ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2172/2008

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată

pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a comercială, la 19 iunie 2007,

reclamanta SC R.A.I. SA București a chemat în judecată pe pârâta SC D.A.R. SA,

solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța în cauză să oblige pe

pârâtă la plata sumei de 100.000 dolari SUA reprezentând debite restante pentru

plata primelor de asigurare RNP, compuse din debite și penalități contractuale

începând cu 21 martie 2001 și până în prezent, cu dobânzi în sumă de 100.000

dolari SUA.

Prin sentința

comercială nr. 10077 din 17 septembrie 2007 Tribunalul București, secția a VI-a

comercială, a admis excepția prematurității invocată de pârâtă, astfel că

cererea reclamantei SC R.A.I. SA în contradictoriu cu pârâta SC D.A.R. SA a

fost respinsă ca prematur formulată.

In motivarea

sentinței, instanța a reținut în esență, că reclamanta nu a efectuat procedura

prealabilă a concilierii directe, nedepunând la dosarul cauzei dovada

parcurgerii acestei proceduri, deși prin rezoluția de la primirea dosarului s-a

pus în vedere reclamantei să depună înscrisuri doveditoare, reclamanta fiind

citată cu această mențiune.

Împotriva

sentinței instanței de fond, reclamanta a declarat apel prin care a susținut că

greșit s-a reținut prematuritatea acțiunii, întrucât, conform dovezilor depuse,

rezultă respectarea prevederilor art. 720

1

C. proc. civ., privind

concilierea prealabilă sesizării instanței.

Curtea de

Apel București, secția a VI-a comercială, prin decizia comercială nr. 598 din 5

decembrie 2007 a admis apelul reclamantei, a desființat hotărârea atacată, cu

trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.

În

pronunțarea acestei hotărâri, s-a reținut că, actele noi depuse în apel fac

dovada încercării de conciliere a litigiului, conform prevederilor art. 720

1

C. proc. civ., astfel că greșit instanța de fond a admis excepția

prematurității acțiunii.

Împotriva

deciziei instanței de apel, pârâta a declarat recurs în temeiul art. 304 pct. 9

C. proc. civ. formulând următoarele critici: - greșit s-a apreciat în apel că

reclamanta a îndeplinit procedura concilierii prealabile, întrucât, așa cum

rezultă și din procesul verbal din 25 mai 2007, pretențiile nu au fost

susținute cu acte doveditoare, iar prin adresa 672 din 29 mai 2007 s-a pretins

o sumă cu mult mai mare decât cea solicitată prin acțiunea depusă în instanță.

La 8 aprilie

2008, reclamanta a depus sub nr. 11707 la Înalta Curte de Casație și Justiție,

cererea de înființare a unui sechestru asigurător, asupra a 1.561.212 acțiuni

Daewo, reprezentând 51% din capitalul social al pârâtei, acțiuni în valoare de

27.336.823 lei, până la soluționarea irevocabilă a dosarului în cauză.

În motivarea

cererii, reclamanta a susținut că sechestrul asigurător tinde la prevenirea

reducerii capitalului social de către pârâtă, până la rezolvarea irevocabilă a

pretențiilor în cauză, care privesc prime de asigurare pe perioada 31 martie

2001 și data rezilierii contractului de asigurare, 28 iunie 2005. Fiind

creditor chirografar ar putea să nu aibă de unde să se îndestuleze în eventualitatea

obținerii unui titlu.

La 16 aprilie

2008, reclamanta a înregistrat la Înalta Curte cererea de amendare a pârâtei în

temeiul art. 108

7

alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ. (amendă

între 50-700 lei) pentru formularea cererii de recurs fără temei.

De asemenea,

a solicitat, în temeiul art. 723 alin. (2) C. proc. civ. obligarea pârâtei la

plata cheltuielilor de judecată în recurs, pentru reaua credință și

tergiversarea soluționării cauzei pe fond.

Cu cererea

precizatoare din 2 iunie 2008, reclamanta a cerut să se ia act că numele actual

al pârâtei nu mai este SC D.A.R. SA ci SC F. România SA conform mențiunilor de

la Registrul Comerțului.

Înalta Curte,

din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, reține că recursul pârâtei SC

F. România SA este nefondat:

Dovada

concilierii prealabile, condiție impusă de art. 720

1

C. proc. civ.,

în litigiile în materie comercială, a fost depusă de reclamantă în faza

apelului.

Rezultă că

pârâta a fost convocată la conciliere pentru 25 mai 2007, s-a prezentat și, prin

procesul verbal din ziua respectivă, s-a prevăzut obligația reclamantei de a

transmite până la 29 mai 2007, detalierea pretențiilor.

Această

obligație s-a îndeplinit cu adresa reclamantei nr. 672 din 29 mai 2007 în care

s-au indicat pretențiile privind primele de asigurare și penalitățile de

întârziere, iar în anexă s-au prevăzut perioadele pentru care au fost

calculate.

Instanța de

apel a apreciat întemeiat că nu se poate reține neîndeplinirea concilierii

prealabile, determinat de faptul că reclamanta a formulat acțiunea introductivă

pentru o sumă mai mică decât cea menționată în procesul verbal de conciliere,

înțelegând să solicite pretenții pentru o perioadă mai mică.

În adevăr,

suma ce formează obiectul acțiunii este cuprinsă în totalul pretențiilor din

încercarea de conciliere, dar pârâta nu a înțeles să răspundă, astfel că nu se

poate reține că cererea reclamantei era prematură, așa încât, hotărârea

instanței de apel de trimitere a cauzei spre rejudecare în fond, este

întemeiată.

Cu privire la

cererile reclamantei.

Cererea de

sechestru asigurător, întemeiată pe art. 591 alin. (1) este de respins nefiind

întrunite condițiile alin. (2) și (3) ale aceluiași articol.

Se reține că

nu s-a făcut dovada ca pârâta a micșorat prin fapta sa capitalul social și că

s-ar afla în situația în care creditorii nu ar fi îndestulați.

De asemenea,

sunt de respins și cererile privind amendarea și obligarea pârâtei la

cheltuieli de judecată, întrucât folosirea căii de atac a recursului, este un

drept procedural, iar reclamanta nu a făcut dovada folosirii abuzive a acestui

drept de către pârâtă.

Așa fiind,

hotărârea atacată fiind temeinică și legală recursul pârâtei urmează să fie

respins.

Vor fi

respinse, ca neîntemeiate, și cererile reclamantei privind sechestrul

asigurător, amendarea și obligarea pârâtei la cheltuieli de judecată.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D

E C I D E

Respinge

recursul declarat de pârâta F. România SA Craiova împotriva deciziei nr. 598

din 5 decembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, ca

nefondat.

Respinge

cererile formulate de intimata reclamantă SC R.A.I. SA București de amendare și

de înființare sechestru asigurător.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 17 iunie 2008.