ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 599/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința civilă nr. 687 din 14

mai 2008 pronunțată de Tribunalul Iași s-a dispus admiterea în parte a cererii

formulate de reclamanții F.I. și F.T. în contradictoriu cu pârâtul Primarul

orașului Târgu Frumos.

S-a dispus anularea dispoziției nr.

1883 din 1 august 2007 a Primarului orașului Târgu Frumos.

S-a dispus restituirea în natură

către reclamanți a suprafeței de 1137 mp delimitată de punctele 1, 2, 3, 8, 7,

9, 1, în raportul de expertiză tehnică ing. C.V. (plan de situație – anexa 1)

bun situat în orașul Târgu Frumos, județul Iași.

S-a dispus acordarea de despăgubiri

reclamanților în condițiile legii speciale pentru suprafața de 1363 mp situată

în orașul Târgu Frumos, județul Iași.

Reclamanții au fost obligați să

achite în contul expertului tehnic ing. C.V. diferența de onorariu de 500 Ron.

Pentru a se pronunța astfel,

instanța a reținut următoarele:

Prin dispoziția nr. 1883 din 1

august 2007 a Primarului orașului Târgu Frumos s-a respins notificarea nr.

74/2001 înregistrată sub nr. 2269/2001 la Prefectura județului Iași, motivat de faptul că notificatorul nu a făcut dovada preluării abuzive a imobilului,

respectiv a suprafeței de 2500 mp situat în Târgu Frumos.

Tribunalul a reținut că reclamanții

au calitatea de persoană îndreptățită la restituiri conform art. 3 alin. (1),

art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 și fac dovada dreptului de proprietate

asupra terenului cu contractul de vânzare-cumpărare încheiat la 18 octombrie

1954.

Astfel, din contractul de vânzare-cumpărare

din 18 octombrie 1954, (f. 5 dosar fond) Tribunalul a reținut că F.I. și I.F. (tatăl

reclamantului F.T.) au dobândit în proprietatea suprafața de 25 de ani (14

prăjini) loc de casă situat în vatra satului Târgu Frumos, comuna Târgu Frumos,

identificat de experți pe baza vecinătăților trecute în actul de vânzare-cumpărare

ca fiind delimitat de punctele 1, 2, 3, 5, 6, 12, 10, 9, 1, în planul de

situație anexa 1 (fila 6) dosar 1.

În prezent terenul se află potrivit

raportului de expertiză ing. C.V., în proprietatea Primăriei Târgu Frumos,

pârâtul nefăcând dovezi privind modul de dobândire a imobilului în proprietatea

statului, motiv pentru care s-a reținut că a intrat în proprietatea statului

fără titlu, conform art. 1 lit. din H.G. nr. 250/2007.

Din raportul de expertiză ing. C.V.,

instanța a reținut că terenul în suprafață de 1137 mp delimitat de punctele 1,

2, 3, 8, 7, 9, 1, poate fi restituit în natură, deoarece nu este afectat de

servituți legale și amenajări de utilitate publică.

În consecință, tribunalul având în

vedere art. 10, 11, 26 al. 3, 24 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 și principiul restituiri

în natură consacrat de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 și cap. 1 pct. 1

lit. A) din H.G. nr. 250/2007 precum și finalitatea reparatorie a Legii nr.

10/2001 a admis în parte cererea și a dispus restituirea în natură a suprafeței

libere de 1137 mp și acordarea de despăgubiri reclamanților, în condițiile

Titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind diferența de 1363 mp.

Din decizia nr. 27 din 6 februarie

2007 pronunțată de Curtea de Apel Iași s-a dispus admiterea apelului formulat

de Primarul orașului Târgu Frumos împotriva sentinței civile nr. 687 din 14 mai

2008 pronunțată de Tribunalul Iași, schimbarea ei în tot și respingerea

contestației formulate de F.I. decedată în prezent și continuată de M.A., P.G.

și F.T. (în calitate de moștenitor și în nume propriu) împotriva dispoziției

nr. 9883 din 1 august 2007 a Primarului orașului Târgu Frumos și menținerea

acesteia.

Pentru a se pronunța astfel,

instanța a reținut următoarele:

Actul de vânzare-cumpărare autentificat

sub nr. 1650/1954 (fila 26 dosar fond) atestă că I.S. și I.A. au vândut soților

I.F. și F.I., suprafața de 25 ari loc de casă, situată în vatra satului Târgul

Frumos.

Din registrul agricol din perioada 1959

– 1962 rezultă că I.F. a figurat înscris cu suprafața de 2,55 ha teren, din care 0,25 grădini, în anul 1960 cu 2,55 ha teren, în anul 1961, cu 1,45 ha, iar în anul 1962 cu 1,48 ha. Prin titlul de proprietate nr. 180.789 din 4 august 1995 s-a

reconstituit în beneficiul defunctei F.I. dreptul de proprietate pentru

suprafața de 1,45 ha teren pe raza orașului Târgu Frumos.

