ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7543/2011

Asupra recursului de față, constată următoarele: Reclamanții F.I. și F.T. au solicitat anularea Dispoziției nr. 1883 din 01 august 2007 a Primarului orașului Târgu-Frumos și restituirea în natură a imobilului preluat abuziv situat în orașul Târgu-Frumos, str. C.-V., sau acordarea de despăgubiri bănești. Motivând în fapt cererea formulată reclamanții au arătat că, prin înscrisurile, pe care le depun: contract de vânzare-cumpărare, o declarație autentificată la biroul notar public C.R.-D. demonstrează faptul că, F.I., decedat în anul 1969, a deținut, terenul care face obiectul acestei contestații și care a fost preluat fără un titlu valabil în anul 1962 Tribunalul Iași, prin Sentința civilă nr. 687 din 14 mai 2008 a admis în parte cererea formulată de reclamanții F.I.

și F.T. în contradictoriu cu pârâtul Primarul orașului Târgu-Frumos și a anulat Dispoziția nr. 1883 din 01 august 2007 a Primarului orașului Târgu-Frumos. S-a dispus restituirea, în natură, către reclamanți a suprafeței de 1137 mp delimitată de punctele 1,2,3,8,7,9,1, în raportul de expertiză tehnică ing. C.V. (plan de situație-anexa 1), teren situat în orașul Târgu-Frumos, str. C.-V., jud. Iași și acordarea de despăgubiri reclamanților în condițiile Legii speciale, pentru suprafața de 1363 mp, situată în orașul Târgu-Frumos, str. C.-V., jud. Iași. Au fost obligați reclamanții să achite în contul expertului tehnic ing. C.V. diferența de onorariu 500 RON. Tribunalul a reținut că prin Dispoziția nr. 1883 din 01 august 2007 a Primarului orașului Târgu-Frumos s-a respins notificarea numărul ... 2001 motivat de faptul că notificatorul nu a făcut dovada preluării abuzive a imobilului respectiv a suprafeței de 2500 mp, teren situat în Târgu- Frumos, str. C.-V.

Tribunalul a constatat, coroborând actele dosarului cu concluziile raportului de expertiză ing. C.V. că reclamanții au calitatea de persoane îndreptățite la restituire, conform dispozițiilor art. 3 alin. (1) art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 și fac dovada dreptului de proprietate asupra terenului cu contractul de vânzare-cumpărare încheiat la 18 octombrie 1954. Astfel, din contractul de vânzare-cumpărare din 18 octombrie 1954, tribunalul a reținut că F.I. și F.I. (tatăl reclamantului F.T.) au dobândit în proprietate suprafața de 25 ari (14 prăjini) loc de casă situat în vatra satului Târgu-Frumos, comuna Târgu-Frumos, str. C.-V. identificat de experți pe baza vecinătăților trecute în actul de vânzare-cumpărare ca fiind delimitat de punctele 1,2,3,56,12,10,10,9,1 în planul de situație anexa 1. În prezent terenul se află, potrivit raportului de expertiză ing.

C.V., în proprietatea Primăriei Târgu-Frumos pârâtul nefăcând dovezi privind modul de dobândire a imobilului în proprietatea statului, motiv pentru care se rezumă că a intrat în proprietatea statului fără titlu potrivit art. 1 lit. " e " din H.G. nr. 250/2007. Din raportul de expertiză ing. C.V., instanța a reținut că terenul ce poate fi restituit în natură, nefiind afectat de servituți legale și amenajări de utilitate publică, este în suprafață de 1137 mp, delimitat de punctele 1,2,3,8,7,9,1. În consecință, tribunalul având în vedere dispozițiile art. 10, art. 11, art. 26, alin. (3), art. 24 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, principiul prevalenței restituirii în natura consacrat de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 și Capitolul I pct. 1 lit. A). din H.G.

nr. 250/2007 și finalitatea reparatorie a Legii nr. 10/2001, a admis în parte cererea și a dispus restituirea în natură a suprafeței libere de 1137 mp și acordarea de despăgubiri reclamanților, în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 pentru diferența până la 2500 mp, respectiv pentru 1363 mp. Prin Decizia civilă nr. 27 din 6 februarie 2009 a Curții de Apel Iași s-a admis apelul declarat de Primarul Orașului Tg. Frumos, prin reprezentanții legali, împotriva Sentinței civile nr. 687 din 14 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Iași sentință ce a fost schimbată în tot în sensul că s-a respins contestația formulată de F.I., decedată în prezent și continuată de M.A., G.P. și F.T. (în calitate de moștenitor și în nume personal) împotriva Dispoziției nr. 9883 din 01 august 2007 a Primarului Orașului Târgu Frumos, dispoziție pe care o menține.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut următoarele: Curtea a constatat că, la data de 08 noiembrie 2001, F.I. și F.T. au formulat notificări, solicitând acordarea de despăgubiri bănești pentru suprafața de 2.500 m.p. teren, situată în orașul Târgu-Frumos, str. C.-V., ce a fost preluată în mod abuziv de către Statul Român. Actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. X/1954 atestă că I.S. și I.A. au vândut soților F.I. și F.I. suprafața de 25 ari, loc de casă, situată în vatra satului Târgu-Frumos, str. C.-V.. Din registrul agricol din perioada 1959 - 1962 rezultă că F.I. a figurat înscris cu suprafața de 2,55 ha teren, din care 0,25 ha grădini, în anul 1960 a fost înscris cu 2,55 ha teren, în anul 1961 cu 1,45 ha, iar în anul 1962 cu 1,48 ha.

