ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1380/2011

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele:

Prin

decizia nr. 670/ A din 9 decembrie 2009, Curtea de

Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a

admis apelul declarat de reclamanta M.J. împotriva sentinței civile nr. 1751

din 4 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalului București, secția a III-a

civilă. A schimbat în tot sentința în sensul că a respins acțiunea ca

inadmisibilă.

Pentru a decide astfel, instanța de

apel a reținut că reclamanta nu a formulat notificare în baza Legii nr. 10/2001

pentru redobândirea imobilului, imobilul nu a fost înstrăinat de stat unor

terți și acțiunea a fost înregistrată la instanță ulterior intrării în vigoare

a Legii nr. 10/2001.

Acțiunea în revendicare este

inadmisibilă întrucât persoanele cărora le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr.

10/2001 nu au posibilitatea de a opta între calea prevăzută de acest act

normativ și aplicarea dreptului comun în materia revendicării, respectiv

dispozițiile art. 480 C. civ.

Aceasta este și regula instituită

prin Decizia în interesul Legii nr. 33/2008 a Înaltei Curți de Casație și

Justiție, care a reținut că numai persoanele exceptate de la procedura Legii nr.

10/2001, precum și cele care, din motive independente de voința lor, nu au putut

să utilizeze această procedură în termenele legale, au deschisă calea acțiunii

în revendicare.

2.1. Motive

Reclamanta a declarat recurs,

întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 6-9 C. proc. civ., critica vizând următoarele aspecte:

În mod greșit a considerat instanța

de apel că acțiunea în revendicare exercitată de către reclamantă este

inadmisibilă, în temeiul Deciziei nr. 33/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Instanța de apel nu a avut în vedere

întocmai dispozitivul acestei decizii, pe care a interpretat-o greșit, întrucât

s-a stabilit că atunci când există neconcordanțe între legea internă și

Convenție, trebuie să se verifice pe fond dacă și pârâtul în acțiunea în

revendicare nu are, la rândul său, un bun în sensul Convenției.

Instanța de apel a invocat

retroactiv Decizia nr. 33/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție care, de

altfel, este favorabilă reclamantei. La data înregistrării acțiunii în

revendicare Decizia nr. 33/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu

fusese publicată în M. Of. al României.

A fost interpretată eronat

jurisprudența C.E.D.O. atunci când instanța de apel a statuat că reclamanta nu

deține un bun actual și nici o speranță legitimă.

2.2. Analiza recursului

Recursul este întemeiat și va fi

admis pentru următoarele considerente:

Acțiunea în revendicare prin care se

urmărește redobândirea unui imobil preluat de stat în perioada de referință a

Legii nr. 10/2001, introdusă după intrarea în vigoare a acestei legi, trebuie

să fie soluționată, în egală măsură, prin compararea titlurilor, însă, în

aplicarea criteriilor de comparare nu se poate face abstracție de existența legii

speciale care prevede în ce condiții aceste imobile se pot restitui în natură

persoanelor îndreptățite.

Astfel, potrivit art. 2 alin. (2)

din Legea nr. 10/2001, persoanele ale căror imobile au fost preluate fără titlu

valabil își păstrează calitatea de proprietar avută la data preluării, pe care

o exercită după primirea deciziei sau a hotărârii judecătorești de restituire,

conform prevederilor acestei legi. Aceasta înseamnă că persoanele menționate

pot să exercite acțiunea în revendicare, pentru că și-au păstrat calitatea de

proprietar, dar nu oricând ci după primirea deciziei sau a hotărârii

judecătorești de restituire, și conform prevederilor legii speciale.

În egală măsură, în soluționarea

acțiunii trebuie să se determine care este partea ce poate fi considerată că

are un bun în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la C.E.D.O.

Or, pentru determinarea tuturor

aspectelor arătate, se impune o analiză a fondului pricinii, fără ca acțiunea

în revendicare să fie respinsă ca inadmisibilă.

Față de cele ce preced, criticile

formulate întrunesc cerințele art. 304 pct. 9 C. proc. civ., motiv pentru care, în temeiul art. 312 alin. (3) C. proc. civ., recursul va fi admis în sensul

reținut prin dispozitiv.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

reclamanta M.J. împotriva deciziei nr. 670/ A din 9 decembrie 2009 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Casează decizia și trimite cauza

spre rejudecare la aceeași curte de apel.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 17 februarie 2011.