ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1825/2008

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1825/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursurilor de

față;

În baza actelor și

lucrărilor dosarului, reține următoarele:

Prin sentința penală nr. 1246/ F din 18

septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul București, secția l penală, în

dosarul nr. 6634/3/2007, în baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicabilă

art. 41 alin. (2) C. pen. și

aplicabilă

art. 37

lit. a) C.

pen., a fost

condamnat inculpatul L.A.R., la

o pedeapsă de 10

ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor

prevăzută de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 4 alin. (2)

din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art.

37 lit. a) C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2

ani închisoare,

În baza art. 33 lit. a)

– art. 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (l) C. pen.,

au fost contopite pedepsele

aplicate inculpatului, în pedeapsa cea

mai grea, aceea de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor

prevăzută de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 83 C. pen.,

s-a dispus revocarea suspendării

condiționate

a executării pedepsei de un an și 6 luni

închisoare aplicată prin

sentința

penală nr. 877 din 17 martie 2004 a Judecătoriei sectorului 4

București, definitivă prin decizia penală nr. 1539

din 20 decembrie 2004 a

Tribunalului

București, secția a ll-a penală, dispunând ca această

pedeapsă să se execute alături de pedeapsa

aplicată în prezenta

cauză și urmând

ca inculpatul L.A.R. să execute pedeapsa de 11 ani și 6 luni închisoare și 5

ani interzicerea

drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art.

71 – art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit.

a) raportat. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., s-a

dispus achitarea inculpatului P.M.l., sub

aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de

droguri de mare risc, prevăzută

de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

În baza art. 4 alin. (2)

din Legea nr. 143/2000 cu aplicabilă art. 74 – art. 76

C. pen., a fost condamnat

inculpatul P.M.l. la o

pedeapsă

de un an și 6 luni închisoare.

S-a făcut aplicarea art.

71 – art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 81 C. pen.,

s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen

de încercare de 3 ani și

6 luni, și s-a atras atenția inculpatului asupra

dispozițiilor art. 83 C. pen.

Conform art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata

suspendării

executării pedepsei închisorii

s-a suspendat și pedepsele accesorii.

Prin aceeași sentință a

fost achitată inculpata O.M. în

temeiul

art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen.,

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.

2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, iar în baza art. 4 alin. (2) și art. 5 din

Legea nr.

143/2000 cu aplicarea art. 74 – art. 76 C. pen. și art. 33 lit.

a) – art. 34 lit. a) C. pen., a fost condamnată la pedeapsa rezultantă de 2 ani

închisoare și un an interzicerea drepturilor

prevăzută de art. 64 lit. a) și b) C.

pen., a cărei executare a fost

suspendată condiționat în baza art. 81 C. pen.

În baza art. 17 alin. (1) C. pen., raportat

la art. 118 lit. f) C. pen., s-a dispus confiscarea cantităților de 3,82 gr.

heroină,

respectiv de 1,20 gr. heroină

predate la Camera de corpuri delicte a I.G.P.R. – D.C.J.S.E.O. (dovezile seria

D nr. 001431 din 05 februarie 2007 și seria

D nr. 001437 din 05 februarie 2007 dosar urmărire penală).

A fost dispusă

restituirea către inculpatul L.A.R. a

sumei de 115 lei, consemnată la C.E.C. cu recipisa

nr. 1725189/1 din

31 ianuarie 2007 și a telefonului mobil marca Nokia, seria INEI

35709600,

3667331

cu clapetă, gri bleu metalizat, cu cartelă VODAFONE, seria

610029851881 depus la

Camera de corpuri delicte din cadrul B.C.C.O.

Sector 4 cu dovada seria AT nr.

0003072/31 ianuarie 2007.

S-a dispus restituirea

către inculpatul P.M.l.

a sumei de 1035 lei consemnată la C.E.C. cu recipisa nr.

1725195/1.

În fine, inculpații au

fost obligați la cheltuieli judiciare statului.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul

a reținut pe

baza probelor administrate că,

în data de 29 ianuarie 2007 inculpatul L.A.

R. a vândut două doze de

heroină martorului

denunțător cu identitate

protejată P.F. în schimbul sumei de 100 lei, și că a deținut în mod continuu,

alte 10 doze de heroină

destinate

atât vânzării cât și consumului propriu, fără drept.