Prin titlul de proprietate din 04 august 1995 s-a reconstituit în beneficiul def. F.I. dreptul de proprietate pentru suprafața de 1,45 ha teren pe raza orașului Târgu-Frumos. Din adeverința din 13 februarie 2002 eliberată de Consiliul Local Stolniceni-Prăjescu, jud. Iași rezultă că numitului G.M. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1,6813 m.p. teren, care provine din rolul lui F.I. (Tg. Frumos), această împrejurare fiind confirmată de titlul de proprietate din 04 martie 1996. Curtea a reținut că, în raport de cele două titluri de proprietate, s-a reconstituit moștenitorilor def. F.I. dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 3,1313 ha teren, mai mult decât suprafața cu care acest defunct a figurat înscris în registrul agricol (2,55 ha).

Mai mult, reclamanții-intimați nu au produs nici o probă din care să rezulte că suprafața de 0,25 ha, cumpărată în anul 1954 de către F.I. și F.I. ar fi alta decât cea înscrisă în rolul agricol (0,25 ha - grădini) și că această suprafață ar fi fost preluată abuziv de stat, în sensul art. 2 din Legea nr. 10/2001 pentru a fi aplicabile prevederile acestui act normativ. Este adevărat că expertiza tehnică a stabilit amplasamentul real al suprafeței de 0,25 ha ce a format obiectul contractului de vânzare-cumpărare din anul 1954, care este altul decât cel al terenurilor primite în proprietate prin cele două titluri mai sus menționate, însă atât timp cât în cele două titluri a fost cuprinsă întreaga suprafață de teren ce a figurat în rolul agricol al soților F.I.

și F.I. există prezumția că aceste persoane au fost de acord să li se retrocedeze terenul pe un alt amplasament. De altfel, la termenul de judecată din 10 octombrie 2008, instanța de apel a pus în vedere intimaților să precizeze care este suprafața totală de teren pe care autorii lor au avut-o în proprietate și care este suprafața pentru care li s-a reconstituit dreptul de proprietate, însă aceștia nu s-au conformat. În consecință, Curtea a apreciat că reclamanții-intimați nu au făcut dovada calității de persoane îndreptățite la acordarea măsurilor reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001, cât timp nu au probat preluarea abuzivă a terenului de către stat în perioada 06 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Prin urmare, în baza art. 296 C. proc.

civ., s-a admis apelul declarat de Primarul Orașului Târgu-Frumos și s-a schimbat în tot sentința apelată, în sensul respingerii contestației formulate de F.I. și continuate, după decesul acesteia, de M.A., G.P. și F.T. (acesta din urmă, atât în nume propriu, cât și în calitate de moștenitor). Împotriva deciziei Curții de Apel Iași au formulat recurs intimații F.T. (personal și în calitate de moștenitor al defunctei F.I.) și M.A. și G.P. (în calitate de moștenitoare ale defunctei F.I.). Prin Decizia nr. 599 din 3 februarie 2010 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, s-a admis recursul declarat de reclamanții F.T., M.A. și G.P. împotriva Deciziei nr. 27 din 6 februarie 2009 a Curții de Apel Iași, secția civilă, pe care a casat-o și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

În rejudecare după casare cu trimitere, instanța a administrat proba cu înscrisuri și expertiza tehnică de specialitate. La termenul din 18 iunie 2010 s-a formulat de către M.F. cerere de intervenție în interesul Primarului Orașului Tg. Frumos, cerere ce a fost admisă în principiu prin încheierea de ședință din 3 septembrie 2010. Prin Decizia civilă nr. 3 din 7 ianuarie 2011 Curtea de Apel Iași, secția civilă și pentru cauze cu minori și familie, a admis apelul formulat de Primarul Orașului Târgu-Frumos, prin reprezentanți legali, și cererea de intervenție în interes alăturat apelantului formulată de M.F., împotriva Sentinței civile nr. 687 din 14 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care a schimbat-o în tot, în sensul că: S-a respins contestația formulată de F.I.

