapsa complementară
a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.
(1) lit. a) teza a ll-a și lit. – b) C. pen., pe o durată de 4 ani după
executarea pedepsei principale cu închisoarea.
În temeiul dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 143/2000
raportat la art. 74 alin. (1) lit. a), c) și d)
C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a
condamnat pe cei doi
inculpați la câte o pedeapsă de 2 ani
închisoare
fiecare și respectiv o pedeapsă complementară constând în interzicerea
exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a)
teza a
ll-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei
principale.
În baza art. 33 lit. a) – art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen.,
fiecare
din cei doi inculpați execută o
pedeapsă de 5 ani închisoare sporită
cu 6 luni, rezultând în final câte
o pedeapsă de 5 ani și 6 luni
închisoare și
4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor
prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a teza a 11-a
și lit. b) C. pen.
În baza art. 71 C. pen., a aplicat
inculpaților pedeapsa
accesorie a interzicerii drepturilor
prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a)
teza
a ll-a și lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei închisorii.
Conform art. 88 C. pen., s-a computat din pedepsele
pronunțate pentru cei doi inculpați reținerea și
arestarea preventivă,
de la 30 ianuarie 2007 la zi.
În baza art. 350 C. proc. pen., s-a
menținut arestarea inculpaților.
În temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1)
și (2) raportat la art. 10 și 14 alin. (
1) lit. d) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41, alin. (2) C. pen.,
raportat la art. 74 alin. (1), lit. a) și d) C. pen. și art.
76 alin. (1) lit. a)
C. pen., a condamnat pe
inc. P.S.
,
O.E.L. și
C.V.
la câte o pedeapsă de
7 ani închisoare fiecare.
În baza art. 65 alin. (2) C. pen.,
coroborat cu art. 2 din Legea nr.
143/2000 aplicat fiecărei inculpate câte o pedeapsă complementară
a interzicerii drepturilor prevăzute de art.
64 alin. (1), lit. a), teza a ll-a și
lit. b), C. pen., pe
o durată de 4 ani după executarea pedepsei închisorii.
În temeiul dispozițiilor art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatelor, ca
pedeapsă accesorie, exercițiul dreptului
prevăzut de art. 64 alin. (1) lit.
a) teza a ll-a și lit. b) C. pen. și
respectiv lit. d) numai în ceea ce o privește pe inculpata P.S., pe durata
executării pedepsei închisorii.
În temeiul dispozițiilor art. 88 C. pen., s-a computat din
pedepsele pronunțate perioada reținerii și arestării
preventive de la 30 ianuarie 2007 la zi pentru inculpatele O.E.L. și
P.S. și respectiv arestarea preventivă a
inculpatei
C.V. de la 02 iunie 2007 la zi.
Conform art. 350 C. proc. pen., s-a
menținut starea de arest a celor 3
inculpate.
În temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1)
și (2) din Legea nr. 143/2000,
cu aplicarea art. 41 alin. (2)
C. pen. și 37 lit. b), C. pen., raportat la art. 74 alin. (1), lit. c) și d) și
art. 76 alin. (1), lit. a) C. pen., a condamnat pe
inculpatul E.F. la o pedeapsă de 5 ani
închisoare.
În baza art. 65 alin. (2) C. pen., coroborat cu art. 2 alin. (1) și (2)
din
Legea nr. 143/2000 s-a aplicat acestuia
pedeapsa complementară a
interzicerii
drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit.
b) C. pen., pe o durată de 4 ani după executarea
pedepsei principale
cu închisoarea.
În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului exercițiul
drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a)
teza a ll-a și lit. b) C. pen.,
pe durata executării pedepsei
închisorii.
Conform art. 88 C. pen., a computat din durata pedepsei
pronunțate prevenția de la 27 iunie 2007 la zi și
în baza art. 350 C. proc. pen.,
s-a menținut arestarea acestuia.
În temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1)
și (2) din Legea nr. 143/2000, cu
aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a), C. pen.,
raportat la art. 74
alin. (1), lit. c) și d) C. pen. și art.
76 alin. (1), lit. a) C. pen., a condamnat pe
inculpatul
C.P.
la o pedeapsă de 7 ani și
6
luni închisoare.
În baza art. 61 C. pen., s-a revocat liberarea condiționată de care a
beneficiat inculpatul față de pedeapsa de 5 ani și 6 luni
închisoare aplicată prin sentința penală nr. 3126/2001
a Judecătoriei
Sectorului 5
București și s-a dispus contopirea restului de 788 zile
rămas neexecutat din această pedeapsă cu cea
aplicată în prezenta cauză, inculpatul executând o pedeapsă de 7. ani și 6 luni
închisoare.
În baza art. 65 alin. (2) C. pen. și art.
2 alin. (1) și (2) din Legea nr.
143/2000 s-a aplicat
inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drept, prevăzută de ari. 64 alin.
(1) lit. a), teza a ll-a și lit. b)
C. pen.,
pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului exercițiul
dreptului prevăzut de art. 64 alin. (1) lit. a), teza
a ll-a și lit. b) C. pen., pe
durata executării pedepsei închisorii.
Conform art. 88 C. pen., a computat din
pedeapsa pronunțată
prevenția
de la 30 ianuarie 2007 la zi și în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut
starea de arest a acestuia.
În temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (l)
și (2) din Legea nr. 143/2000, cu
aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen., raportat
la art. 74 alin. (1) lit. c) și d) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen.,
a condamnat pe
inculpatul I.G.S. la o pedeapsă de 6 ani și
6 luni închisoare.
În baza art. 65 alin. (2) C. pen., coroborat cu art. 2 alin. (1) și (2)
din
Legea nr. 143/2000 a aplicat
inculpatului pedeapsa complementară a
interzicerii
drept. prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a ll-a și lit. b) C. pen.,
pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei
principale.
În temeiul dispozițiilor art. 5 din Legea nr.