Această stare de fapt

și vinovăția inculpatului a fost stabilită pe

baza următoarelor probe:

declarația martorului cu identitate protejată

P.F. care arată că este consumator de droguri de cea

7

ani și că în ultima perioadă își procura

heroina de la inculpatul L.

A.R., cu care lua legătura prin intermediul

telefonului mobil,

tranzacția având loc pe

str. Lamotești, unde inculpatul locuia fără

forme legale; procesul-verbal de realizare a flagrantului;

procesul-verbal de percheziție corporală din

care rezultă că asupra

inculpatului s-a găsit suma de 100 lei în

bancnote

ale căror serii corespundeau cu cele consemnate anterior

în procesul - verbal întocmit de organele de

urmărire penală și folosit

de

martorul denunțător la cumpărarea celor două doze de heroină; procesul-verbal

de percheziție domiciliară care atestă deținerea de către inculpat a altor doze

de heroină destinate, conform propriilor

declarații, atât consumului

propriu cât și vânzării; declarațiile

martorilor

R.A., B.G., P.R., C.M.

Ș., P.D., B.I.A.,

T.C.

C. care au relatat că se

aprovizionau cu heroină de la inculpatul

L.A.R.; declarațiile martorului

J.K. care a asistat atât la realizarea flagrantului cât și la efectuarea

percheziției corporale și a celei domiciliare, acesta confirmând găsirea

banilor înseriați asupra inculpatului ca și prezența celor 10 doze de heroină

în apartamentul inculpatului L.A.R.; raportul de constatare tehnico-științifică

nr. 331443 din 29 ianuarie 2007 și nr. 331450 din 30 ianuarie 2007 din care

rezultă că atât cele două doze vândute martorului cu identitate protejată P.F.

cât și cele 10 doze găsite în locuința inculpatului L.A.R. conțineau heroină

precum și faptul că seringa hipodermică și fiola spartă găsite asupra

inculpatului conțineau urme de heroină; actele medicale întocmite cu ocazia

introducerii inculpatului în Arestul Secției 12 Poliție din care rezultă că

acesta este consumator de droguri de mare risc.

Cu privire la inculpatul P.M.l. s-a reținut

că acesta a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic

ilicit de droguri de mare risc, prevăzut de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000

constând în aceea că în data de 28 ianuarie 2007 acesta s-a deplasat în zona

Ferentari, de unde a procurat o bilă conținând 3,93 grame de heroină atât

pentru consumul său cât și pentru consumul inculpatei O.M.

În urma administrării probatoriului în faza

de cercetare judecătorească, în care ambii inculpați și-au retractat

declarațiile date sub acest aspect în faza de urmărire penală, susținând că, în

realitate, s-au deplasat împreună în cartierul Ferentari și au cumpărat 4 grame

de heroină pe care au plătit 800 lei, contribuind fiecare cu jumătate din sumă,

drogurile fiind destinate consumului propriu și motivând că declarațiile date

în faza de urmărire penală li s-au sugerat de către organele de urmărire

penală, în sensul de a declara că numai inculpatul P.M.l. a cumpărat drogurile

atât pentru sine cât și pentru inculpata O.M., instanța de fond a reținut că

inculpatul P.M.l. se face vinovat numai de săvârșirea infracțiunii prevăzută de

art. 4 alin (2) din Legea nr. 143/2000, iar inculpata O.M. numai pentru

infracțiunile prevăzute de art. 4 alin. (2) și art. 5 din Legea nr. 143/2000,

dispunând achitarea acestora pentru infracțiunea de trafic de droguri de mare

risc prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI și inculpatul L.A.R.

În motivele sale de apel, Parchetul a

criticat sentința pentru nelegalitate sub aspectul greșitei achitări a

inculpatului P.

M.l. pentru infracțiunea

prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea

nr. 143/2000.

S-a susținut, în esență,

că din lucrările dosarului, în primul rând

chiar din declarațiile inculpatului P.M.l., rezultă

fără dubiu că acesta este cel care în data de 28 ianuarie 2007, s-a

deplasat în zona Ferentari, de unde a cumpărat

cantitatea de 3,93

grame heroină

pentru consumul său propriu cât și pentru consumul

propriu al inculpatei O.M. S-a mai susținut că

s-a probat, că

în locuința unde locuiau fără forme legale cei doi, se

consumau

droguri atât de ei, cât și de alte

persoane care erau găzduite în acest

scop.

