ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 797/2007

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 797/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința comercială nr.

10714 din 16 septembrie 2004 pronunțată în dosarul nr. 9550/2004 al

Tribunalului București, secția a VI-a comercială, s-a admis excepția

prematurității invocată de pârâtă și în consecință s-a respins acțiunea

formulat de reclamanta SC A.A.C.T. SRL București împotriva pârâtei SC M.A. SRL

București.

p

entru a pronunța această

soluție, instanța de fond a reținut, în esență, că solicitarea reclamantei de a

se constata caducitatea contractului de proiectare nr. 10 din 5 decembrie 2000

încheiat cu pârâta precum și obligarea acesteia la restituirea sumei de 6307 dolari

S.U.A. nu poate fi examinată pe fond în lipsa îndeplinirii procedurii

concilierii directe prevăzute de art. 720

1

C. proc. civ.

Convocarea pârâtei pentru

data de 27 februarie 2004 nu are semnificația realizării acestei proceduri

deoarece invitația la conciliere a fost expediată la data de 6 februarie 2004

și ulterior promovată acțiunea în justiție. Acest mod de efectuare a procedurii

echivalează în realitate cu neîndeplinirea acesteia, astfel încât excepția

prematurității fiind întemeiată a fost admisă.

Apelul declarat de

reclamantă a fost admis prin decizia comercială nr. 226 din 24 martie 2006

pronunțată în dosarul nr. 2359/2004 de Curtea de Apel București, secția a V-a

comercială, cu consecința anulării sentinței atacate și reținerii cauzei în

vederea evocării fondului, conform art. 295 alin. (1) C. proc. civ.

În motivarea deciziei,

instanța de apel a reținut că pentru primul capăt de cerere din acțiunea

introductivă, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 111 C. proc. civ., nu

sunt incidente dispozițiile art. 720

1

alin. (1) C. proc. civ., care

se aplică doar proceselor și cererilor în materie comercială evaluabile în

bani, situație în care se impunea soluționarea acestuia pe fond. De asemenea,

în privința capătului de cerere accesoriu referitor la despăgubiri, greșit a

reținut prima instanță că nu a fost respectate dispozițiile legale anterior

invocate, în condițiile n care invitația la conciliere a fost expediată pârâtei

la data de 6 februarie 2004, iar acțiunea introdusă la 11 martie 2004 fiind

prin urmare respectat termenul prevăzut de art. 720

1

alin. (5) C.

proc. civ.

Reținând cauza pentru

soluționare, curtea de apel, prin decizia nr. 130 din 23 martie 2006 pronunțată

în dosarul nr. 32024/2004 a admis excepția lipsei calității procesuale pasive,

invocată din oficiu, în privința capătului de cerere referitor la obligarea

pârâtei la plata despăgubirilor și a admis petitul prin care s-a solicitat

constatarea caducității contractului de proiectare nr. 10 din 5 decembrie 2000

încheiat între părți, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată

în sumă de 174.000 lei după compensare.

În argumentarea soluției

pronunțate instanța de control judiciar a arătat că între reclamantă în calitate

de proiectant general și SC G.R. SA s-a încheiat contractul de proiectare nr. 60

din 8 septembrie 2000 având ca obiect executarea misiunii de proiectare a

obiectivului B.I.H., iar prin contractul nr. 10 din 5 decembrie 2000 încheiat

de reclamantă cu pârâta aceasta din urmă și-a asumat obligația executării

proiectului de instalații termice, ventilații și aer condiționat la acest

obiectiv, lucrări în valoare totală de 26.667 dolari S.U.A.

În temeiul contractului nr. 10

din 5 decembrie 2000, reclamanta a achitat suma de 6.307 dolari S.U.A. cu titlu

de avans pârâtei, aspect necontestat de aceasta, însă pârâta SC M.A. SRL

București, nu poate fi obligată la restituirea acesteia deoarece contractul nr.

60 din 8 septembrie 2000 nu a mai fost pus în operă, situație în care în

privința contractului nr. 10/2000, subsecvent primului, a intervenit

caducitate, conform art. 1156 alin. (4) C. civ. Pe de altă parte avansul

achitat de reclamantă este rezultatul îndeplinirii unei obligații prevăzute de

contractul nr. 60/2000, iar potrivit art. 13 din această convenție beneficiarul

proiectului, în speță SC G.R. SA, va plăti toate cheltuielile nedecontate și

efectuate de proiectant până la data sistării lucrărilor din motive

neimputabile reclamantului – proiectant.