Din adeverința nr. 523 din 13

februarie 2002 eliberată de Consiliul Local Stolniceni – Prăjescu, județul Iași

(f. 18 dosar fond) rezultă că numitului G.M. i s-a reconstituit dreptul de

proprietate pentru suprafața de 1,6813 mp teren, care provine din rolul lui I.F.

(Târgu Frumos) împrejurare confirmată de titlul de proprietate nr. 135.830 din

4 martie 1996 (f. 19 dosar fond).

Curtea a reținut că în raport de

câte două titluri de proprietate s-a reconstituit moștenitorilor defunctului F.I.,

dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 3,1313 ha teren, mai mult decât suprafața cu care defunctul a figurat înscris în rolul agricol (2,55 ha teren).

Mai mult, reclamanții nu au produs

nici o probă din care să rezulte că suprafața de 0,25 ha cumpărată în anul 1954 de către I.F. și F.I. ar fi alta decât cea înscrisă în rolul agricol (0,25 ha grădină) și că această suprafață ar fi fost preluată abuziv de stat, în sensul art. 2 din

Legea nr. 10/2001 pentru a fi aplicabile prevederile acestui act normativ.

Este adevărat că expertiza tehnică a

stabilit amplasamentul real al suprafeței de 0,25 ha ce a format obiectul contractului de vânzare-cumpărare din anul 1 954 care este altul decât

cel al terenurilor primite în proprietate prin cele două titluri menționate,

însă din moment ce în cele două titluri a fost cuprinsă întreaga suprafață de

teren ce a figurat în rolul agricol al soților F.I. și I., există prezumția că

aceste persoane au fost de acord să li se retrocedeze terenul pe un alt

amplasament.

De altfel, la termenul din 10

octombrie 2008, instanța de apel a pus în vedere intimaților să precizeze care

este suprafața totală de teren pe care autorii lor au avut-o în proprietate și

care este suprafața pentru care li s-a reconstituit dreptul de proprietate,

însă aceștia nu s-au conformat.

În consecință, Curtea a reținut că

reclamanții – intimați nu au făcut dovada calității de persoane îndreptățite la

acordarea măsurilor reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001, cât timp nu au

probat preluarea abuzivă a terenului de către stat, în perioada 6 martie 1945 –

22 decembrie 1989, situație în care a admis apelul și schimbarea în tot

sentința apelatei a dispus contestația.

Împotriva acestei decizii au

declarat recurs reclamanții indicând drept motive de recurs pct. 7 și 9 din

art. 304 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului și modificarea deciziei

recurate și păstrarea sentinței primei instanțe.

Notificarea adresată Prefecturii

Iași de către F.I. (în prezent decedată și F.T. prin care solicită acordarea de

despăgubiri bănești în cuantum de 200.000.000 lei pentru suprafața de 2.500 mp

teren a fost respinsă prin dispoziția nr. 1883 din 18 august 2007, cu motivarea

că nu s-a făcut dovada preluării abuzive de către stat a imobilului.

A depus la dosarul cauzei din care

rezultă existența probe din care rezultă existența dreptului și întinderea lui

precum și împrejurarea potrivit cu care titlul de proprietate nr. 135830 din 4

martie 1996 emis pe numele G.M. se referă la o suprafață de teren amplasată pe

raza satului Brătești, Iași și nu la cea în litigiu situată pe str. C.

Terenul în suprafață de 2574 mp

(compus din parcela de 2374 mp și 200 mp) dobândit de soții R. nu se suprapune

cu suprafața de 2500 mp solicitată, ci se învecinează cu acesta, ca de altfel

și alte limite quasi naturale (două străzi și o cale de acces) care nu p ermit identificarea

precisă a suprafeței de 2500 mp solicitată de recurenți.

Motivează în drept pe dispozițiile

art. 299-376 C. proc. civ.

Intimatul a formulat întâmpinare,

arătând că recurenților li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra

întregii suprafețe de teren la care au avut dreptul, de pe urma defunctului F.I.

Examinând cererea de recurs instanța

reține că instanța trebuia să stabilească întinderea dreptului de proprietate

avută în proprietate de autorii reclamanților, precum și suprafața de teren

pentru care li s-a reconstituit deja dreptul de proprietate pentru a stabili

diferența în litigiu, iar pe de altă parte îndreptățirea lor la acordarea

măsurilor reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001, probatoriile efectuate

deja în cauză datorită incompatibilității lor gravitând în zona

probabilităților faptice și nu a certitudinii juridice, se va ține cont și de

celelalte critici ale cererii formulate de reclamanți.

Prin urmare, în raport de

dispozițiile art. 312 C. proc. civ. se va dispune admiterea recursului

reclamanților, casarea deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei

aceleiași instanțe, spre rejudecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

reclamanții F.T., M.A. și P.G. împotriva deciziei nr. 27 din 6 februarie 2009 a Curții de Apel Iași, secția civilă, pe care o casează și trimite cauza aceleiași instanțe

pentru rejudecare.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

3 februarie 2010

.