ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 23.10.2003

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4726/2003

HOTĂRÂRE
23.10.2003
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4726/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 108 din 29 mai

2003 Curtea de apel Cluj a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare

formulată de contestatorul O.I., împotriva deciziei penale nr. 316/ A din 9

octombrie 2001 a Curții de Apel Cluj.

În motivarea contestației petentul a

arătat că Tribunalul Bistrița l-a condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare, cu

aplicarea art. 81 și art. 83 C. pen., iar Curtea de Apel Cluj, prin decizia

penală nr. 316/ A din 9 octombrie 2001, a admis apelul declarat de Parchetul de

pe lângă Tribunalul Bistrița – Năsăud și a desființat sentința penală cu

privire la încadrarea juridică dată faptei și modalitatea de executare. În baza

art. 31 alin. (2), raportat la art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice

din art. 31 alin. (2), raportat la art. 215 alin. (2) și (5) C. pen., cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani

închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. S-a dispus înlăturarea

dispozițiilor art. 81 și art. 83 C. pen.

Contestatorul a susținut că după

judecarea cauzei în fond a plecat din țară, astfel că la judecarea apelului nu

a fost prezent și a fost citat greșit la o adresă, unde nu mai locuia din anul

1995.

Instanța de fond, verificând actele

dosarului, a apreciat contestația în anulare inadmisibilă, întrucât a fost

formulată împotriva unei hotărâri date în apel și, potrivit legii, astfel de

contestații se pot face numai împotriva hotărârilor definitive și se depun la

instanța de recurs, în cazul de față la Curtea Supremă de Justiție.

Împotriva deciziei penale nr. 108

din 29 mai 2003 contestatorul a declarat recurs susținând că judecata cauzei în

fond a avut loc în lipsa sa, iar procedura de citare nu a fost legal

îndeplinită, astfel că se impune desființarea acesteia și rejudecarea. Invocă

dispozițiile art. 386 lit. a) C. pen.

Recursul este nefondat.

Conform art. 386 alin. (1) C. proc.

pen., contestația în anulare se poate face împotriva hotărârilor penale

definitive, printre alte cazuri și când procedura de citare a părții pentru

termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită

conform legii.

În speță, contestatorul nu avea

calea contestației în anulare, împotriva deciziei penale nr. 108/2003, decizie

dată în apel, cu drept de recurs și care nu este deci, definitivă.

În atare situație, corect instanța

de apel a respins contestația în anulare, ca inadmisibilă.

De altfel, împotriva aceleiași decizii

s-a declarat și recurs, acesta fiind soluționat prin decizia nr. 2010 din 16

aprilie 2002 de Curtea Supremă de Justiție, secția penală.

Pentru considerentele expuse,

conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge, ca

nefondat, recursul declarat de contestator.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat din

care, onorariul avocatului din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnatul contestator O.I., împotriva deciziei penale nr. 108 din

29 mai 2003 a Curții de Apel Cluj.

Obligă pe recurent la plata sumei de

700.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei,

reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

23 octombrie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-12-19
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6058/2003
, acest criteriu trebuie avut în vedere numai după intrarea în vigoare a ordonanței. Apelul condamnatului a fost respins prin decizia penală nr. 174 din 18 iulie 2002 a Curții de Apel Alba Iulia, instanța de control judiciar însușindu-și in
ÎCCJ 2004-01-28
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 516/2004
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 237 din 17 iunie 2003 Tribunalul Satu Mare a respins cererea formulată de condamnatul O.I. privind revizuirea sentinței penale nr.330/19
ÎCCJ 2003-01-23
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 335/2003
Secția a II-a penală, admițând apelul parchetului a înlăturat dispozițiile art.86 7, art.86 8 alin.2 și art.86 9 Cod penal, și a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare prin privare de libertate. Totodată, a
ÎCCJ 2003-10-02
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4178/2003
apsă de 3 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 269 din 28 februarie 2002 a Judecătoriei Bistrița, pentru furt calificat, pedeapsă din care s-a liberat la 31 octombrie 2002, ca urmare a grațierii în baza Legii nr. 543/
ÎCCJ 2003-05-15
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2266/2003
sesizată cu o cerere de repunere în termenul de apel (ceea ce nu este exact), respingând-o, inclusiv, apelul, pe care l-a considerat tardiv. Prin aceeași hotărâre, a fost menținută starea de arest a inculpatului, care, a fost obligat la che
Sursă