În concluzie, dat fiind

faptul că sistarea lucrărilor din cele două contracte nu este imputabilă nici

reclamantei nici pârâtei, devin incidente dispozițiile art. 13 din contractul nr.

60/2000, cu consecința admiterii excepției lipsei calității procesuale a

pârâtei pentru plata despăgubirilor și constatării caducității contractului nr.

10 din 5 decembrie 2000.

Împotriva acestei soluții a

declarat recurs reclamanta SC A.A.C.T. SRL București criticând-o pentru

motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor de

recurs se invocă faptul că în mod greșit instanța de apel în temeiul unor

motive străine de natura pricinii a admis excepția lipsei calității procesuale

pasive, în condițiile în care pârâta însăși a considerat că are calitate,

opunându-se admiterii acțiunii pentru obligarea la restituirea avansului cu

motivarea că a executat o parte din obligațiile contractuale.

De altfel, soluția este și

contradictorie pentru că deși se admite excepția lipsei calității procesuale

pasive, instanța constată totuși caducitatea contractului nr. 10/2000 încheiat

cu pârâta.

De asemenea, precizează

recurenta, este eronată concluzia conform căreia în speță sunt incidente dispozițiile

art. 13 din contractul nr. 60/2000, deoarece avansul a fost achitat în baza

contractului nr. 10/2000 care a făcut obiectul litigiului, situație în care în

temeiul răspunderii contractuale, pârâta trebuie să fie obligată la restituirea

sumelor primite în baza convenției a cărei caducitate s-a constatat, mai ales

că nu a executat nici una dintre obligațiile ce îi reveneau.

Analizând recursul formulat

prin prisma motivelor invocate dispozițiile art. 304 pct. 7, 9 C. proc. civ.,

raportat la prevederile art. 312 alin. (5) C. proc. civ., Curtea constată că

este fondat.

Astfel, este întemeiată

critica conform căreia curtea de apel a soluționat greșit excepția lipsei

calității procesuale pasive, în condițiile în care litigiul avea ca obiect

constatarea caducității contractului nr. 10 din 5 decembrie 2000 încheiat cu

pârâta, capăt de cerere de altfel admis și care nu a fost supus cenzurii prin

recursul formulat de reclamantă.

Așadar, de vreme ce curtea

de apel a constatat că pârâta are calitate procesuală pentru capătul de cerere

principal, este lipsită de temei admiterea acestei excepții pentru petitul

privind obligarea acesteia la plata avansului achitat de reclamantă în baza

convenției caduce.

Din această perspectivă,

este întemeiat și argumentul recurentei, în sensul că în ipoteza constatării

caducității contractului nu există nici un motiv pentru ca pârâta să nu fie

obligată a restitui sumele primite, desigur sub rezerva soluționării fondului

cererii cu administrarea tuturor probelor necesare și utile justei soluționări

a cauzei. Prin urmare, în examinarea temeiniciei acestor pretenții trebuie

avute în vedere prevederile contractului din litigiu nr. 10/2000 și nu ale unei

convenții care nu a format obiectul judecății, nefiind încheiată între

reclamantă și pârâtă.

În concluzie, reținând

incidența dispozițiilor art. 312 alin. (5) C. proc. civ., litigiul fiind

soluționat în temeiul unei excepții greșit admise, soluția ce se impune este

aceea de admitere a recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei pentru

rejudecarea capătului de cerere privind obligarea pârâtei la restituirea

avansului, fiind menținute dispozițiile deciziei privind constatarea

caducității contractului nr. 10/5 decembrie 2000.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

reclamanta SC A.A.C.T. SRL București împotriva deciziei nr. 130 din 23 martie

2006 a Curții de Apel București, casează, în parte, decizia atacată și trimite

cauza spre rejudecare pe fond a capătului de cerere în despăgubiri, aceleiași

instanțe.

Menține restul dispozițiilor

deciziei.

I

revocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 21 februarie 2007.