143/2000 cu aplicarea
art. 37
lit. b) C. pen., raportat la art. 74 alin. (1) lit. c) și d) C. pen. și art. 76
alin. (
1) lit. c) C. pen., a condamnat inculpatul la o
pedeapsă de 2 ani
închisoare și 2 ani
interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a)
teza a ll-a și lit. b) C. pen., ca pedeapsă
complementară.
În temeiul dispozițiilor art. 33 lit. a) – art. 34 lit. b) și art. 35 alin.
(3)
C. pen., inculpatul execută o pedeapsă
de 6 ani și 6 luni închisoare
sporită
cu 6 luni, în final având de executat o pedeapsă de 7 ani
închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor
prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., ca
pedeapsă complementară după
executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile
prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a
ll-a și lit. b) C. pen., pe durata
executării pedepsei principale.
În baza art. 88 C. pen., s-a dedus
prevenția de la 30 ianuarie 2007 la
zi și conform art. 350 C. proc. pen., s-a menținut arestarea
preventivă.
În temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1)
și (2) din Legea nr. 143/2000, cu
aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 99 și urm. C. pen., raportat
la
art. 74 alin. (1) lit. c) și d) C. pen., raportat la art.
76 alin. (1) lit. b) C. pen., au fost condamnați inculpații M.D.Ș.
și G.G.I.
la câte o
pedeapsă de 2 ani închisoare.
În temeiul dispozițiilor art. 86 C. pen.,
s-a dispus suspendarea
executării
pedepsei aplicate sub supraveghere pe o durată de 4 ani,
ce
constituie termen de încercare stabilit în condițiile art. 86 C. pen.
Conform art. 86 C. pen., pe durata termenului de încercare condamnații
trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte trimestrial, la S.P.V.R.S.I.
de pe lângă Tribunalul București,
instituție căreia îi este încredințată supravegherea pe perioada
termenului de încercare;
b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu,
reședință sau locuință și orice deplasare ce
depășește 8 zile, precum
și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea
locului de muncă;
d) că comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele
lui de existență.
Conform art. 71 C. pen., s-a aplicat celor
2 inculpați deveniți
majori în prezent pedeapsa accesorie
a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a
și lit. b), C. pen.,
executarea acestei
pedepse fiind suspendată pe durata suspendării
sub supraveghere a
executării pedepsei închisorii, în baza art. 71 alin. (5) C. pen.
S-a atras atenția asupra dispozițiilor art.
86
4
și 83 C. pen.
În temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1)
și (2) din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 74 alin. (1) lit. a) și d) C. pen.
și art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. și
respectiv în
temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu
aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., raportat la art. 74 alin. (1) lit. a), c)
și d) C pen. și art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., a condamnat pe
inculpata N.L.
și respectiv inculpata
R.A.
la câte o pedeapsă de 3 ani și 6
luni
fiecare.
În baza art. 65 alin. (2) C. pen.,
coroborat cu art. 2 din Legea nr. 143/2000 a aplicat acestora pedeapsa
complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a)
teza a ll-a și lit. b) C. pen., pe o
durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În temeiul dispozițiilor art. 86
1
C. pen., s-a suspendat
executarea pedepselor aplicate sub supraveghere pe
o durată de 6
ani, ce constituie termen de încercare stabilit în
condițiile art. 86 C. pen.
Conform art. 86
3
C. pen., pe
durata termenului de încercare cele
două condamnate trebuie să se supună următoarelor măsuri de
supraveghere:
a) să se prezinte trimestrial, la S.P.V.R.S.I.
de pe lângă Tribunalul București,
instituție însărcinată
cu supravegherea inculpatelor pe durata termenului de încercare;
b) să anunțe în prealabil orice schimbare
de domiciliu, reședință sau
locuință și orice deplasare ce
depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea
locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea
fi controlate mijloacele lor de existență.
Conform art. 71 C. pen., a aplicat inculpatelor pedeapsa
accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.
64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b), C. pen., executarea acestei
pedepse fiind suspendată
pe durata suspendării sub supraveghere a
executării pedepsei închisorii, în baza art. 71 alin. (5) C. pen.
În temeiul dispozițiile art. 88 C. pen., s-a scăzut din durata
pedepselor pronunțate prevenția de la 30 ianuarie
2007 la zi.
În baza art. 350 alin. (3) lit. b), C. pen. s-a dispus punerea de
îndată în libertate a celor două inculpate.
În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras
atenția inculpaților asupra
dispozițiilor art. 86
4
și
83 C. pen.
În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 raportat la art.
14 alin. (1) lit. d) din aceeași lege, cu
aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,
raportat
la art. 74 alin. (1) lit. a), c) și d) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. a), C.
pen. și
respectiv în baza art. 2 alin.
(1) și (2) raportat la art. 10 din Legea nr.
143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., raportat la art. 74, alin.
(1) lit. a) și d) C. pen., raportat la art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., a
condamnat pe
inculpatele R.M.
și respectiv P.M.
și R.A.
la câte o pedeapsă de 4 ani închisoare fiecare.
În baza art. 65 alin. (2) C. pen.,
coroborat cu art. 2 din Legea nr.
143/2000 a aplicat celor
3 inculpate pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin.
(1) lit. a) teza a ll-a și b) C. pen., pe o
durată
de 3 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 86
1
C. pen., a
suspendat executarea pedepselor
cu închisoarea aplicate
inculpatelor sub supraveghere pe o durată
de
7 ani, ce constituie termen de încercare stabilit în condițiile art. 86
C.
pen.
Conform art. 86
3
C. pen., pe durata termenului de încercare
cele 3 condamnatele trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a)
să se prezinte
trimestrial, la S.P.V.R.S.I.
de pe lângă
Tribunalul
București, instituție
însărcinată cu supravegherea inculpatelor pe
durata termenului de
încercare;
b)
să anunțe în prealabil orice schimbare a domiciliului,
reședinței sau locuinței și orice deplasare ce depășește 8 zile, precum
și întoarcerea;
c)
să comunice și să
justifice schimbarea locului de muncă;
d)
că comunice informații de natură a putea fi controlate
mijloacele lor de existență.
