ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 516/2004
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 516/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra
recursului de față;
În baza
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
sentința penală nr. 237 din 17 iunie 2003 Tribunalul Satu Mare a respins
cererea formulată de condamnatul O.I. privind revizuirea sentinței penale
nr.330/1999 a Tribunalului Satu Mare definitivă prin decizia penală nr. 4453/2001
a Curții Supreme de Justiție.
Instanța
de fond a constatat că prin cererea de revizuire formulată, condamnatul a
solicitat casarea hotărârilor, susținând că hotărârile sunt nelegale, fiind
judecat în lipsă și deși a făcut apel peste termen, i s-a respins, iar
ulterior, Curtea de Apel Oradea, desființând hotărârea tribunalului și redozând
pedeapsa, greșit a fost condamnat.
S-a
reținut de această instanță că, revizuientul a fost condamnat la 10 ani
închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215
alin. (5) cu aplicarea art. 37 C. pen.
Prin
decizia penală nr. 98/2001 Curtea de Apel Oradea a procedat la schimbarea
încadrării juridice a faptei în cea prevăzută de art. 215 alin. (2) și (3) cu
aplicarea art. 37 și art.13 C. pen. și l-a condamnat la 5 ani de închisoare.
Totodată,
instanța de fond a reținut că, deși legal citat revizuientul nu s-a prezentat
în instanță și nu a formulat nici o cerere de probațiune pentru a-și dovedi
nevinovăția.
Împotriva
acestei hotărâri s-a declarat apel, susținând că, în mod greșit a fost
condamnat.
Prin
decizia penală nr. 175/A din 18 septembrie 2003 Curtea de Apel Oradea a
respins, ca nefondat apelul declarat de condamnat.
Împotriva
acestei decizii, s-a declarat recurs susținând că în mod greșit s-a respins
cererea de revizuire, arătând că există împrejurări noi ce nu au fost avute în
vedere de instanță.
Recursul
este nefondat.
Examinând
recursul în raport de motivele invocate cât și din oficiu, având în vedere
actele și lucrările dosarului, Curtea constată că acestea nu se încadrează în
prevederile art. 394 C. proc. pen., care reglementează expres și limitativ
cazurile de revizuire.
Pentru
considerentele arătate, Curtea în temeiul prevederilor art. 385
15
pct. 2 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de
revizuient, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat,
recursul declarat de revizuientul condamnat O.A. împotriva deciziei penale
nr.175 din 18 septembrie 2003 a Curții de Apel Oradea.
Obligă
pe recurent la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din
care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se
va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată, în
ședință publică, azi 28 ianuarie 2004.