ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2575/2008

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Tribunalul Harghita Miercurea Ciuc prin sentința

civilă nr. 376 din 11 mai 2000 a admis acțiunea reclamantei SC R.S. SRL

București și a obligat pârâtele SC C.C. SRL Cristuru Secuiesc și SC C.T. SRL

Odorheiu Secuiesc la livrarea a 849,12 m. str. și respectiv a 590 m. str. lemne

de foc în condițiile prevăzute în contractul încheiat de părți privind

transportul. A obligat fiecare pârâtă să plătească reclamantei suma de 614.000

lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această

hotărâre instanța de fond a avut în vedere obligațiile de livrare asumate de

pârâte prin contractul din 28 februarie 1995, modificat prin actul adițional

din 17 ianuarie 1996 și cantitatea efectivă de lemn primită de reclamantă,

conform avizelor de expediție, scrisorilor de trăsură, recunoașterea părților

și concluziile expertizei tehnice M.I.

Prin decizia nr. 25/A din 25

martie 2002 Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios

administrativ, a admis apelurile declarate de reclamantă și de pârâta SC C.T.

SRL Odorheiu Secuiesc, a cărui succesoare de drept cu titlu universal este SC M.T.W.C.

SRL Miercurea Ciuc, a modificat sentința instanței de fond în sensul că a admis

în parte acțiunea reclamantei, a dispus rezilierea actului adițional din 17

ianuarie 1996 la contractul din 28 februarie 1995, a obligat pârâta SC M.T.W.C.

SRL să restituie reclamantei 300.810 lei preț primit de la aceasta prin

intermediul SC C.C. SRL și la penalități contractuale de întârziere de 0,30%

raportat la aceasta începând din 28 august 1997 până la restituirea ei, cu

1.100.000 lei cheltuieli de judecată.

A respins acțiunea

reclamantei privind obligarea pârâtei SC M.T.W.C. SRL la executarea în natură a

contractului privind livrarea cantității de 436 m. ster lemne de foc.

A dispus suspendarea

judecării apelurilor reclamantei și pârâtei SC C.C. SRL, prin lichidator SC G.M.C.

SRL Cristuru Secuiesc, pentru rezilierea contractului și altele, conform art. 35

din Legea nr. 64/1995, republicată, raportat la art. 243 pct. 5 C. proc. civ.,

ca urmare a lucrărilor din dosarul nr. 4050/2000 al Tribunalului Harghita.

Înalta Curte de Casație și

Justiție, secția comercială, prin decizia nr. 1880 din 26 mai 2004, a admis

recursul declarat de reclamantă împotriva deciziei nr. 25/A din 25 martie 2002

a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ,

pe care a casat-o și a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel

București, întrucât expertiza dispusă în apel s-a făcut cu încălcarea

dispozițiilor art. 210 C. proc. civ.

Curtea de Apel București, secția

a V-a comercială, prin decizia comercială nr. 490 din 26 octombrie 2007 a admis

apelul reclamantei SC R.S. SRL București, a schimbat sentința civilă nr. 376

din 11 mai 2000 a Tribunalului Harghita în sensul că a constatat rezoluționat

contractul și actul adițional din 17 ianuarie 2006.

A obligat pârâta SC M.T.W.C.

SRL la plata sumei de 1.369 lei despăgubiri și la 51.326 lei penalități către

reclamantă.

A suspendat judecata

apelului față de SC C.C. SRL, prin lichidator judiciar SC G.M.C. SRL Cristuru Secuiesc,

conform art. 35 din Legea nr. 64/1995, republicată, întrucât la data

deschiderii procedurii insolvenței se suspendă de drept toate acțiunile pentru

realizarea creanțelor debitorului.

A respins ca nefondat apelul

formulat de pârâta SC M.T.W.C. SRL succesoarea de drept a SC C.T. SRL Miercurea

Ciuc, obligând-o la 2.163 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această

hotărâre instanța de apel a reținut că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.

1020 C. civ., că reclamanta și-a respectat obligațiile asumate prin contractul

din 28 februarie 1995 și actul adițional din 17 ianuarie 1996 și că pârâtele

și-au executat parțial obligațiile, astfel cum rezultă din concluziile

raportului de expertiză completat efectuat în cauză.

Împotriva menționatei decizii

reclamanta SC R.S. SRL București a declarat recurs, în temeiul art. 304 pct. 6

și 9 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând, în concluzie,

admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare

pentru soluționarea cererii sale, și menținerea respingerii apelului pârâtei SC

M.T.W.C. SRL.

