ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2559/2009
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2559/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra cererii de revizuire
de față:
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată,
la 22 decembrie 2008, SC D. SRL Baia Mare a solicitat revizuirea deciziei nr. 3753
din 11 decembrie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția
comercială, dată în contradictoriu cu SC R. SA Baia Mare.
În motivarea cererii,
întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 2 și 7 C. proc. civ., revizuienta
arată că instanța de recurs a pronunțat o decizie contrară deciziei comerciale nr.
1968 din 4 iunie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția
comercială, înfrângând astfel autoritatea lucrului judecat a deciziei
anterioare.
Astfel, deși prin decizia nr.
1968/2008 s-a stabilit irevocabil un drept de retenție în favoarea sa asupra
aceluiași spațiu comercial până la achitarea de către SC R. SA a sumei de
512.690 lei reprezentând contravaloarea investițiilor efectuate de ea în
respectivul spațiu, prin decizia ulterioară nr. 3753/2008 a fost obligată la
plata contravalorii lipsei de folosință către SC R. SA pentru același spațiu,
ceea ce contravine practicii judiciare cât și dispozițiile art. 1444 C. civ.
Prin cea de-a doua critică,
întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ., revizuienta solicită
retractarea deciziei nr. 3753 din 11 decembrie 2008 întrucât instanța de recurs
a dat mai mult decât s-a cerut, respectiv, a acordat lipsa de folosință până la
31 august 2007 în timp ce SC R. SA solicitase doar până la 30 noiembrie 2006.
Alăturat cererii de
revizuire s-au atașat cele două decizii invocate ca fiind contradictorii,
precum și cererea de suspendare a executării deciziei nr. 3753/2008, cerere
respinsă la termenul din 25 iunie 2009 pentru nedepunerea cauțiunii stabilită
în sarcina revizuientei.
De asemenea, dosarului de
revizuire i-a fost atașat dosarul de recurs în care s-a pronunțat decizia a
cărei revizuire formează obiectul judecății.
Revizuirea urmează a fi
respinsă pentru considerentele ce se vor arăta:
Prin decizia nr. 3753 din 11
decembrie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială, a
fost admis recursul SC R. SA împotriva deciziei nr. 24 din 10 aprilie 2008 a
Curții de Apel Iași, secția comercială, decizia din apel fiind modificată în
sensul respingerii apelului declarat de SC D. SRL împotriva sentinței nr. 3954
din 14 decembrie 2007 a Tribunalului Iași.
Din considerentele acestei decizii
rezultă că obiectul litigiului l-a format cererea reclamantei SC R. SA pentru
plata despăgubirilor datorate de pârâta SC D. SRL pentru lipsa de folosință a
imobilului situat în Baia Mare, B-dul Unirii, imobil deținut de pârâtă în
temeiul unui contract de leasing imobiliar declarat nul prin hotărâre
judecătorească irevocabilă și prin care s-a dispus și repunerea părților în
situația anterioară.
Prin decizia nr. 1968 din 4
iunie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială, dată între
aceleași părți, a fost admis recursul SC R. SA împotriva deciziei nr. 161 din 6
noiembrie 2007 a Curții de Apel Oradea, secția comercială, decizia din apel
fiind modificată în parte în sensul înlăturării obligării SC R. SA la plata
sumei de 353.372,2 lei reprezentând valoarea actualizată a redevențelor până la
8 februarie 2007.
Din considerentele acestei
decizii rezultă că obiectul litigiului l-a constituit cererea reclamantei SC R.
SA pentru evacuarea pârâtei SC D. SRL din spațiul situat în Baia Mare, B-dul
Unirii precum și cererea reconvențională a pârâtei pentru acordarea
despăgubirilor reprezentând contravaloarea investițiilor efectuate de pârâtă în
spațiul din care se solicita evacuarea, precum și recunoașterea unui drept de
retenție asupra spațiului până la achitarea despăgubirilor.
În raport de aceste
considerente, Curtea reține că cele două decizii, deși pronunțate în litigii
desfășurate între aceleași părți, au fost date în dosare diferite, având obiect
și cauze diferite, așa încât nu sunt întrunite cerințele art. 322 pct. 7 C.
proc. civ., potrivit cărora se poate solicita revizuirea dacă există hotărâri
potrivnice date în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având
aceeași calitate.
În consecință, cererea de
revizuire întemeiată pe motivul prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ.,
urmează a fi respinsă pentru neîndeplinirea condițiilor de admisibilitate
prevăzute de lege, caz în care motivele de revizuire dezvoltate pe fondul
acestei cereri nu mai pot fi analizate.
Cât privește motivul de
revizuire întemeiat pe dispozițiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ, Curtea îl
apreciază ca nefondat deoarece instanța de recurs s-a pronunțat în limitele
investirii.
Astfel, din actele dosarului
nr. 387/99/2006 rezultă că la fond reclamanta și-a precizat acțiunea solicitând
echivalentul lipsei de folosință până la momentul efectuării expertizelor,
experții calculând despăgubirile până la 31 august 2007, aspect reținut și prin
sentința de fond nr. 3954 din 14 decembrie 2007 a Tribunalului Iași, secția
comercială și contencios administrativ.
În apel, urmare admiterii
apelului pârâtei, acțiunea reclamantei a fost respinsă iar în recurs, prin
decizia nr. 3753 din 11 decembrie 2008, s-a admis recursul reclamantei și
decizia din apel a fost modificată în sensul respingerii apelului pârâtei.
Rezultă așadar că prin
decizia a cărei revizuire s-a solicitat a fost menținută sentința de fond,
instanța de recurs pronunțându-se asupra altor aspecte de nelegalitate și
nicidecum asupra perioadei pentru care s-au solicitat despăgubirile, perioadă
pe care a menținut-o astfel cum s-a solicitat și stabilit la fond.
Împrejurarea că în argumentarea
criticilor din recurs SC R. SA face referire la data de 30 noiembrie 2006 nu
este de natură a considera că aceasta și-a modificat cererea ce a format
obiectul judecății la fond câtă vreme nu a declarat-o expres iar cu ocazia
dezbaterilor în fond în recurs a solicitat menținerea sentinței de fond.
În consecință, cererea de
revizuire este apreciată ca neîntemeiată și sub acest aspect motiv pentru care
va fi respinsă.
Întrucât intimata SC R. SA
nu a dovedit cheltuielile de judecată solicitate, Curtea va respinge cererea sa
formulată pe acest aspect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire
formulată de revizuenta SC D. SRL Baia Mare împotriva deciziei nr. 3753 din 11
decembrie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială, ca
nefondată.
Respinge cererea intimatei
SC R. SA Baia Mare privind cheltuielile de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 22 octombrie 2009.