ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 26.10.2011

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7543/2011

HOTĂRÂRE
26.10.2011
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7543/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de

față, constată următoarele:

Reclamanții F.I. și

F.T. au solicitat anularea Dispoziției nr. 1883 din 01 august 2007 a Primarului

orașului Târgu-Frumos și restituirea în natură a imobilului preluat abuziv

situat în orașul Târgu-Frumos, str. C.-V., sau acordarea de despăgubiri

bănești.

Motivând în fapt

cererea formulată reclamanții au arătat că, prin înscrisurile, pe care le

depun: contract de vânzare-cumpărare, o declarație autentificată la biroul

notar public C.R.-D. demonstrează faptul că, F.I., decedat în anul 1969, a

deținut, terenul care face obiectul acestei contestații și care a fost preluat

fără un titlu valabil în anul 1962

Tribunalul Iași, prin

Sentința civilă nr. 687 din 14 mai 2008 a admis în parte cererea formulată de

reclamanții F.I. și F.T. în contradictoriu cu pârâtul Primarul orașului

Târgu-Frumos și a anulat Dispoziția nr. 1883 din 01 august 2007 a Primarului

orașului Târgu-Frumos.

S-a dispus

restituirea, în natură, către reclamanți a suprafeței de 1137 mp delimitată de

punctele 1,2,3,8,7,9,1, în raportul de expertiză tehnică ing. C.V. (plan de

situație-anexa 1), teren situat în orașul Târgu-Frumos, str. C.-V., jud. Iași

și acordarea de despăgubiri reclamanților în condițiile Legii speciale, pentru

suprafața de 1363 mp, situată în orașul Târgu-Frumos, str. C.-V., jud. Iași.

Au fost obligați

reclamanții să achite în contul expertului tehnic ing. C.V. diferența de

onorariu 500 RON.

Tribunalul a reținut

că prin Dispoziția nr. 1883 din 01 august 2007 a Primarului orașului

Târgu-Frumos s-a respins notificarea numărul ... 2001 motivat de faptul că

notificatorul nu a făcut dovada preluării abuzive a imobilului respectiv a

suprafeței de 2500 mp, teren situat în Târgu- Frumos, str. C.-V.

Tribunalul a

constatat, coroborând actele dosarului cu concluziile raportului de expertiză

ing. C.V. că reclamanții au calitatea de persoane îndreptățite la restituire,

conform dispozițiilor art. 3 alin. (1) art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001

și fac dovada dreptului de proprietate asupra terenului cu contractul de

vânzare-cumpărare încheiat la 18 octombrie 1954.

Astfel, din

contractul de vânzare-cumpărare din 18 octombrie 1954, tribunalul a reținut că

F.I. și F.I. (tatăl reclamantului F.T.) au dobândit în proprietate suprafața de

25 ari (14 prăjini) loc de casă situat în vatra satului Târgu-Frumos, comuna

Târgu-Frumos, str. C.-V. identificat de experți pe baza vecinătăților trecute

în actul de vânzare-cumpărare ca fiind delimitat de punctele

1,2,3,56,12,10,10,9,1 în planul de situație anexa 1.

În prezent terenul se

află, potrivit raportului de expertiză ing. C.V., în proprietatea Primăriei

Târgu-Frumos pârâtul nefăcând dovezi privind modul de dobândire a imobilului în

proprietatea statului, motiv pentru care se rezumă că a intrat în proprietatea

statului fără titlu potrivit art. 1 lit.

"

e

"

din H.G. nr. 250/2007.

Din raportul de

expertiză ing. C.V., instanța a reținut că terenul ce poate fi restituit în

natură, nefiind afectat de servituți legale și amenajări de utilitate publică,

este în suprafață de 1137 mp, delimitat de punctele 1,2,3,8,7,9,1.

În consecință,

tribunalul având în vedere dispozițiile art. 10, art. 11, art. 26, alin. (3),

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, principiul prevalenței restituirii în

natura consacrat de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 și Capitolul I pct.

1 lit. A). din H.G. nr. 250/2007 și finalitatea reparatorie a Legii nr.

10/2001, a admis în parte cererea și a dispus restituirea în natură a

suprafeței libere de 1137 mp și acordarea de despăgubiri reclamanților, în

condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 pentru diferența până la 2500

mp, respectiv pentru 1363 mp.