În criticile formulate,

recurenta - reclamantă susține în esență următoarele:

- că instanța de apel a

acordat ce nu s-a cerut (art. 304 pct. 6 C. proc. civ.), constatând

rezoluționat contractul și actul adițional din 17 ianuarie 1996, încheiate de

părți, reținând greșit că, la dosarul nr. 2079/1997, societatea sa și-a

precizat acțiunea, că s-a cerut obligarea pârâtelor la plata penalităților de

întârziere până la executarea efectivă a obligațiilor asumate, aspect pe care

instanța nu s-a pronunțat;

- că hotărârea a fost dată

cu încălcarea și aplicarea greșită a legii (art. 304 pct. 9 C. proc. civ.),

instanța de apel suspendând greșit judecarea apelului său față de pârâta SC

C.C. SRL pe motiv că aceasta se află în procedura insolvenței, cu atât mai mult

cu cât prin decizia nr. 1880/2004 Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus

continuarea judecății în contradictoriu cu aceasta, că față de această situație

societatea sa nu se poate înscrie la masa credală, nefiind cuantificate

obligațiile pârâtei;

- greșit a fost obligată

pârâta numai la o parte din cheltuielile de judecată.

Recursul reclamantei este

fondat și urmează a fi admis.

Primul motiv de recurs al

recurentei reclamante, întemeiat pe art. 304 pct. 6 C. proc. civ. prin care

susține că instanța de apel a acordat ce nu s-a cerut cu privire la constatarea

rezoluțiunii contractului și actului adițional, este nefondată.

Conform încheierii din 15

decembrie 1998, aflată la dosarul de fond nr. 2079/1997, termen la care

reclamanta a fost prezentă prin consilier juridic, rezultă că aceasta și-a

precizat acțiunea solicitând rezoluțiunea contractului încheiat de părți și

acordarea daunelor interese.

Se reține însă ca fondată a

doua critică a recurentei - reclamante, întemeiată în drept pe dispozițiile art.

304 pct. 9 C. proc. civ., prin care susține că hotărârea a fost dată cu

încălcarea și aplicarea greșită a legii, instanța suspendând greșit judecarea

apelului reclamantei numai față de pârâta SC C.C. SRL Cristuru Secuiesc care se

află în procedura insolvenței.

Înalta Curte, analizând

actele și lucrările dosarului, constată că în realitate nu este clar ce a suspendat

Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, fiind contradicție între

considerentele și dispozitivul deciziei nr. 490 din 26 octombrie 2007.

Astfel în considerente se

menționează că suspendă de drept judecata apelurilor reclamantei SC R.S. SRL București

și pârâtei SC C.C. SRL Cristuru Secuiesc, iar în dispozitiv apare că se

suspendă numai judecata apelului față SC C.C. SRL prin lichidator.

Ori, avându-se în vedere că

intimata - pârâtă SC C.C. SRL Cristuru Secuiesc se afla în procedura

insolvenței, că  într-o atare situație se aplicau dispozițiile Legii nr. 85/2006,

care este o lege specială, că în cauză instanța a avut de soluționat trei

apeluri, al reclamantei și al pârâtelor, greșit Curtea de Apel București a

soluționat numai apelul reclamantei față de pârâta SC M.T.W.C. SRL Miercurea

Ciuc și apelul pârâtei SC M.T.W.C. SRL, suspendând judecata apelului

reclamantei numai față de pârâta SC C.C. SRL, în condițiile în care la baza

raporturilor dintre părți a stat același contract, modificat prin actul

adițional din 17 ianuarie 1996.

În consecință, Curtea va

admite recursul reclamantei în temeiul art. 312 alin. (2) C. proc. civ.

coroborat cu art. 304 pct. 9 C. proc. civ., va casa decizia și va trimite cauza

spre rejudecare instanței de apel pentru o judecată unitară a cauzei și

aplicare corectă a dispozițiilor art. 35 din Legea nr. 85/2006, avându-se în

vedere faptul că în discuție este un contract încheiat între reclamantă și cele

două pârâte, în care parte este o societate comercială aflată în procedura

insolvenței și că față de această situație instanța de drept comun nu putea să

desființeze contractul și actul adițional.

Cu ocazia rejudecării

apelurilor, instanța, în temeiul art. 129 alin. (4) și (5) C. proc. civ.,

urmează a răspunde criticilor formulate cu privire la situația de fapt și

motivarea în drept pe care părțile le invocă în susținerea pretențiilor și

apărărilor lor, și să ceară părților să administreze probele pe care le

consideră necesare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

reclamanta SC R.S. SRL București împotriva deciziei nr. 490 din 26 octombrie

2007 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, pe care o casează și

trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință

publică, astăzi 25 septembrie 2008.