ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1753/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Judecătoria Sectorului 3 București, prin sentința civilă nr. 4267 din 25 mai 2004, a admis excepția necompetenței materiale a instanței invocată din oficiu și a declinat competența soluționării cauzei privind pe reclamanta SC A.C.T. SRL cu sediul social în București în contradictoriu cu pârâta SC M.A. SRL cu sediul social în București în favoarea Tribunalului București, cu motivarea că, în speță, capătul principal de cerere se referă la constatarea caducității contractului de proiectare, capăt de cerere neevaluabil în bani. Tribunalul București, secția a VI-a comercială, prin sentința comercială nr. 10.714 din 16 septembrie 2004, a admis excepția prematurității acțiunii, invocată de pârâtă prin întâmpinare și a respins, ca prematur introdusă, acțiunea reclamantei SC A.C.T.

SRL, considerând că nu a fost îndeplinită procedura concilierii directe prevăzută de dispozițiile art. 720 1 C. proc. civ. Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, prin decizia comercială nr. 226 din 24 martie 2005, a admis apelul formulat de apelanta reclamantă SC A.C.T. SRL București împotriva sentinței comerciale nr. 10714 din 16 septembrie 2004 a Tribunalului București, secția a VI-a comercială, în dosarul nr. 9650/2004, a anulat sentința atacată și a fixat termen pentru evocarea fondului. Ulterior, aceiași instanță, prin decizia comercială nr. 130 din 23 martie 2006, a admis în parte cererea reclamantei și a constatat caducitatea contractului de proiectare nr. 10 din 5 decembrie 2000 încheiat între părți.

De asemenea, a admis excepția invocată din oficiu și a respins cererea formulată de reclamantă având ca obiect despăgubiri de 6.307 dolari S.U.A. în echivalent de 204.655.843 lei ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Au mai fost compensate parțial cheltuielile de judecată reprezentând onorariu de avocat și după compensare a obligat pârâta să plătească reclamantei 174.000 lei reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar. Instanța de control judiciar a apreciat că între reclamantă în calitatea de proiectant general și SC G.V.M.

SA a fost încheiat contractul de proiectare nr. 60 din 8 septembrie 2000, având ca obiect executarea misiunii de proiectare a obiectivului B.I.H., iar prin contractul nr. 10 din 5 decembrie 2000 încheiat de reclamantă cu pârâta, aceasta din urmă și-a asumat obligația executării proiectului de instalații termice, ventilații și aer condiționat la acest obiectiv, lucrări în valoare totală de 26.667 dolari S.U.A. Reclamanta a achitat suma de 6.307 dolari S.U.A.

cu titlu de avans pârâtei, în baza contractului nr. 10 din 5 decembrie 2000. Sistarea lucrărilor din cele două contracte, nu este imputabilă nici reclamantei și nici pârâtei, devenind incidente dispozițiile art. 13 din contractul nr. 60/2000, cu consecința admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei pentru plata despăgubirilor și constatării caducității contractului nr. 10 din 5 decembrie 2000. Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, prin decizia nr. 797 din 21 februarie 2007, a admis recursul declarat de reclamanta SC A.C.T. SRL București împotriva deciziei nr. 130 din 23 martie 2006 a Curții de Apel București, a casat în parte decizia atacată și a trimis cauza spre rejudecare pe fond a capătului de cerere în despăgubiri, aceleiași instanțe, menținând restul dispozițiilor deciziei.

În principal s-a avut în vedere că, în ipoteza constatării caducității contractului, nu există nici un motiv pentru ca pârâta să nu fie obligată a restitui sumele primite, sub rezerva soluționării fondului cererii cu administrarea tuturor probelor necesare și utile justei soluționări a cauzei. În examinarea temeiniciei acestor pretenții trebuie avute în vedere prevederile contractului din litigiu nr. 10/2000 și nu ale unei convenții care nu a format obiectul judecății, nefiind încheiată între reclamantă și pârâtă. Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, prin decizia comercială nr. 348 din 27 iunie 2007, evocând fondul, a admis cererea formulată de apelanta SC A.C.T. SRL București împotriva sentinței comerciale nr. 10714 din 16 septembrie 2004 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială și a obligat pârâta SC M.A.