Conform art. 71 C. pen., a aplicat inculpatelor pedeapsa
accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.
64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b), C. pen., și a suspendat executarea
acestei pedepse,
conform alin. (5) al acestui articol, pe durata
suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
În temeiul dispozițiile art. 88 C. pen., s-a scăzut din durata
pedepselor pronunțate pentru inculpatele P.M. și R.
M.,
prevenția de la 30 ianuarie 2007 la zi.
În baza art. 350 alin. (3) lit. b), C. pen., s-a dispus punerea de
îndată în libertate a celor două inculpate.
De asemenea, s-a revocat măsura arestării preventive a inculpatei R.A.
Conform art. 359 C. proc. pen., s-a atras
atenția inculpatelor asupra
dispozițiilor art. 86
4
și 83 C. pen.
În temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1)
și (2) din Legea nr. 143/2000
raportat la art. 10 din
aceeași lege, cu aplicarea art. 41 alin. (2)
C.
pen., raportat la art. 74 alin. (1) lit. a) și d) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit.
a),
C. pen. și respectiv în temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1) și (2)
din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., raportat la art.
74 alin. (1) lit. a) și d) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., a
condamnat pe
inculpatul R.I.S. la o
pedeapsă de 5 ani
închisoare și
respectiv pe inculpatul B.I. la o
pedeapsă de 4 ani închisoare.
În baza art. 65 alin. (2) C. pen.,
coroborat cu art. 2 din Legea nr.
143/2000 a aplicat celor 2 inculpați pedeapsa complementară a
interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a
ll-a și b)
C. pen., pe o durată de 3 ani
după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 C. pen., a aplicat
acestora pedeapsa accesorie
a
interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit.
b) C. pen., pe durata
executării pedepsei cu închisoarea.
În baza art. 88 C. pen., s-a computat din
pedepsele pronunțate
prevenția de la 30 ianuarie 2007 la
zi.
S-a menținut arestarea inculpaților
conform art. 350 C. proc. pen.
În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 raportat la art.
74 alin. (1) lit. a), c) și d) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. a),
C. pen., a condamnat pe inculpatul A.A. la o
pedeapsă de 3 ani închisoare.
În baza art. 65 alin. (2) C. pen.,
coroborat cu art. 2 din Legea nr.
143/2000 a aplicat
inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art.
64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a și b)
C. pen.,
pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 81 C. pen., a suspendat
condiționat executarea
pedepsei
pe o perioadă de 5 ani, ce constituie termen de încercare
stabilit
conform art. 82 C. pen.
În baza art. 71 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa
accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de
art. 64 alin. (1) lit. a) teza
a ll-a și lit. b) C. pen. și conform alin.
(5) al acestui articol, a
suspendat
executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării
executării pedepsei
principale.
În baza art. 88 C. pen., computat din
pedeapsa pronunțată
reținerea din data de 2 noiembrie 2006.
Conform art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția asupra dispozițiilor art.
83 C. pen.
În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr.
143/2000 cu aplicarea art.
41
alin. (2) C. pen., raportat la art. 74 alin. (1) lit. a) și d) C. pen. și art. 76
alin. (1) lit. a) C. pen. și respectiv în temeiul dispozițiile art. 4 alin. (1)
și (2) din Legea nr.
143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2)
C. pen., raportat la art. 74 alin. (1)
lit. a)
și d), C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., a condamnat pe inculpatul
M.D.
la o pedeapsă de 3 ani
închisoare și respectiv pe inculpata I.R.M.
la o pedeapsă de un an închisoare.
În baza art. 81 C. pen., a suspendat
condiționat executarea
pedepselor
pe o perioadă de 5 ani și respectiv 3 ani, ce constituie
termen de încercare stabilit conform art. 82 C. pen.
În baza art. 65 alin. (2) C. pen.,
coroborat cu art. 2 din Legea nr. 143/2000 a aplicat inculpatului
M.D. pedeapsa
complementară a interzicerii drepturilor
prevăzute de art. 64 alin. (1) lit.
a) teza a ll-a și lit.
b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 C. pen., a aplicat pedeapsa accesorie a
interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.
(1) lit. a) teza a Ii-a și lit.
b) C. pen., ambilor inculpați, pedeapsă
a cărei executare se suspendă, conform art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata
suspendării executării pedepsei cu închisoarea.
Conform art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția asupra dispozițiilor art.
83 C. pen.
În baza art. 4 alin. (1) și (2) din Legea
nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., raportat la art. 76 alin. (1)
lit. c) și d) C. pen. și art. 76 alin. (
1) lit. d) C. pen.,
a condamnat pe inculpatul I.N.D.
la o
pedeapsă de un an și 6 luni
închisoare.
În baza art. 83 C. pen., a revocat suspendarea executării pedepsei de 4
ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința
penală 1283/2005 a Judecătoriei Sectorului 1 București și s-a dispus
executarea
acesteia alăturat de pedeapsa pronunțată în cauză, inculpatul având de executat
o pedeapsă de 5 ani și 6 luni închisoare.
În
baza art. 71 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a
interzicerii
drepturilor prevăzută de art., 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a lit. b) C. pen.,
pe durata executării închisorii.
Conform art. 88 C. pen., a computat din
pedeapsa pronunțată
prevenția
din cauza soluționată prin sentința penală nr. 1283/2005 a Judecătoriei
Sectorului 1 București de la 23 februarie 2005 la 12 mai 2005.
În baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 și art. 18 lit. d) C. pen.,
s-a dispus confiscarea următoarelor sume obținute de
inculpați cu ocazia vânzărilor efectuate către colaboratorii acoperiți,
respectiv:
- sumele de 850 RON (vânzare din 19 septembrie 2006), 100 RON și
300 RON (vânzări din 2 octombrie 2006) de la
inculpatul N.N.
- suma de 100 RON de la inculpatul N.l.B. (vânzare din data de 29
septembrie 2006).
