ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3370/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3370/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Hunedoara, secția comercială și de
contencios administrativ, prin sentința nr. 3343/CA din 22 noiembrie 2006 a
respins acțiunea formulată de reclamanta SC R. SRL cu sediul social în
municipiul Hunedoara, județul Hunedoara, împotriva pârâtei SC I.D. SA cu sediul
social în București.
Pentru a hotărî astfel,
instanța de fond a reținut, în principal, că biletul la ordin a fost emis
pentru suma de 32.408,50 ron în data de 13 martie 2006 cu scadență la 31 martie
2006 de către reclamantă în favoarea pârâtei, fiind refuzat la plată din lipsă
totală de disponibil atunci când a fost prezentat la plată la termen.
Împrejurarea că pe rolul
Tribunalului Hunedoara a fost înregistrat recursul declarat de reclamantă
împotriva încheierii civile nr. 2529 din 9 august 2006 pronunțată de
Judecătoria Hunedoara în dosarul nr. 855/243/2006 prin care s-a investit cu
formulă executorie biletul la ordin, nu face ca prezenta acțiune să fie
respinsă ca inadmisibilă.
Reclamanta a susținut că
biletul la ordin a fost completat abuziv, dar nu a făcut dovezi în acest sens
și nici a achitării datoriei față de pârâtă.
Curtea de Apel Alba Iulia, secția
comercială, prin decizia comercială nr. 49/A din 14 septembrie 2007 a respins
ca nefondat apelul declarat de reclamanta SC R.I. SRL Hunedoara împotriva
sentinței nr. 3343/CA din 22 noiembrie 2006 a Tribunalului Hunedoara, secția
comercială și de contencios administrativ, fiind preluate în esență toate
argumentele expuse de prima instanță.
Împotriva deciziei
comerciale nr. 49/A din 14 septembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Alba
Iulia, secția comercială, a promovat recurs pârâta SC R. SRL Hunedoara care a
criticat această hotărâre pentru nelegalitate, solicitând în temeiul art. 304 pct.
8 și 9 C. proc. civ. admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei
atacate cu consecința admiterii acțiunii.
În dezvoltarea motivelor de
recurs s-a precizat că acest bilet la ordin a fost completat abuziv pentru un
debit inexistent, depășindu-se limitele mandatului, reprezentând o posesie fără
just temei de la data completării biletului la ordin.
Înalta Curte, analizând
materialul probator administrat în cauză, raportat la criticile aduse prin
cererea de recurs, constată că acestea sunt nejustificate, urmând a respinge ca
nefondat recursul reclamantei, pentru următoarele considerente.
Conform cererii de chemare
în judecată, reclamanta SC R. SRL, a cerut ca în contradictoriu cu SC I.D. SA să-i
fie admisă acțiunea în restituirea biletului la ordin, în principal prin
obligarea pârâtei la restituirea biletului la ordin emis de reclamantă în
favoarea pârâtei în valoare de 32.408,50 ron emis la 13 martie 2006 și scadent
la 31 martie 2006 ca fiind completat abuziv contrar înțelegerii părților,
astfel fiind lipsit de raport cauzal, iar în subsidiar constatarea nulității
relative a acestui bilet la ordin.
Din conținutul contractului din
31 august 2005 rezultă că părțile, de comun acord, au stipulat la pct. 6.6 că
debitorul SC R. SRL va emite în favoarea SC I.D. SA un bilet la ordin în alb
pentru acoperirea eventualelor neplăți ale unei facturi scadente și
penalitățile aferente, împrejurare care să asigure normala derulare a
contractului având ca obiect vânzarea de cartele valorice electronice de
reîncărcare generate de sistemul informatic.
A fost stabilită o corectă
situație de fapt și de drept, fiind argumentat cu rigurozitate adevăratele
raporturi juridice dintre părți, prin aceea că acțiunea în restituirea
biletului la ordin deținut de creditor poate fi admisibilă pe lipsa de cauză a
obligației cambiale, însă, așa cum s-a expus anterior, prin libera lor
manifestare de voință, atunci când a fost încheiat contractul de natură
comercială din 31 august 2005 emiterea biletului la ordin s-a reglementat în
condițiile pct. 6.6 ceea ce constituie o veritabilă cauză.
Nu poate fi primită teza
acreditată constant de recurentă conform căreia biletul la ordin a fost
completat abuziv pentru un debit inexistent, depășindu-se limitele mandatului,
rezultând o posesie fără just temei. Așa cum a susținut și probat pârâta, prin
întâmpinare și actele depuse, au fost emise 12 facturi către reclamantă, la
care au fost calculate și penalitățile de întârziere, toate în valoare de
25.544,16 ron (dosar nr. 2735/97/2006 al Tribunalului Hunedoara). În acest
context apare o legitimă posesie a pârâtei vizând biletul la ordin în discuție,
iar din această perspectivă nu a putut fi reținută o depășire de mandat dată
posesorului cambial.
Cadrul legal conferit de
dispozițiile art. 104 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la
ordin a fost pe deplin respectat în speță, aspect care face să nu opereze
constatarea nulității relative a biletului la ordin.
Pentru aceste rațiuni urmează
a respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC R. SRL Hunedoara
îndreptat împotriva deciziei comerciale nr. 49/A din 14 septembrie 2007
pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială, nefiind îndeplinită
nicio cerință prevăzută de dispozițiile art. 304 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de reclamanta SC R. SRL Hunedoara, împotriva deciziei nr. 49/A/2007 din 14
septembrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială, ca
nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședința
publică, astăzi 13 noiembrie 2008.