(în prezent decedată) și continuată de M.A., G.P. și F.T. (în calitate de moștenitor și în nume personal) împotriva Dispoziției nr. 9883 din 1 august 2007 emisă de Primarul Orașului Tg. Frumos, dispoziție pe care a păstrat-o și s-a respins cererea intervenientului M.F. de acordare a cheltuielilor de judecată. În motivarea deciziei s-a reținut că prin Dispoziția nr. 1883 din 1 august 2007 emisă de Primarul Orașului Tg. Frumos s-a respins notificarea nr… 2001 formulată de F.I. și F.T. cu motivarea că nu s-a făcut dovada preluării abuzive a suprafeței de 2500 m.p. teren situat în intravilanul orașului Tg. Frumos, str. C.V. Din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. X/1954 rezultă că soții F.I.

și F.I. au cumpărat de la numiții I.S. și A. suprafața de 25 ari loc de casă situată în vatra satului Tg. Frumos, oraș Tg. Frumos, str. C.V. Din registrul agricol din perioada 1959 - 1962 rezultă că F.I. (tatăl reclamantului F.T. și soțul reclamantei F.I.) a figurat înscris cu suprafața de 2,55 ha teren, din care suprafața de 0,25 ha grădină, în anul 1960, fiind înscris cu suprafața de 2,55 ha teren, în anul 1961, cu 1,45 ha, iar în anul 1962 cu 1,48 ha teren. În urma căsătoriei în anul 1961 a surorii intimaților F.P. cu numitul G.M., F.I. (tatăl acesteia) a dotat-o cu suprafața de 1.07 ha teren, din registrul agricol pe anul respectiv rezultând diminuarea cu 1 ha teren arabil și 0,07 ha vii hibride.

Transferul de teren către C.A.P. Stolniceni-Prăjescu (localitatea în care s-a căsătorit F.P.) s-a efectuat din cadrul întovărășirii Tg. Frumos, rezultând din înscrierea în registrul agricol pe anul 1961 la numitul G.M., care de la suprafața de 0,64 ha teren arabil ajunge în anul următor la suprafața de 1,64 ha arabil, iar de la suprafața de 0,04 ha vii la acea de 0,11 ha vii. Conform titlului de proprietate din 4 martie 1996 emis de Comisia Județeană Iași pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra terenurilor i-a fost reconstituit numitului G.I.M. dreptul de proprietate pentru suprafața de 1,6813 ha teren pe raza comunei Stolniceni-Prăjescu. Potrivit titlului de proprietate din 4 august 1995 emis de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra terenurilor rezultă că reclamantei F.I.

i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1,45 ha teren pe raza orașului Tg. Frumos. Din cele două titluri de proprietate rezultă că moștenitorilor defunctului F.I. li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața totală de teren solicitată, respectiv 1,45 ha din titlul de proprietate din 4 august 1995 emis pe numele F.I., soția defunctului (în prezent și ea decedată) și diferența de 1,07 inclusă în titlul de proprietate din 4 martie 1996 emis pe numele G.I.M., soțul fiicei defuncților G.(fostă F.)P. ce i-a fost donată în anul 1961 acesteia de către defunct cu ocazia căsătoriei. Pe de altă parte, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei nu rezultă că suprafața de 0,25 ha teren cumpărată în anul 1954 de soții F.I.

și I., ar fi alta decât cea înscrisă în registrul agricol la rubrica grădini și că această suprafață ar fi fost preluată abuziv de stat, pentru a fi aplicabile dispozițiile art. 2 din Legea nr. 10/2001. Din raportul de expertiză tehnică de specialitate efectuat în cauză după casare cu trimitere se află în prezent în circuitul civil, acest amplasament neputând fi pus în posesie în baza Legii nr. 10/2001, apelanții fiind îndreptățiți pentru reconstituirea dreptului de proprietate, doar pentru o diferență de 0,03 ha. În plus, din raportul de expertiză rezultă că terenul revendicat nu se află la dispoziția Comisiei Locale de Fond Funciar sau în administrarea Consiliului Local, acesta făcând obiectul unor puneri în posesie, impozitul fiind intrat în circuitul civil.