- sumele de 850 RON (vânzări din data de 07 septembrie 2006) și 60
RON (vânzare din 14 septembrie 2006) de la
inculpata P.S.
-
suma de 180 RON (vânzare din data
de 14 septembrie 2006 de la
inculpata O.E.L.
- sumele de 150 RON (vânzare din 26 septembrie 2006) și 150
RON (vânzare din 02 noiembrie 2006) de la
inculpatul C.P.
- suma de 650 RON de la inculpatul R.M.
(vânzare din 9 noiembrie 2006).
- suma de 100 RON de la inculpata R.A. (vânzare din 8 noiembrie 2006);
- suma de 100 RON de la inculpatul G.G.l. (vânzare din 6 noiembrie 2006);
- sumele de 100 RON (vânzare din 23 octombrie 2006), 100 RON
(vânzare din 24 octombrie 2006) și 100 RON
(vânzare din 31 octombrie 2006) de la
inculpatul S.Ș.;
- suma de 50 RON de la inculpata C.V. (vânzare din 02 octombrie 2006);
- sumele de 300 RON (vânzare din 2
octombrie 2006), și 900 RON
(vânzare
din 20 octombrie 2006) și 800 RON (vânzare din 14 decembrie 2006) de la
inculpatul E.F.;
- sumele de 50 RON (vânzare din 20
septembrie 2006), și 50 RON
(vânzare
din 21 septembrie 2006) de la inculpatul l.G.S.;
- suma de 60 RON de la inculpatul M.D.Ș. (vânzare din 12 septembrie 2006);
-
sumele de 900 RON (vânzare din 26
octombrie 2006), și 900 RON
(vânzare
din 06 noiembrie 2006) de la inculpatul R.I.S.;
În baza dispozițiilor art. 17 alin. (1)
din Legea nr. 143/2000
s-a
dispus confiscarea cantităților de heroină, metadonă și diazepam obținute în
urma cumpărărilor autorizate și a perchezițiilor domiciliare
rămase după efectuarea analizelor de
laborator și depuse la I.G.P. –
D.C.J.E.O., urmând ca,
potrivit dispozițiile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, sa se procedeze
la
distrugerea drogurilor, cu păstrarea
contraprobelor.
S-a dispus potrivit art. 109 alin. (4) C. proc.
pen., restituirea obiectelor
ridicate
de la inculpați în urma perchezițiilor domiciliare întrucât nu au
legătură cu cauza (cu excepția drogurilor
supuse confiscării), către P.S.
;
- către B.l.;
- către l.G.S.
- către A.V.;
- către E.F.;
- către N.N.;
- către R.M.;
- către S.Ș.;
- sumele ridicate de la inculpatele P.S. și O.
L.E.
Inculpații au fost obligați la cheltuieli
judiciare statului.
Pentru a pronunța această sentință Tribunalul București a stabilit că,
în perioada septembrie 2006 - iulie 2007, un grup de persoane printre care și D.N.
zis A. comercializau în cartierul Ferentari (zona străzilor Aleea Livezilor)
persoanelor interesate, cantități importante de heroină.
Ulterior, la grupul celor care se ocupau
cu astfel de îndeletniciri ilicite s-au alăturat și alți consumatori de droguri
sau traficanți cum ar
fi N.N. zis P. al lui B. M.D.Ș., O.E.l.
Inculpatul N.N. a fost cel care a
traficat cea mai importantă cantitate de droguri pe piața ilicită fiind constituit
la un
moment dat „lider” al traficanților din zonă.
Pentru depistarea „filierei” și a celor
care se ocupau cu traficul
de droguri au fost folosiți
colaboratori sub acoperire și investigatori sub acoperire care au reușit să
identifice pe toți cei care au făcut
parte
din acest lot trimis în judecată pentru trafic ilicit de droguri de
mare
risc.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe
lângă Tribunalul București și inculpații I.N.D.,
B.I.,
R.I.S., P.M., R.M., R.A., E.F., N.L.,
M.D.Ș.,
I.G.S., C.
P., C.V., O.E.L., P.S., S.Ș., A.V., N.I.B. și N.N.
Apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul
București vizează
greșita individualizare a pedepselor
privind pe inculpații E.
F., R.A., R.I.S., B.l.
și M.D.
Cei 18 inculpați-apelanți în cauză
solicită desființarea sentinței penale nr. 585/F/2008 și o nouă individualizare
a pedepselor care în
raport de datele personale ale
fiecăruia consideră că le-au fost aplicate pedepse prea mari.
Curtea, după examinarea sentinței penale pronunțată de Tribunalul
București sub aspectul motivelor de apel invocate cât și
din oficiu conform dispozițiilor art. 385
6
pct.
3 C. proc. pen., a
constat că prima
instanță a stabilit bine situația de fapt și a reținut
vinovăția inculpaților pentru săvârșirea
infracțiunii de trafic de droguri
de mare risc pentru care au fost
condamnați.
Apelul parchetului privind greșita
individualizare a pedepselor
privind pe cei cinci
inculpați a fost considerat nefondat atâta vreme cât la aplicarea pedepselor
s-a avut în vedere gradul de participare
la
activitatea privind traficul de droguri de mare risc, cantitatea de droguri
traficată care în general s-a rezumat la o cantitate de nivelul
gramelor.
Aplicarea dispozițiilor art. 74 – art. 76
C. pen., pentru toți cei cinci
inculpați s-a realizat în
raport cu trăsăturile specifice persoanei fiecărui făptuitor, de gradul de
pericol social al faptelor săvârșite,
valorile
sociale și morale atinse, atitudinea de regret față de faptele
săvârșite. S-a mai apreciat că aplicarea unei
pedepse mai severă, în
raport cu
datele personale ale unui inculpat, nu este în măsură a-și
atinge
scopul, dimpotrivă, poate lăsa urme asupra psihicului acestora.
Prima instanță a detailat în
considerentele sentinței penale
modalitatea de aplicare a
pedepselor în incidență cu dispozițiile art. 72 C. pen.
