ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4726/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4726/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin decizia penală nr. 108 din 29 mai
2003 Curtea de apel Cluj a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare
formulată de contestatorul O.I., împotriva deciziei penale nr. 316/ A din 9
octombrie 2001 a Curții de Apel Cluj.
În motivarea contestației petentul a
arătat că Tribunalul Bistrița l-a condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare, cu
aplicarea art. 81 și art. 83 C. pen., iar Curtea de Apel Cluj, prin decizia
penală nr. 316/ A din 9 octombrie 2001, a admis apelul declarat de Parchetul de
pe lângă Tribunalul Bistrița – Năsăud și a desființat sentința penală cu
privire la încadrarea juridică dată faptei și modalitatea de executare. În baza
art. 31 alin. (2), raportat la art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art.
41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice
din art. 31 alin. (2), raportat la art. 215 alin. (2) și (5) C. pen., cu
aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani
închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. S-a dispus înlăturarea
dispozițiilor art. 81 și art. 83 C. pen.
Contestatorul a susținut că după
judecarea cauzei în fond a plecat din țară, astfel că la judecarea apelului nu
a fost prezent și a fost citat greșit la o adresă, unde nu mai locuia din anul
1995.
Instanța de fond, verificând actele
dosarului, a apreciat contestația în anulare inadmisibilă, întrucât a fost
formulată împotriva unei hotărâri date în apel și, potrivit legii, astfel de
contestații se pot face numai împotriva hotărârilor definitive și se depun la
instanța de recurs, în cazul de față la Curtea Supremă de Justiție.
Împotriva deciziei penale nr. 108
din 29 mai 2003 contestatorul a declarat recurs susținând că judecata cauzei în
fond a avut loc în lipsa sa, iar procedura de citare nu a fost legal
îndeplinită, astfel că se impune desființarea acesteia și rejudecarea. Invocă
dispozițiile art. 386 lit. a) C. pen.
Recursul este nefondat.
Conform art. 386 alin. (1) C. proc.
pen., contestația în anulare se poate face împotriva hotărârilor penale
definitive, printre alte cazuri și când procedura de citare a părții pentru
termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită
conform legii.
În speță, contestatorul nu avea
calea contestației în anulare, împotriva deciziei penale nr. 108/2003, decizie
dată în apel, cu drept de recurs și care nu este deci, definitivă.
În atare situație, corect instanța
de apel a respins contestația în anulare, ca inadmisibilă.
De altfel, împotriva aceleiași decizii
s-a declarat și recurs, acesta fiind soluționat prin decizia nr. 2010 din 16
aprilie 2002 de Curtea Supremă de Justiție, secția penală.
Pentru considerentele expuse,
conform art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge, ca
nefondat, recursul declarat de contestator.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc.
pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat din
care, onorariul avocatului din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului
Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de condamnatul contestator O.I., împotriva deciziei penale nr. 108 din
29 mai 2003 a Curții de Apel Cluj.
Obligă pe recurent la plata sumei de
700.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei,
reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din
fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi
23 octombrie 2003.