Cel de al doilea motiv de apel al parchetului

care a vizat

nelegala aplicare a pedepsei

accesorii

prevăzută

de

art. 71 – art. 64 C. pen.,

inculpaților P.M.I. și O.M., în condițiile în care

s-a dispus

suspendarea

condiționată a executării pedepsei, nu a mai fost susținut de către

reprezentantul parchetului.

În motivele sale de apel, inculpatul L.A.R. a

criticat sentința pentru netemeinicie, în

sensul că pedeapsa aplicată

este

mult prea mare față de circumstanțele sale personale, și de

atitudinea sinceră manifestată pe tot parcursul

procesului.

Prin decizia penală nr. 379/ A din 26

noiembrie 2007,

pronunțată de Curtea de Apel

București, secția a ll-a penală și pentru

cauze pentru minori și de familie, s-a admis apelul declarat de

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI

împotriva

sentinței instanței de fond pe care a

desființat-o în parte și rejudecând în fond:

În baza art. 2 alin. (2)

din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74

lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. a) C. pen., l-a

condamnat pe inculpatul P.M.l. la pedeapsa de 4 ani închisoare și pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor

prevăzute

de art. 64 alin. (1) lit. a) teza

II

și lit. b) C. pen., pe o perioadă

de 5 ani.

În baza art. 4 alin. (2)

din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74

lit. a) și c) C. pen. și art. 76

lit. d) C. pen., l-a condamnat pe același

inculpatul P.M.l. la pedeapsa de

un an și 6 luni

închisoare.

În temeiul art. 33 lit.

a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen., și 35

C. pen., în urma contopirii

pedepselor aplicate s-a dispus ca

inculpatul să execute pedeapsa de 4 ani închisoare și

pedeapsa

complementară a

interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64

alin. (1) lit. a), teza

II

și lit. b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani.

Ca pedeapsă accesorie, s-a dispus

interzicerea drepturilor

prevăzută de

art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe durata

prevăzută de art. 71

C. pen.

În baza art. 5 lit. a) din Legea nr. 381/2004,

s-a dispus

comunicarea unei copii de pe

hotărâre A.N.A.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale

sentinței penale atacate.

Cu privire la inculpatul L.A.R., s-a dispus

respingerea apelului.

Pentru a pronunța

această decizie, instanța de apel a reținut că vinovăția inculpatului P.M.l.

este pe deplin dovedită

sub aspectul infracțiunii de trafic de droguri, pe baza

declarațiilor

inculpaților date

în faza de urmărire penală, declarații care se coroborează cu cele ale martorilor

asistenți și cu declarația coinculpatului L.A.R. care a arătat că nu o cunoaște

pe inculpata

O.M., ceea ce demonstrează că

drogurile au fost cumpărate

numai de

inculpatul P.M.l., pentru el dar și pentru

inculpată.

Împotriva deciziei

instanței de apel, în termen legal, au declarat

recurs inculpații L.A.R. și P.M.l.

Inculpatul P.M.l. în

motivele scrise de recurs,

a criticat decizia pentru nelegalitate și netemeinicie,

a invocat cazurile

de casare prevăzute de art. 385

9

pct. 17 C. proc. pen., a

solicitat casarea

deciziei și menținerea sentinței instanței de fond,

întrucât instanța de apel l-a

condamnat greșit, fără probe, pentru

infracțiunea de trafic de droguri de mare risc. A mai susținut că în

faza de urmărire penală i s-a schimbat încadrarea

juridică a faptei în infracțiunea de trafic de droguri de mare risc, la data de

21 februarie 2007 când nu a fost asistat de apărător. A mai solicitat reducerea

pedepsei, arătând că este încadrat în muncă și nu mai consumă droguri.

În motivele sale de

recurs inculpatul L.A.R., a

solicitat reducerea pedepsei, prin reținerea

circumstanțelor atenuante

personale,

justificate de atitudinea sa sinceră pe tot parcursul procesului penal.

Examinând decizia

recurată în raport de criticile formulate de

inculpatul P.M.l., care vor fi

analizate prin prisma cazurilor de casare prevăzute de art. 385

9

pct.

17, 18 și 14 C. proc. pen.

, și de inculpatul L.A.R. care vor fi

analizate prin prisma

cazului de casare prevăzut de art. 385/9 pct. 14

C. proc. pen., Înalta Curte

constată că recursul inculpatului P.M.l. este nefondat, iar recursul

inculpatului L.