S-a considerat că în raport de aceasta
s-a făcut o corectă
individualizare a pedepselor care a
ținut cont de dispozițiile art. 72
C. pen.,
respectiv dispozițiile art. 52 C. pen., privind modalitatea
de executare
a acestora.
Din această perspectivă apelurile inculpaților (celor șaisprezece) au
fost considerate nefondate.
Astfel, s-au avut în vedere elementele de natură socială,
familială, pregătire școlară, care caracterizează
persoana fiecărui
inculpat, dar și
elemente de drept cum ar fi starea de recidivă,
recunoașterea sau nerecunoașterea faptelor împrejurărilor săvârșirii
acestora, impactul pe care l-a avut activitatea lor infracțională cu
societatea.
De asemenea, Tribunalul București a
apreciat în mod corect că
în ce-i privește pe inculpații N.l.B.,
M.D.
Ș., N.L., R.A., R.M. și P.M.,
datorită
unor elemente și aptitudini personale a vârstei și stării de
sănătate, pedepsele aplicate acestora își pot
atinge scopul coercitiv
dar și educativ fără executarea acestora.
S-a menținut starea de arest a inculpaților și s-a dedus arestarea
inculpaților la zi.
Astfel, prin decizia penală nr. 280/2008 s-au respins, ca
nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe
lângă Tribunalul
București și
inculpații I.N.D., B.I.,
R.I.S., P.M.,
R.M., R.
A., E.F., N.L., M.D.Ș., I.G.S.,
C.P.,
C.V., O.E.L., P.
S., S.Ș., A.V., N.I.
B. și N.N. împotriva
sentinței penale
nr. 585 din 19 mai 2008
pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a
penală, în dosarul nr.
11257/2/2007.
S-a menținut starea de arest a inculpaților l.N.D., B.l., R.I.S., E.F.,
l.G.S., C.P., C.V.,
O.E.L., P.S., S.Ș., A.
V.
și N.N.
S-a computat arestarea preventivă de la 23 februarie 2005 la 12 mai 2005
pentru inculpatul l.N.D., de la
30 ianuarie
2007 la zi pentru inculpații B.l. și R.I.S. din 27 iunie 2007 la zi pentru E.F.,
din 30 ianuarie 2007 la zi pentru
l.G.S. din 30 ianuarie 2007 la zi
pentru inculpatul C.P. din 30 ianuarie 2007 la zi, pentru inculpatele E.
L. și P.S. și din 02 iunie 2007 la zi pentru
inculpata
C.V. din 30 ianuarie 2008 pentru inculpații S.
Ș. și A.V. și din 30 ianuarie 2007 pentru
inculpatul N.
N.
S-a constatat că inculpatul l.N.D. este
arestat
în altă cauză.
Au fost obligați inculpații R.I.S., R.M.,
R.
A., E.F. și M.D.Ș. la câte 100 lei cheltuieli judiciare
către stat iar pe ceilalți apelanți-inculpați la câte 500 lei cheltuieli
judiciare statului, din care câte 400 lei onorariul
avocat din oficiu s-a avansat din fondul Ministerului Justiției.
Împotriva acestei decizii, în termen
legal au formulat recurs
Parchetul
de pe lângă Curtea de Apel București și inculpații C.P., l.G.S., C.V., O.E.
L., P.S., S.Ș., A.V., N.N., B.l., R.I.S. și E.F., împotriva deciziei
penale nr. 280 din 28 noiembrie 2008 a Curții de Apel
București, secția a ll-a penală și pentru cauze cu minori și de
familie,
privind și pe intimații
inculpați R.A., M.D., P.
M., R.M., R.A., N.L., M.D.Ș. și N.l.B.
Recursul Parchetului de pe lângă Curtea
de Apel București
vizează greșita încadrare juridică a
infracțiunilor săvârșite de
inculpații R.I.S.
și R.A. cele corecte fiind prevăzută de
art. 2 alin. (1) și (2) raportat
la art. 10 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în
loc de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea
nr.
143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în concurs real cu
infracțiunea prevăzută de art. 10 din Legea nr. 143/2000
precum și
greșita individualizare a
pedepselor privind pe toți inculpații.
Recursurile inculpaților C.P., l.G.
S.,
C.V., O.E.L., P.S., S.Ș., A.V., N.N., B.l., R.I.S. și E.F. au vizat greșita
individualizare a pedepselor
aplicate.
Reprezentantul parchetului a criticat
hotărârile pronunțate în
cauză pentru nelegalitate și
netemeinicie prin prisma cazurilor de
casare
prevăzută de art. 385
9
pct. 14 și 17 C. proc. pen.,
învederând
instanței greșita încadrare juridică a infracțiunilor
săvârșite de inculpații R.I.S. și R.A. în art. 2 alin. (1)
și (2)
raportat la art. 10 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.
pen., în loc de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu
aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în concurs
real cu infracțiunea
prevăzută de art. 10 din Legea nr. 143/2000. A mai
susținut că
instanțele au individualizat
greșit pedepsele aplicate inculpaților prin
reținerea formală a
circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74
alin. (1) și art. 76 C. pen., precum și greșita individualizare a
modalității
de executare a pedepselor aplicate inculpaților R.A. și M.D. Față de aceste
susțineri a solicitat
admiterea recursului
astfel cum a fost formulat, casarea în parte a
hotărârilor atacate, rejudecarea cauzei în limitele motivelor de recurs
și
majorarea pedepselor pentru toți inculpații întrucât pedepsele au
fost aplicate sub minimum special prevăzut de lege
și înlăturarea
dispozițiilor art. 86
1
pentru inculpații R.A. și M.D.,
întrucât în raport de circumstanțele
personale și cele reale ale săvârșirii infracțiunii doar executarea în regim de
detenție a pedepsei cu închisoarea aplicată poate conduce la atingerea scopului
preventiv, educativ și sancționator al pedepsei prevăzută de art. 52 C. pen.,
având în vedere și starea de recidivă post-executorie.
Apărătorul ales al intimaților inculpați R.I.S. și R.