Prin Decizia civilă

nr. 27 din 6 februarie 2009 a Curții de Apel Iași s-a admis apelul declarat de

Primarul Orașului Tg. Frumos, prin reprezentanții legali, împotriva Sentinței

civile nr. 687 din 14 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Iași sentință ce a fost

schimbată în tot în sensul că s-a respins contestația formulată de F.I.,

decedată în prezent și continuată de M.A., G.P. și F.T. (în calitate de

moștenitor și în nume personal) împotriva Dispoziției nr. 9883 din 01 august

2007 a Primarului Orașului Târgu Frumos, dispoziție pe care o menține.

Pentru a se pronunța

astfel, instanța de apel a reținut următoarele:

Curtea a constatat

că, la data de 08 noiembrie 2001, F.I. și F.T. au formulat notificări,

solicitând acordarea de despăgubiri bănești pentru suprafața de 2.500 m.p.

teren, situată în orașul Târgu-Frumos, str. C.-V., ce a fost preluată în mod

abuziv de către Statul Român.

Actul de

vânzare-cumpărare autentificat sub nr. X/1954 atestă că I.S. și I.A. au vândut

soților F.I. și F.I. suprafața de 25 ari, loc de casă, situată în vatra satului

Târgu-Frumos, str. C.-V..

Din registrul agricol

din perioada 1959 - 1962 rezultă că F.I. a figurat înscris cu suprafața de 2,55

ha teren, din care 0,25 ha grădini, în anul 1960 a fost înscris cu 2,55 ha

teren, în anul 1961 cu 1,45 ha, iar în anul 1962 cu 1,48 ha. Prin titlul de

proprietate din 04 august 1995 s-a reconstituit în beneficiul def. F.I. dreptul

de proprietate pentru suprafața de 1,45 ha teren pe raza orașului Târgu-Frumos.

Din adeverința din 13

februarie 2002 eliberată de Consiliul Local Stolniceni-Prăjescu, jud. Iași

rezultă că numitului G.M. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru

suprafața de 1,6813 m.p. teren, care provine din rolul lui F.I. (Tg. Frumos),

această împrejurare fiind confirmată de titlul de proprietate din 04 martie

1996.

Curtea a reținut că,

în raport de cele două titluri de proprietate, s-a reconstituit moștenitorilor

def. F.I. dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 3,1313 ha teren,

mai mult decât suprafața cu care acest defunct a figurat înscris în registrul

agricol (2,55 ha).

Mai mult,

reclamanții-intimați nu au produs nici o probă din care să rezulte că suprafața

de 0,25 ha, cumpărată în anul 1954 de către F.I. și F.I. ar fi alta decât cea

înscrisă în rolul agricol (0,25 ha - grădini) și că această suprafață ar fi

fost preluată abuziv de stat, în sensul art. 2 din Legea nr. 10/2001 pentru a

fi aplicabile prevederile acestui act normativ.

Este adevărat că

expertiza tehnică a stabilit amplasamentul real al suprafeței de 0,25 ha ce a

format obiectul contractului de vânzare-cumpărare din anul 1954, care este

altul decât cel al terenurilor primite în proprietate prin cele două titluri

mai sus menționate, însă atât timp cât în cele două titluri a fost cuprinsă

întreaga suprafață de teren ce a figurat în rolul agricol al soților F.I. și

F.I. există prezumția că aceste persoane au fost de acord să li se retrocedeze

terenul pe un alt amplasament.

De altfel, la

termenul de judecată din 10 octombrie 2008, instanța de apel a pus în vedere

intimaților să precizeze care este suprafața totală de teren pe care autorii

lor au avut-o în proprietate și care este suprafața pentru care li s-a

reconstituit dreptul de proprietate, însă aceștia nu s-au conformat.

În consecință, Curtea

a apreciat că reclamanții-intimați nu au făcut dovada calității de persoane

îndreptățite la acordarea măsurilor reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001,

cât timp nu au probat preluarea abuzivă a terenului de către stat în perioada

06 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Prin urmare, în baza

art. 296 C. proc. civ., s-a admis apelul declarat de Primarul Orașului

Târgu-Frumos și s-a schimbat în tot sentința apelată, în sensul respingerii

contestației formulate de F.I. și continuate, după decesul acesteia, de M.A.,

G.P. și F.T. (acesta din urmă, atât în nume propriu, cât și în calitate de

moștenitor).