A.R. este fondat pentru considerentele ce se vor arăta în

continuare.

formulat de inculpatul P.M.

l.,

instanța de recurs constată că pe baza analizei probelor

administrate atât în faza de urmărire penală cât

și în faza cercetării

judecătorești, Curtea de apel a reținut corect

starea de fapt și

vinovăția inculpatului

pentru infracțiunea de trafic de droguri de mare

risc. Astfel, la data de 29 ianuarie, cu prilejul unei percheziții

efectuată

la domiciliul inculpatului

și al concubinei acestuia coinculpata O.

M. s-a descoperit în mâna acestea o doză de heroină de 3,92 gr. (

raportul tehnico științific nr. 331450/2 din 30

ianuarie 2007, efectuat în cauză a

stabilit

că doza respectivă conținea heroină). Fiind întrebată de

proveniența

heroinei acesta a declarat că a fost cumpărată de

inculpatul P.M.l. pentru a o consuma amândoi.

Această declarație a fost dată în prezența

martorilor asistenți,

iar în declarațiile

scrise date în faza de urmărire penală

aceasta a precizat că heroina a

fost cumpărată de

prietenul ei inculpatul P.M.I.,

care mergea singur s-o cumpere.

Inculpatul P.M.I. în

declarațiile date în faza de urmărire

penală a recunoscut că el a

cumpărat

cantitatea de drog găsită asupra concubinei sale, cu o zi

înainte, de data percheziției, de la numitul C.

din Ferentari, pentru

consumul ambilor.

În faza de cercetare

judecătorească cei doi au revenit asupra

acestor declarații, susținând că împreună au cumpărat heroina

fiecare pentru consumul lui propriu, justificând

declarațiile din faza de

urmărire

penală, prin faptul că li s-au sugerat de organele de poliție.

Potrivit art. 63 alin. (2)

C. proc. pen., probele nu au o

valoare mai dinainte stabilită, aprecierea fiecăreia se

face de instanța

de judecată în urma examinării tuturor probelor, în scopul aflării

adevărului.

Totodată, potrivit art. 385

9

pct. 18

C. proc. pen.,

instanța de recurs nu poate

să facă o nouă apreciere a probelor, ci

numai să constate dacă starea de fapt reținută de Curtea de Apel nu

este

contrară probelor.

Or, examinând

declarațiile celor doi inculpați și ale martorilor

asistenți, se constată că în cauză nu s-a comis o

gravă eroare de fapt. Instanța de apel a reținut vinovăția inculpatului pentru

infracțiunea de trafic de droguri de mare risc pe baza declarațiilor

date în faza de urmărire penală, date foarte

aproape de momentul

comiterii

faptei, când faptele comise erau proaspete în memoria lor,

și aproape de adevăr. Mai mult, explicațiile date

cu ocazia

percheziției, au fost date în prezența martorilor asistenți,

au fost

spontane, neexistând nicio dovadă

că li s-a sugerat, cum să declare.

Fată de aceste considerente, instanța de

recurs retine că nu sunt temeiuri pentru achitarea inculpatului.

Cu privire la susținerea

inculpatului, privitoare la schimbarea încadrării juridice, se reține că, la

data de 23 februarie 2007, potrivit procesului verbal pe prezentare a

materialului de urmărire penală, inculpatului i s-a adus la cunoștință această

încadrare juridică, nu a

avut de

formulat obiectiuni, și a declarat că nu are nevoie de apărător. De altfel,

încadrarea juridică dată faptei în rechizitoriu nu

este obligatorie pentru instanță, iar inculpatul nu a invocat niciodată

încălcarea dreptului la apărare.

Instanța de recurs

apreciază că și sub aspectul individualizării

pedepsei, decizia recurată este temeinică și legală,

inculpatul a

beneficiat de largi

circumstanțe atenuante, astfel că, nu se impune

reducerea pedepsei de 4

ani închisoare.

Nefiind niciun motiv de casare a deciziei

Curții, în ceea cel privește pe acest inculpat, potrivit art. 385

15

pct.

1 lit. b) C. proc. pen.

, recursul

inculpatului P.M.l., va fi

respins ca nefondat.

instanțe sunt greșite însă, sub aspectul

individualizării pedepsei aplicată inculpatului L.A.R.