SRL la plata sumei de 6.307 dolari S.U.A. reprezentând 204.655.843 lei, precum și la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1000 Ron onorariu de avocat. Întrucât s-a constatat caducitatea contractului care are drept consecință ineficacitatea contractului ce nu a produs încă efecte, neexecutarea contractului de către pârâtă se presupune a fi fost supusă cenzurii cu autoritate de lucru judecat. Prin plata efectuată s-a creat un dezechilibru patrimonial prin mărirea patrimoniului pârâtei în detrimentul patrimoniului reclamantei, fără cauză legitimă. Împotriva deciziei comerciale nr. 348 din 27 iunie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, au promovat recurs atât reclamanta SC A.C.T.

SRL București cât și pârâta SC M.A. SRL București, care au criticat aceiași hotărâre pentru nelegalitate și netemeinicie. Recurenta-reclamantă SC A.C.T. SRL, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., a solicitat modificarea deciziei atacate, în sensul obligării intimatei la plata tuturor cheltuielilor de judecată suportate în toate fazele procesuale parcurse, respectiv taxe de timbru și onorarii pentru avocat. Recurenta-pârâtă SC M.A. SRL a solicitat ca în baza art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., să-i fie admis recursul, pe considerentul că avansul ce reprezintă 20 % din valoarea lucrării constă în studierea și elaborarea soluțiilor pentru proiect, a specificațiilor tehnice și a cererilor de ofertă de la firmele furnizoare și încercarea de introducere a acestor utilaje în planurile de arhitectură primite preliminar.

De asemenea, greșit a reținut instanța de apel, obligarea pârâtei la întreaga sumă primită, cu titlu de avans, fără a se fi scăzut impozitul pentru această sumă încasată. Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de toate criticile aduse în cererile de recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a respinge, ca nefondate, ambele recursuri, pentru următoarele considerente. Criticile aduse hotărârii instanței de apel, din partea recurentei reclamante, nu sunt justificate. Este de necontestat că, în speță, sunt aplicabile dispozițiile art. 274 C. proc. civ. și anume că partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere să plătească cheltuielile de judecată.

Cheltuielile de judecată cuprind taxele judiciare de timbru, timbru judiciar, plata expertizelor, despăgubirea martorilor, onorariilor de avocat, precum și orice alte cheltuieli pe care partea care a câștigat procesul va dovedi că le-a făcut. Este adevărat că reglementările cuprinse în art. 30 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat cu modificările și completările aduse stabilesc că pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu și la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul procesual al clientului său, iar contractul de asistență juridică, legal încheiat, constituie titlu executoriu. Corect au fost acordate cheltuielile de judecată în cuantum de 1000 Ron, reprezentând onorariu de avocat, în limitele în care aceste cheltuieli au fost efectiv dovedite cu ocazia rejudecării apelului.

De remarcat că reclamanta SC A.C.T. SRL București, în calitatea de recurentă, atunci când a fost admis recursul său împotriva deciziei nr. 130 din 26 martie 2006 a Curții de Apel București și trimisă cauza spre rejudecare pe fond a capătului de cerere în despăgubiri, nu a cerut și acordarea cheltuielilor de judecată. Nici criticile recurentei pârâte SC M.A. SRL nu pot fi primite, având în vedere raporturile contractuale dintre părți, cu întinderea drepturilor și obligațiilor asumate reciproc, în contextul constatării caducității contractului nr. 10/2000. Amplu documentat, în rejudecarea apelului, s-a apreciat că din prevederile contractului nr. 10/2000, încheiat între reclamanta SC A.C.T. SRL în calitatea de antreprenor și SC M.A.

SRL în calitatea de subantreprenor pentru executarea proiectelor privind lucrările de instalații termice, ventilație și aer condiționat, devin aplicabile dispozițiile cuprinse în art. 1489 – art. 1490 C. civ. Ca efect al caducității contractului expus anterior, se impune ca și plata sumei de 6307 dolari S.U.A. (204.655.843 lei) să fie restituită reclamantei, ca o consecință a ineficacității contractului. Pentru aceste rațiuni, urmează a respinge, ca nefondate, recursurile declarate de reclamanta SC A.C.T. SRL București și pârâta SC M.A. SRL București împotriva deciziei comerciale nr. 348 din 27 iunie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, nefiind îndeplinită nici o cerință prevăzută de dispozițiile art. 304 C. proc.

civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursurile declarate de reclamanta SC A.C.T. SRL București și de pârâta SC M.A. SRL București, împotriva deciziei comerciale nr. 348 din 27 iunie 2007, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, ca nefondate. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 22 mai 2008.