În baza Disp. nr. 113/1994 pe această locație își desfășoară activitatea SC T.S.I. SRL al cărei administrator este M.F. Din înscrisurile aflate la dosar rezultă că terenul în litigiu a fost predat la C.A.P. Tg. Frumos de către autorul apelanților, neexistând documente din care să rezulte preluarea abuzivă a acestuia, expertiza topo concluzionând că amplasamentul a fost retrocedat în baza legilor proprietății. Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs reclamanții F.T., M.A. și G.P., invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 6, 7 și 9 C. proc. civ. În dezvoltarea motivelor de recurs s-a invocat că în cauză au făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu cu contractul de vânzare-cumpărare iar prin dispoziția contestată nu li s-a negat existența dreptului ci doar a faptului că nu au făcut dovada preluării abuzive; dovadă care a fost făcută în temeiul art. 1 lit. e) din H.G.

nr. 250/2007 - faptul că imobilul se regăsește în patrimoniul statului constituind o prezumție relativă de preluare abuzivă. Titlul de proprietate emis pe numele G.I.M. a privit suprafața de teren de pe raza comunei St. Prăjescu și nicidecum terenul situat în Tg.Frumos, str. C.V. și prezumția reținută de instanță privind existența unui acord de retrocedare a terenului deținut pe un alt amplasament este o prezumție reținută în contradicție cu prezumția legală prevăzută de art. 1 lit. e) din H.G. nr. 250/2007. S-au adus critici raportului de expertiză privind identificarea terenului, arătându-se că nu s-a identificat cu certitudine amplasamentul terenului, susținându-se că terenul în suprafață de 2574 m.p.

dobândit de soții R. nu se suprapune cu suprafața de 2500 m.p. solicitată, ci se învecinează cu aceasta. Recursul este fondat pentru următoarele considerente: Prin Dispoziția contestată, nr. 1883 din 1 august 2007 emisă de Primarul orașului Tg.Frumos, s-a respins notificarea nr… 2001 formulată de reclamanți privind restituirea în natură a suprafeței de 2500 m.p. situată pe str. C.V., cu motivarea că nu s-a făcut dovada cu acte juridice a preluării abuzive a bunului. Se constată că prin această dispoziție nu s-a negat existența dreptului de proprietate în patrimoniul autorilor reclamanților ci doar s-a constatat că nu s-a făcut dovada unei preluări abuzive.

Aprecierea preluării ca fiind abuzivă se circumscrie în funcție de dispozițiile art. 2 alin. (1) din lege iar potrivit principiilor de soluționare a notificărilor, înscrise în Normele metodologice, în cazul în care pentru imobilul respectiv nu se poate face dovada formală a preluării de către stat, soluționarea notificării se va face în funcție și de acest element - faptul că imobilul se regăsește în patrimoniul statului constituie o prezumție relativă de preluare abuzivă. În cursul judecății, Primarul orașului Tg.Frumos a recunoscut caracterul abuziv al preluării dar a invocat că reclamanții au beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate pentru întreaga suprafață de teren deținut de autorul lor, inclusiv pentru suprafața de teren în litigiu, în procedura prevăzută de legile fondului funciar, susținere analizată și însușită de instanța de apel.

Din toate înscrisurile emise în procedura legilor fondului funciar nu rezultă că reclamanții au beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren în litigiu pe vechiul amplasament și nici nu s-a făcut dovada că terenul reconstituit în cadrul acestei proceduri, respectiv suprafața totală reconstituită a fost urmarea unui acord de reconstituire pe un alt amplasament pentru terenul situat în str. C.V., cu excepția unei suprafețe de 600 m.p. Nu fac obiectul Legii nr. 10/2001 terenurile situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive sau la data naționalizării precum și cele al căror regim juridic este reglementat de legile fondului funciar și solicitate potrivit acestor legi.

Se constată că instanța nu a fost preocupată a stabili regimul juridic al suprafeței de teren în litigiu raportat la aceste reglementări respectiv nu a stabilit regimul juridic al terenului la data preluării respectiv la data notificării și dacă această suprafață a fost solicitată în procedura prevăzută de legile fondului funciar. De asemenea, instanța nu a lămurit pe deplin amplasamentul terenului în raport de actul de proprietate invocat, constatările expertului fiind confuze și contradictorii. Astfel, expertul a identificat inițial terenul ca fiind cel indicat ca fiind delimitat de punctele A,B,C,D, iar prin răspunsul la obiecțiuni l-a identificat prin punctele E,F,G,H,E, ce are un alt amplasament, constatările acestuia neavând niciun element de certitudine științifică.

Nefiind lămurită situația de fapt sub aceste aspecte esențiale, Înalta Curte nu poate statua asupra dreptului reclamanților la măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001. În baza dispozițiilor art. 304 pct. 9 și art. 314 C. proc. civ., se va admite recursul, se va casa decizia și se va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamanții F.T., M.A. și G.P. împotriva Deciziei nr. 3 din 7 ianuarie 2011 a Curții de Apel Iași, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Casează decizia și trimite cauza spre rejudecarea apelului la aceeași instanță. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 octombrie 2011.