Astfel, conduita

inculpatului după comiterea faptei, atitudinea

corectă pe tot parcursul

procesului penal, constând într-o sinceritate

deosebită, tinerețea

inculpatului și lipsa de experiență de viață, care a fost cauza atragerii sale

în acest trafic de droguri, puteau să fie

valorificate de primele instanțe

drept circumstanțe atenuante. Chiar dacă s-a reținut față de inculpat starea de

recidivă prevăzută de art. 37 lit.

a) C. pen., având în vedere că fapta pentru care a

fost condamnat

anterior, este de altă natură decât cea pentru care a fost condamnat în

prezentul proces, se apreciază că se pot reține circumstanțele atenuante

prevăzută de art. 74 lit. c) C. pen., cu consecința reducerii

pedepselor aplicate,

potrivit art. 76 lit. a) și d) C. pen.

Față de aceste

considerente în baza art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen.,

decizia penală atacată, precum și sentința penală

nr. 1246/ F din 18 septembrie

2007 a Tribunalului București, secția

I

penală,

vor fi casate numai în ceea ce privește individualizarea

pedepsei aplicate inculpatului L.A.R.

Rejudecând cauza va reține în favoarea

inculpatului circumstanțele atenuante art. 74 lit. c), art. 76 lit. a) și d) C.

pen. și va

reduce pedepsele aplicate

inculpatului pentru infracțiunea prevăzută

de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2)

C.

pen. și art. 37 lit. a) C. pen., de la 10 ani închisoare la 5 ani

închisoare și pentru infracțiunea prevăzută de art.

4 alin. (2) din Legea

nr. 143/2000 cu

aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., de la 2 ani închisoare

la un an și 10

luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a)

și art. 34 lit. b) C. pen., va recontopi pedepsele

aplicate inculpatului în

pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare la

care, prin aplicarea art. 83 C.

pen., se adaugă pedeapsa de un an și

6 luni închisoare, inculpatul în final urmând să execute pedeapsa de 6

ani și 6 luni închisoare.

Se va deduce din pedeapsa aplicată

recurentului inculpat,

durata reținerii și

arestării preventive de la 26 octombrie 2002 la 25 noiembrie 2002 și de la 30

ianuarie 2007, la 23 mai 2008.

Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

recurentul

inculpat P.M.l. va fi obligat la

plata sumei de 200 lei

cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul

inculpat L.

A.R. împotriva deciziei penale nr.

379/ A din 26 noiembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a ll-a penală

și pentru cauze

cu minori și de familie.

Casează decizia penală

atacată, precum și sentința penală

nr. 1246/ F din 18 septembrie 2007 a Tribunalului

București, secția

I

penală,

numai în ceea ce privește individualizarea pedepsei aplicate

inculpatului L.A.R.

Rejudecând, descontopește pedepsele aplicate

inculpatului

L.A.R. în pedepsele

componente, pe care le repune în

individualitatea lor.

- 10 ani închisoare

pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (2)

din Legea nr. 143/2000 cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37

lit. a) C. pen.

- 2 ani închisoare

pentru infracțiunea prevăzută de art. 4 alin. (2)

din Legea nr. 143/2000 cu

aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

Face aplicarea art. 74 lit.

c) și art. 76 lit. a) și d) C. pen. și reduce

pedepsele aplicate inculpatului

pentru infracțiunea prevăzută de art. 2

alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen. și

art. 37 lit.

a) C. pen., de la 10 ani închisoare la 5 ani închisoare și

pentru infracțiunea prevăzută de art. 4 alin. (2)

din Legea nr. 143/2000

cu aplicarea art.

37 lit. a) C. pen., de la 2 ani închisoare la un an și 10

luni

închisoare.

În baza art. 33 lit. a)

și art. 34 lit. b) C. pen., recontopește pedepsele

aplicate inculpatului în

pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare la

care, prin aplicarea art. 83 C.

pen., se adaugă pedeapsa de un an și

6 luni închisoare, inculpatul în final urmând să execute pedeapsa de 6

ani și 6 luni închisoare.

Deduce din pedeapsa aplicată recurentului

inculpat, durata reținerii și arestării preventive de la 26 octombrie 2002 la

25

noiembrie 2002 și de la 30 ianuarie 2007

la 23 mai 2008.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de

inculpatul

P.M.l. împotriva aceleiași

decizii penale.

Obligă recurentul inculpat P.M.l. la plata

sumei de 200 lei cu titlul de cheltuieli

judiciare către stat.

Onorariul apărătorului

desemnat din oficiu pentru recurenții

inculpați L.A.R. și P.M.l., în sumă de

câte 80 lei, se va plăti

din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 23 mai 2008.