Împotriva deciziei

Curții de Apel Iași au formulat recurs intimații F.T. (personal și în calitate

de moștenitor al defunctei F.I.) și M.A. și G.P. (în calitate de moștenitoare

ale defunctei F.I.).

Prin Decizia nr. 599

din 3 februarie 2010 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția

civilă și de proprietate intelectuală, s-a admis recursul declarat de

reclamanții F.T., M.A. și G.P. împotriva Deciziei nr. 27 din 6 februarie 2009 a

Curții de Apel Iași, secția civilă, pe care a casat-o și a trimis cauza spre

rejudecare la aceeași instanță.

În rejudecare după

casare cu trimitere, instanța a administrat proba cu înscrisuri și expertiza

tehnică de specialitate.

La termenul din 18

iunie 2010 s-a formulat de către M.F. cerere de intervenție în interesul

Primarului Orașului Tg. Frumos, cerere ce a fost admisă în principiu prin

încheierea de ședință din 3 septembrie 2010.

Prin Decizia civilă

nr. 3 din 7 ianuarie 2011 Curtea de Apel Iași, secția civilă și pentru cauze cu

minori și familie, a admis apelul formulat de Primarul Orașului Târgu-Frumos,

prin reprezentanți legali, și cererea de intervenție în interes alăturat

apelantului formulată de M.F., împotriva Sentinței civile nr. 687 din 14 mai

2008 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care a schimbat-o în tot, în

sensul că:

S-a respins

contestația formulată de F.I. (în prezent decedată) și continuată de M.A., G.P.

și F.T. (în calitate de moștenitor și în nume personal) împotriva Dispoziției

nr. 9883 din 1 august 2007 emisă de Primarul Orașului Tg. Frumos, dispoziție pe

care a păstrat-o și s-a respins cererea intervenientului M.F. de acordare a

cheltuielilor de judecată.

În motivarea deciziei

s-a reținut că prin Dispoziția nr. 1883 din 1 august 2007 emisă de Primarul

Orașului Tg. Frumos s-a respins notificarea nr. ... 2001 formulată de F.I. și

F.T. cu motivarea că nu s-a făcut dovada preluării abuzive a suprafeței de 2500

m.p. teren situat în intravilanul orașului Tg. Frumos, str. C.V.

Din contractul de

vânzare-cumpărare autentificat sub nr. X/1954 rezultă că soții F.I. și F.I. au

cumpărat de la numiții I.S. și A. suprafața de 25 ari loc de casă situată în

vatra satului Tg. Frumos, oraș Tg. Frumos, str. C.V.

Din registrul agricol

din perioada 1959 - 1962 rezultă că F.I. (tatăl reclamantului F.T. și soțul

reclamantei F.I.) a figurat înscris cu suprafața de 2,55 ha teren, din care

suprafața de 0,25 ha grădină, în anul 1960, fiind înscris cu suprafața de 2,55

ha teren, în anul 1961, cu 1,45 ha, iar în anul 1962 cu 1,48 ha teren.

În urma căsătoriei în

anul 1961 a surorii intimaților F.P. cu numitul G.M., F.I. (tatăl acesteia) a

dotat-o cu suprafața de 1.07 ha teren, din registrul agricol pe anul respectiv

rezultând diminuarea cu 1 ha teren arabil și 0,07 ha vii hibride. Transferul de

teren către C.A.P. Stolniceni-Prăjescu (localitatea în care s-a căsătorit F.P.)

s-a efectuat din cadrul întovărășirii Tg. Frumos, rezultând din înscrierea în

registrul agricol pe anul 1961 la numitul G.M., care de la suprafața de 0,64 ha

teren arabil ajunge în anul următor la suprafața de 1,64 ha arabil, iar de la

suprafața de 0,04 ha vii la acea de 0,11 ha vii.

Conform titlului de

proprietate din 4 martie 1996 emis de Comisia Județeană Iași pentru Stabilirea

Dreptului de Proprietate Asupra terenurilor i-a fost reconstituit numitului

G.I.M. dreptul de proprietate pentru suprafața de 1,6813 ha teren pe raza

comunei Stolniceni-Prăjescu.

