ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3981/2009

Asupra recursurilor

de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 12 iulie 2004, în

urma adreselor emise de M.P. - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție, înaintate ministrului justiției, a fost sesizat C.S.M., în vederea

aplicării unei sancțiuni disciplinare procurorului Ț.D.M. din cadrul

Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești, pentru neîndeplinirea condiției

prevăzută de art. 46 lit. e) teza a II-a din Legea nr. 92/1992.

C.S.M., prin Hotărârea

nr. 132 din 25 august 2004 a dispus eliberarea din funcție a procurorului în

cauză, reținându-se că a semnat în fals patru adrese ale Parchetului de pe

lângă Judecătoria Pitești, prin imitarea semnăturii prim-procurorului.

Împotriva acestei soluții, procurorul sancționat a formulat contestație

la Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 9 judecători care, prin

încheierea nr. 16 din 6 iunie 2005, a dispus scoaterea cauzei de pe rol și

trimiterea dosarului Curții de Apel Pitești, secția de contencios

administrative și fiscal.

Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ

și fiscal, prin sentința nr. 95/F-C din 28 noiembrie 2005, a respins excepțiile de inadmisibilitate și de tardivitate a contestației invocate de C.S.M. și

a admis excepția de prescripție a aplicării sancțiunii, formulată de Ț.D.M., a

dispus anularea Hotărârii nr. 132 din 25 august 2004 emisă de C.S.M. și a

respins ca lipsită de calitate procesuală activă acțiunea față de celelalte

părți.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Pitești, M.P. - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție și C.S.M.

Prin Decizia nr. 1730 din 22 martie 2007, Înalta Curte de Casație și

Justiție a admis recursurile și a dispus casarea sentinței atacate cu trimitere

spre rejudecare la aceeași instanță pentru a se pune în discuția părților

excepția privind parcurgerea procedurii prealabile de către

intimata-reclamantă.

Conformându-se indicațiilor date de instanța de casare Curtea de Apel

Pitești a pus în discuția părților excepțiile invocate și, prin sentința nr.

117/F-C din 12 decembrie 2007, a admis excepția lipsei procedurii prealabile și

a respins cererea, ca inadmisibilă.

Sentința pronunțată a fost casată de Înalta Curte de Casație și

Justiție, prin Decizia nr. 2940 din 18 septembrie 2008, prin care s-a constatat

că procedura prealabilă a fost îndeplinită, în condițiile Legii contenciosului

administrativ.

Investită cu soluționarea fondului pricinii, Curtea de Apel Pitești, secția

comercială și de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 195/F-C

din 17 decembrie 2008,a admis acțiunea reclamantei doar față de pârâtul C.S.M.,

a anulat Hotărârea nr. 132 din 25 august 2004 emisă de C.S.M. și a respins

acțiunea față de ceilalți pârâți.

Pentru a pronunța o asemenea soluție, instanța de fond a reținut că

hotărârea care face obiectul cauzei s-a întemeiat pe reținerea semnării în fals,

prin imitarea semnăturii prim-procurorului,a patru adrese din dosare ale

Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești, intimata-reclamantă Ț.D.M. fiind

cercetată penal și pronunțându-se o soluție de scoatere de sub urmărirea penală

și aplicarea unei amenzi administrative. La adoptarea hotărârii de către C.S.M.

s-a mai reținut că fapta respectivă este de natură să afecteze grav cariera

profesională a celei în cauză, aducând atingere bunei reputații, ceea ce impune

eliberarea din funcția de magistrat pentru neîndeplinirea condiției prevăzute

de art. 46 lit. c) din Legea nr. 92/1992, în vigoare la acea dată. Totodată,

instanța de fond a mai reținut că, ulterior adoptării Hotărârii nr. 132 din 25

august 2004,prin sentința penală nr. 123/ F din 29 noiembrie 2007, Curtea de

Apel Pitești a înlăturat aplicarea sancțiunii cu caracter administrativ și a

schimbat temeiul scoaterii de sub urmărirea penală din art. 10 lit. b) C. proc.

pen. și art. 18 C. pen., în art. 10 lit. d) C. proc. pen. - constatându-se că

fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.

Ca urmare, instanța de contencios administrativ a conchis că nu mai

subzistă motivele avute în vedere la emiterea hotărârii atacate, inexistența

antecedentelor penale și lipsa efectelor juridice ale semnării adreselor

respective de către intimata Ț.D.M. nefiind de natură a afecta buna reputație a

magistratului. Totodată,s-a avut în vedere că faptele celei în cauză au făcut

obiectul cercetării judecătorești, stabilindu-se irevocabil că nu a săvârșit

fapta penală care, neproducând efecte juridice, nu mai justifică menținerea

hotărârii atacate.

Instanța de fond a mai constatat că numai C.S.M., în calitate de emitent

al actului atacat, are calitate procesuală pasivă.

Împotriva sentinței pronunțate de Curtea de Apel Pitești au declarat

recursuri pârâții C.S.M. și M.P. - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție, susținând în esență, că hotărârea atacată este nelegală și

netemeinică, întrucât s-au încălcat dispozițiile art. 46 lit. c) și art. 92 alin.

(1) lit. f) din Legea nr. 92/1992, republicată, în vigoare la data emiterii

actului atacat.

Astfel, art. 92 alin. (1) lit. f) din legea menționată prevede că

magistratul poate fi eliberat din funcție dacă „nu mai îndeplinește condițiile

prevăzute la art. 46 lit. a) - e), iar art. 46 lit. c) se referă la condiția

„bunei reputații” pentru numirea în funcția de magistrat. Întrucât această

condiție are caracter de continuitate, iar la data adoptării Hotărârii nr. 132/2004

intimata - contestatoare a fost sancționată în temeiul art. 18

1

C.

pen., măsura eliberării din funcție a fost justificată.

Analizând actele și lucrările dosarului de fond, precum și motivele de

recurs invocate, ce se încadrează în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,

Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru următoarele

considerente:

În mod corect instanța de fond a stabilit că în cauză nu subzistă

motivul privind neîndeplinirea condiției bunei - reputații, prevăzute de art. 46

lit. c) din Legea nr. 92/1992 pentru organizare judecătorească, în forma în

vigoare la data adoptării hotărârii, deoarece instanța penală a stabilit că

faptele procurorului Ț.D.M. nu prezintă elementele constitutive ale unei

infracțiuni și au fost lipsite de orice consecințe juridice, adresele semnate

de aceasta în locul procurorului - șef nefiind expediate către părți.

În consecință, având în vedere sentința nr. 123/F/2007 a Curții de Apel

Pitești, rămasă definitivă prin nerecurare, precum și Ordinul nr. 1952 din 14

august 2009 emis de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte

de Casație și Justiție - prin care intimata - contestatoare a fost promovată în

funcția de execuție (ca urmare a validării rezultatelor concursului din 31 mai 2009,

de către Plenul C.S.M.), Înalta Curte constată că hotărârea atacată este legală

și temeinică, iar în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul va fi

respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de M.P.

– Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și de C.S.M.

împotriva sentinței nr. 195/ FC din 17 decembrie 2008 a Curții de Apel Pitești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca

nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată,

în ședință publică, astăzi 30 septembrie 2009.