A., avocat P.V. a învederat instanței că motivul
de
recurs al parchetului este neîntemeiat și nefondat întrucât din
sentința
penală și decizia penală
pronunțate în cauză nu se poate reține
convingerea
de săvârșire a acestei infracțiuni de către inculpați, astfel
încât a considerat că acest caz de casare este
nefondat.
Cu privire la al doilea motiv de recurs al
parchetului, a învederat instanței că prin aplicarea dispozițiilor art. 86
1
C. pen., judecătorul a
dat eficiență textului de lege,
instanța a avut în vedere lipsa
antecedentelor,
vârsta persoanelor, persoana acestora, precum și
legătura acestuia cu
ceilalți inculpați din dosar, constatând că nu
există legătură între aceștia, iar în cauză sunt foarte mulți
coinculpați,
instanța stabilind și un termen de încercare.
Față de aceste susțineri a considerat că
și al doilea motiv de recurs al parchetului este nefondat, întrucât a majora
cuantumul
pedepselor aplicate
inculpaților fără a aduce probe noi nu se justifică. Față de aceste susțineri a
solicitat respingerea recursului parchetului,
ca nefondat.
Cu privire la recursul inculpatului R.I.S. a criticat decizia recurată
prin prisma cazurilor de casare prevăzută de art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen., solicitând micșorarea
cuantumului
pedepsei și aplicarea dispozițiile
art. 861 C. pen., astfel încât să i se dea
posibilitatea
acestuia de a se îndrepta.
Apărătorul desemnat din oficiu, avocat D.S.
în recursul parchetului a solicitat respingerea, ca nefondat, învederând
instanței că încadrarea juridică dată faptelor este corectă, iar cu
privire la al doilea motiv de recurs al
parchetului, în raport de critica adusă în recursul inculpatei P.S. a solicitat
respingerea și
sub acest aspect.
În recursul inculpatei P.S. a criticat hotărârea
recurată prin prisma cazului de casare prevăzută de
art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen.
, solicitând micșorarea
cuantumului pedepsei,
aceasta fiind bolnavă
de hepatită C și având trei minori în întreținere,
astfel încât să se
dea o mai mare eficiență circumstanțelor personale.
În recursul inculpatului S.Ș. a criticat hotărârea
recurată prin prisma cazului de casare prevăzută de
art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen.
, solicitând micșorarea cuantumului pedepsei într-
un cuantum
care să dea posibilitatea aplicării dispozițiile art. 86
1
C. pen.,
învederând instanței că acest nu era un traficant
de droguri, ci doar
consumator, era încadrat în muncă de 25 de ani ca
instalator iar fapta comisă a reprezentat o prostie.
Pentru ceilalți intimați inculpați a
solicitat respingerea recursului
parchetului ca nefondat.
Apărătorul desemnat din oficiu, avocat N.N. a solicitat respingerea
recursului parchetului, ca nefondat, iar în recursul inculpaților A.V. și N.N.
a criticat
hotărârea recurată prin prisma
cazului de casare prevăzută de art. 385
9
pct. 14 C. proc.
pen., solicitând reducerea pedepselor aplicate inculpaților, aceștia au
recunoscut faptele comise,
considerând că se
impune reținerea de circumstanțe atenuante cu
consecința coborârii pedepselor aplicate de curtea de apel cât mai
jos.
Apărătorul desemnat din oficiu, avocat A.I. în
recursul parchetului a solicitat respingerea, ca nefondat, învederând
instanței
că în recurs nu se poate solicita schimbarea încadrării juridice, iar în
recursurile inculpaților B.I., O.E.
L., C.P.,
C.V. și E.F. a
criticat hotărârea recurată prin prisma cazului de casare
prevăzută de art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen., solicitând micșorarea
cuantumului pedepsei, învederând instanței că
pedeapsa de 7 ani aplicată inculpatului B.I., care are vârsta de 62 de ani este
exagerată, având în vedere atitudinea cooperantă de care acesta a
dat dovadă se impunea reținerea dispozițiile art. 19
din Legea nr. 682/2002,
inculpatul C.P.
are o mamă bolnavă și o fetiță minoră,
inculpata C.V. este bolnavă, iar
pedeapsa aplicată este exagerată iar cu privire la inculpata O.E.L. a solicitat
să se dea o mai mare eficiență circumstanțelor personale care să conducă la
reducerea pedepsei.
Cu ocazia ultimului cuvânt, recurentu-l inculpat
E.F. a
invocat și
nepronunțarea instanței de apel cu privire la incidența art.
19 din Legea nr. 682/2002, deși a
constituit motiv de apel iar la dosar
existau dovezi în
acest sens.
Examinând hotărârile pronunțate în cauză
prin prisma cazurilor
de casare prevăzută de art. 385
9
,
pct. 17 și 14 C. proc. pen.,
cât și din
oficiu, Înalta Curte constată că recursurile declarate de
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și
inculpatul E.
F. sunt fondate, iar
recursurile declarate de inculpații C.
P.,
l.G.S., C.V., O.E.
L., P.S., S.Ș., A.V., N.N., B.M., R.I.S. sunt
nefondate pentru considerentele ce vor urma.
I. În recursul parchetului, cu privire la
schimbarea încadrării
juridice a infracțiunilor săvârșite
de inculpații R.I.S. și R.A. din infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2)
raportat la
art. 10 din Legea nr. 143/2000,
cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,
în infracțiunile prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000,
cu
aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 10 raportat la art. 2 alin.
(1) și (
2) din Legea nr. 143/2000, cu
aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., Înalta
Curte constată că faptele săvârșite de acești inculpați constând în
aprovizionarea
cu droguri a membrilor grupului, precum și
comercializarea,
în perioada septembrie 2006 - iulie 2007, în cartierul
Ferentari (zona
străzilor Aleea Livezilor) către persoanele interesate a unor cantități
importante de heroină, întrunește elementele
constitutive
ale infracțiunilor prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr.
143/2000,
cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în concurs real cu
infracțiunea prevăzută de art. art. 10 raportat la
art. 2 alin. (1) și (2) din Legea
nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin.