Potrivit titlului de

proprietate din 4 august 1995 emis de Comisia Județeană pentru Stabilirea

Dreptului de Proprietate asupra terenurilor rezultă că reclamantei F.I. i-a

fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1,45 ha teren pe

raza orașului Tg. Frumos.

Din cele două titluri

de proprietate rezultă că moștenitorilor defunctului F.I. li s-a reconstituit

dreptul de proprietate pentru suprafața totală de teren solicitată, respectiv

1,45 ha din titlul de proprietate din 4 august 1995 emis pe numele F.I., soția

defunctului (în prezent și ea decedată) și diferența de 1,07 inclusă în titlul

de proprietate din 4 martie 1996 emis pe numele G.I.M., soțul fiicei

defuncților G.(fostă F.)P. ce i-a fost donată în anul 1961 acesteia de către

defunct cu ocazia căsătoriei.

Pe de altă parte, din

înscrisurile depuse la dosarul cauzei nu rezultă că suprafața de 0,25 ha teren

cumpărată în anul 1954 de soții F.I. și I., ar fi alta decât cea înscrisă în

registrul agricol la rubrica grădini și că această suprafață ar fi fost

preluată abuziv de stat, pentru a fi aplicabile dispozițiile art. 2 din Legea

nr. 10/2001. Din raportul de expertiză tehnică de specialitate efectuat în

cauză după casare cu trimitere se află în prezent în circuitul civil, acest

amplasament neputând fi pus în posesie în baza Legii nr. 10/2001, apelanții fiind

îndreptățiți pentru reconstituirea dreptului de proprietate, doar pentru o

diferență de 0,03 ha.

În plus, din raportul

de expertiză rezultă că terenul revendicat nu se află la dispoziția Comisiei

Locale de Fond Funciar sau în administrarea Consiliului Local, acesta făcând

obiectul unor puneri în posesie, impozitul fiind intrat în circuitul civil. În

baza Disp. nr. 113/1994 pe această locație își desfășoară activitatea SC T.S.I.

SRL al cărei administrator este M.F.

Din înscrisurile

aflate la dosar rezultă că terenul în litigiu a fost predat la C.A.P. Tg.

Frumos de către autorul apelanților, neexistând documente din care să rezulte

preluarea abuzivă a acestuia, expertiza topo concluzionând că amplasamentul a

fost retrocedat în baza legilor proprietății.

Împotriva acestei

decizii, în termen legal, au declarat recurs reclamanții F.T., M.A. și G.P.,

invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 6, 7 și 9 C. proc. civ.

În dezvoltarea

motivelor de recurs s-a invocat că în cauză au făcut dovada dreptului de proprietate

asupra terenului în litigiu cu contractul de vânzare-cumpărare iar prin

dispoziția contestată nu li s-a negat existența dreptului ci doar a faptului că

nu au făcut dovada preluării abuzive; dovadă care a fost făcută în temeiul art.

1 lit. e) din H.G. nr. 250/2007 - faptul că imobilul se regăsește în

patrimoniul statului constituind o prezumție relativă de preluare abuzivă.

Titlul de proprietate

emis pe numele G.I.M. a privit suprafața de teren de pe raza comunei St.

Prăjescu și nicidecum terenul situat în Tg.Frumos, str. C.V. și prezumția

reținută de instanță privind existența unui acord de retrocedare a terenului

deținut pe un alt amplasament este o prezumție reținută în contradicție cu

prezumția legală prevăzută de art. 1 lit. e) din H.G. nr. 250/2007.

S-au adus critici

raportului de expertiză privind identificarea terenului, arătându-se că nu s-a

identificat cu certitudine amplasamentul terenului, susținându-se că terenul în

suprafață de 2574 m.p. dobândit de soții R. nu se suprapune cu suprafața de

2500 m.p. solicitată, ci se învecinează cu aceasta.

Recursul este fondat

pentru următoarele considerente:

Prin Dispoziția

contestată, nr. 1883 din 1 august 2007 emisă de Primarul orașului Tg.Frumos,

s-a respins notificarea nr. ... 2001 formulată de reclamanți privind

restituirea în natură a suprafeței de 2500 m.p. situată pe str. C.V., cu

motivarea că nu s-a făcut dovada cu acte juridice a preluării abuzive a

bunului.

Se constată că prin

această dispoziție nu s-a negat existența dreptului de proprietate în

patrimoniul autorilor reclamanților ci doar s-a constatat că nu s-a făcut

dovada unei preluări abuzive.

Aprecierea preluării

ca fiind abuzivă se circumscrie în funcție de dispozițiile art. 2 alin. (1) din

lege iar potrivit principiilor de soluționare a notificărilor, înscrise în

Normele metodologice, în cazul în care pentru imobilul respectiv nu se poate

face dovada formală a preluării de către stat, soluționarea notificării se va

face în funcție și de acest element - faptul că imobilul se regăsește în patrimoniul

statului constituie o prezumție relativă de preluare abuzivă.

În cursul judecății,

Primarul orașului Tg.Frumos a recunoscut caracterul abuziv al preluării dar a

invocat că reclamanții au beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate

pentru întreaga suprafață de teren deținut de autorul lor, inclusiv pentru

suprafața de teren în litigiu, în procedura prevăzută de legile fondului

funciar, susținere analizată și însușită de instanța de apel.

Din toate

înscrisurile emise în procedura legilor fondului funciar nu rezultă că

reclamanții au beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate asupra

suprafeței de teren în litigiu pe vechiul amplasament și nici nu s-a făcut

dovada că terenul reconstituit în cadrul acestei proceduri, respectiv suprafața

totală reconstituită a fost urmarea unui acord de reconstituire pe un alt

amplasament pentru terenul situat în str. C.V., cu excepția unei suprafețe de

600 m.p.

Nu fac obiectul Legii

nr. 10/2001 terenurile situate în extravilanul localităților la data preluării

abuzive sau la data naționalizării precum și cele al căror regim juridic este

reglementat de legile fondului funciar și solicitate potrivit acestor legi.

Se constată că

instanța nu a fost preocupată a stabili regimul juridic al suprafeței de teren

în litigiu raportat la aceste reglementări respectiv nu a stabilit regimul

juridic al terenului la data preluării respectiv la data notificării și dacă

această suprafață a fost solicitată în procedura prevăzută de legile fondului

funciar.

De asemenea, instanța

nu a lămurit pe deplin amplasamentul terenului în raport de actul de

proprietate invocat, constatările expertului fiind confuze și contradictorii.

Astfel, expertul a

identificat inițial terenul ca fiind cel indicat ca fiind delimitat de punctele

A,B,C,D, iar prin răspunsul la obiecțiuni l-a identificat prin punctele

E,F,G,H,E, ce are un alt amplasament, constatările acestuia neavând niciun

element de certitudine științifică.

Nefiind lămurită

situația de fapt sub aceste aspecte esențiale, Înalta Curte nu poate statua

asupra dreptului reclamanților la măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr.

10/2001.

În baza dispozițiilor

art. 304 pct. 9 și art. 314 C. proc. civ., se va admite recursul, se va casa

decizia și se va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Admite recursul

declarat de reclamanții F.T., M.A. și G.P. împotriva Deciziei nr. 3 din 7

ianuarie 2011 a Curții de Apel Iași, secția civilă și pentru cauze cu minori și

de familie.

Casează decizia și

trimite cauza spre rejudecarea apelului la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 26 octombrie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-02-03
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 599/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 687 din 14 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Iași s-a dispus admiterea în parte a cererii formulate de reclamanții F.I. și F.T. î
ÎCCJ 2011-03-03
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1920/2011
ție și teren în suprafață de 652,50 mp situat în Iași, precum și notificarea nr. 1576/N/2001 înregistrată la Primăria municipiului Iași cu nr. 14387/2003, prin care M.D. a solicitat acordarea de despăgubiri bănești pentru același imobil. Di
ÎCCJ 2010-02-19
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1064/2010
Deliberând asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor cauzei constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 14 august 2007 reclamanta C.D.V. a chemat în judecată pe pârâtul Primarul municipiului Iași, solicitând in
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2119/2014
admisă cererea reclamantului și s-a propus acordarea de despăgubiri, în condițiile Legii speciale nr. 247/2005, privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv, pentru imobilul situat în Iași, str. U.
ÎCCJ 2008-11-27
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7522/2008
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 1 octombrie 2007 pe rolul Tribunalului Iași contestatorii G.B.E. și B.M. au solicitat în contradictoriu cu Primarul
Sursă