(2) C. pen., astfel încât
încadrarea
juridică dată faptelor de către instanța de fond și însușită
de cea din
apel a fost greșită prin stabilirea incorectă a situației de fapt.
Astfel, Înalta Curte va admite recursul
parchetului sub acest
aspect iar în baza art. 2 alin. (1)
și (2) din Legea nr. 143/2000, cu
aplicarea art.
41 alin. (2) C. pen., îi va condamna pe inculpații R.
A. și R.I.S. la pedepse cu închisoarea cu
aplicabilă art. 74
alin. (1) lit. a) și alin. (2), art. 76 alin. (1) lit.
a) C. pen. și va aplica fiecărui
inculpat
pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de
art. 64 alin.
(1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe o durată prevăzută de lege după
executarea pedepsei principale.
În baza art. 10 raportat la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000,
cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicabilă art. 74 alin. (1) lit. a)
și alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., va condamna pe aceeași
inculpați la pedepse cu închisoarea și va aplica fiecărui
inculpat pedeapsa complementară a interzicerii
drepturilor prevăzută de
art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b)
C. pen., pe o durată prevăzută de lege după executarea pedepsei principale.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b)
și art. 35 C. pen., inculpații
R.A. și R.I.S. vor executa
pedeapsa cea mai grea,
și interzicerea
drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
Se va face aplicarea art. 71 – art. 64 alin.
(1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
În recursul parchetului cu privire la
individualizarea judiciară a
pedepselor,
Înalta Curte va analiza această critică numai cu privire la
inculpații R.A., B.l., M.D. și R.I.S. și
E.F. întrucât apelul declarat de Parchetul de pe lângă
Tribunalul
București a vizat greșita individualizare a pedepselor
privind pe inculpații E.F., R.A., R.I.S.,
B.l. și M.D.
Așadar, la individualizarea pedepselor aplicate inculpaților B.l., R.A.
și R.I.S., instanța de recurs
urmează a
majora pedepsele aplicate acestora într-un cuantum care
să corespundă
criteriilor generale prevăzută de art. 72 C. pen.,
ținându-se cont atât de gradul de pericol social în concret al faptelor
săvârșite de inculpați dar și de circumstanțele personale ale acestora,
iar cu privire la inculpatul M.D. va înlătura
aplicarea
dispozițiilor art. 81 – art. 83 și art. 71 alin. (5) C. pen.
și va majora
pedeapsa aplicată cu
executarea în regim de detenție și va interzice
drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b)
C. pen.
La individualizarea judiciară a pedepsei
aplicată inculpatului
M.D. se vor avea în vedere
criteriilor generale prevăzută de
art. 72 C.
pen., ținându-se cont atât de gradul de pericol social în
concret al faptelor săvârșite de inculpat dar și
de circumstanțele
personale ale acestuia.
II. În recursul inculpatului E.F., instanța
va admite
critica acestuia
cu privire la neaplicarea dispozițiilor art. 19 din Legea
nr. 682/2002, întrucât la dosarul instanței de
apel se află un înscris în original al Ministerului Public – D.I.I.C.O.T.- B.T.
București emis, la data de
03 noiembrie 2008, din conținutul căruia a
rezultat faptul
că acest inculpat a formulat un denunț în baza
dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, iar instanța de apel nu
s-a
pronunțat cu privire la acest aspect.
Aplicarea prevederilor art. 19 din Legea nr.
682/2002 privind
protecția martorilor, potrivit cărora
persoana care are calitatea de
martor în
sensul acestei legi și care a comis o infracțiune gravă, iar
înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al
judecății denunță sau
facilitează identificarea și tragerea la
răspundere penală a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni,
beneficiază de
reducerea la jumătate a
limitelor pedepsei prevăzute de lege.
Prevederile art. 19 din Legea nr. 682/2002
au fost invocate cu
ocazia
soluționării în apel a cauzei, pentru a se aprecia dacă în raport
cu denunțul formulat s-au putut descoperi și trage la răspundere penală
persoanele care au săvârșit infracțiunile grave arătate de către denunțător,
iar din conținutul acelui răspuns a rezultat acest fapt, însă instanța de apel
nu s-a pronunțat cu privire la acest aspect.
Pentru aceste considerente, recursul inculpatului va fi admis, se va
casa decizia recurată cu trimiterea cauzei spre rejudecarea
apelului inculpatului E.F., aceleiași instanțe
respectiv la
Curtea de Apel București.
În baza art. 300
2
alin. (1) și
(3) raportat la art. 160
b
C. proc. pen.
, va
menține starea de arest a inculpatului E.F.
Cu privire la recursurile declarate de
inculpații B.M. și
R.I.S., în raport de criticile din
recursul parchetului în
defavoarea acestor
inculpați, critici ce au fost reținute de către Înalta
Curte ca
întemeiate, urmează a respinge recursurile inculpaților B.l. și R.I.S. ca
nefondate.
Cu privire la individualizarea judiciară a
pedepselor aplicate
inculpaților C.P., l.G.S., C.V., O.E.L.,
P.S., S.Ș.,
A.V. și N.N., Înalta Curte,
apreciază că a fost
făcută o corectă
adecvare cauzală a criteriilor generale prevăzute de
art. 72 C. pen., ținându-se cont atât de gradul de
pericol social în
concret al
faptelor săvârșite de inculpați dar și de circumstanțele
personale ale
acestora.
Pedepsele aplicate în cauză reflectă o justă și completă
valorificare a tuturor criteriilor de
individualizare prevăzută de art. 72 C. pen.
, cuantumul acestora fiind
de natură să asigure realizarea
scopului pedepsei,
astfel cum acesta este reglementat prin
dispozițiile art. 52 C. pen.
În raport de cele arătate, Înalta Curte
apreciază că nici această
critica privind greșita
individualizare a pedepselor nu poate fi reținută, deoarece în cauză au fost evaluate
în mod plural toate
criteriile ce
caracterizează individualizarea judiciară, iar pedepsele
privative de libertate asigură realizarea
funcțiilor pedepsei, dând
posibilitatea reintegrării sociale viitoare a
inculpaților C.
P., l.G.S., C.V., O.E.
L.,
P.S., S.Ș., A.V. și N.
N., nefiind aplicabil
cazul de casare invocat respectiv art. 385
9
pct. 14 C. proc.
pen.
Față de aceste considerente, în baza art.
385
15
pct. 2 lit. c)
C. proc. pen., urmează a admite recursurile declarate de
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
București și inculpatul E.
F. împotriva deciziei penale nr.
280 din 28 noiembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a ll-a penală și
pentru cauze cu minori și de familie.
Va casa în parte decizia recurată și sentința penală nr. 585/ F din 19
mai 2008 a Tribunalului București, secția a II-a penală, în ceea ce privește
încadrarea juridică dată faptelor săvârșite de
inculpații R.A. și R.I.S., precum și individualizarea judiciare a
pedepselor aplicate inculpaților R.A., B.I.,
M.D. și R.I.S. În rejudecare pe fond:
În baza art. 334 C. proc. pen., va schimba
încadrarea
juridică dată
faptelor săvârșite de inculpații R.A. și R.I.
S. din infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1)
și (2) raportat la art. 10 din
Legea nr. 143/2000, cu
aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74
alin.
(1) lit. a) și alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., în infracțiunile
prevăzută
de art. 2 alin. (1) și (2)
din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2)
C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2), art.
76 alin. (1) lit. a) C. pen. și
art. 10 raportat la art. 2 alin. (1) și (2)
din Legea nr. 143/2000, cu
aplicarea art. 41
alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2), art. 76
alin.
(1) lit. a) C. pen.
În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea
art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a)
și alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. a)
C. pen., va condamna pe inculpații R.A. și R.I.S. la câte 7 ani
închisoare și va aplica fiecărui inculpat pedeapsa
complementară a interzicerii drepturilor prevăzută
de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit.
b) C. pen., pe o durată
de 3 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 10 raportat la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr.
143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,
art. 74 alin. (1) lit. a) și
alin. (2),
art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., va condamna aceeași inculpați la
câte
8 ani închisoare și va aplica fiecărui inculpat pedeapsa
complementară a interzicerii drepturilor prevăzută
de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit.
b) C. pen., pe o durată
de 4 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b)
și art. 35 C. pen., inculpații
R.A. și R.I.S. vor executa
pedeapsa cea mai grea,
de câte 8 ani
închisoare și câte 4 ani interzicerea drepturilor prevăzută de
art. 64 alin.
(1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
Se va face aplicarea art. 71 – art. 64 alin.
(1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
Se va computa prevenția de la 30 ianuarie 2007 la 10 martie 2009 pentru
inculpatul R.I.S.
Se va majora pedeapsa aplicată inculpatului B.l. de la
4 ani închisoare și 3 ani interzicerea
drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.,
la 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 alin.
(1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., iar pedeapsa inculpatului
M.D.
de la 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 alin.
(1) lit. a) a II-a, lit. b) C. pen., la 4 ani
închisoare
și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a
II-a, lit. b) C. pen.
Se va înlătura aplicarea dispozițiilor art.
81 – art. 83 și art. 71 alin. (5)
C. pen., față de inculpatul M.D. și face aplicarea art. 71 – art.
64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
Se va computa prevenția de la 30 ianuarie 2007 la 10 martie 2009 pentru
inculpatul B.l.
Se va casa decizia penală recurată în
partea ce-l privește pe
inculpatul E.F. și se va trimite
cauza spre rejudecarea apelului acestuia la Curtea de Apel București.
Se va computa prevenția de la 27 iulie 2007
la 10 martie 2009 și se
va
menține starea de arest a inculpatului E.F.
Se vor menține restul dispozițiilor
hotărârilor atacate.
Se vor respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații C.P.,
l.G.S., C.V., O.E.L., P.S., S.Ș.,
A.V., N.N.,
B.l., R.I.S.
Se va deduce din pedepsele aplicate inculpaților O.E.L., P.S., N.N., l.G.S.,
C.P., S.Ș. și A.V. durata
arestării
preventive de la 30 ianuarie 2007 la 10 martie 2009, pentru C.V. de la 02 iunie
2007 la 10 martie 2009.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., vor fi obligați recurenții,
inculpați C.P., l.G.S.,
C.V., O.E.L., P.S.,
S.
Ș., A.V., N.N., B.l. la plata sumei
de câte 600 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care
suma de câte 400 lei fiecare, reprezentând
onorariul apărătorului
desemnat din
oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și
Libertăților
Cetățenești.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat recurentul
inculpat R.I.S. la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare
către stat, din care suma de 100 lei,
reprezentând
onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului
ales, se va avansa din fondul Ministerului
Justiției și Libertăților
Cetățenești.
Onorariile apărătorilor desemnați din
oficiu în suma de câte 400
lei
pentru intimați - inculpați M.D., P.M., R.
M., R.A., N.L., M.D.Ș. și N.
l.B. și recurentul inculpat E.F. se vor suporta
din
fondul Ministerului
Justiției și Libertăților Cetățenești.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu
în suma de 100 lei
până la prezentarea apărătorului ales
al intimatei inculpate R.
A. se va suporta
din fondul Ministerului Justiției și Libertăților
Cetățenești.
Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului declarat
de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București vor rămâne în sarcina
statului.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
I. Admite recursurile declarate de
Parchetul de pe lângă Curtea
de Apel București și
inculpatul E.F. împotriva deciziei penale nr. 280 din 28 noiembrie 2008 a
Curții de Apel București,
secția a ll-a penală
și pentru cauze cu minori și de familie.
Casează în parte decizia recurată și
sentința penală nr. 585/ F
din 19 mai 2008 a Tribunalului
București, secția a II-a penală, în ceea ce privește încadrarea juridică dată
faptelor săvârșite de
inculpații R.A. și R.I.S.,
precum și individualizarea judiciare a pedepselor aplicate inculpaților R.A., B.l.,
M.D. și R.I.S.
Rejudecând, î