ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1624/2003

La data de 8 aprilie 2003 s-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta M.E.Z. împotriva deciziei civile nr.399 A din 20 septembrie 2001 a Curții de Apel București – Secția a III-a civilă. Dezbaterile au fost consemnate în încheierea cu data de 8 aprilie 2003 care face parte integrantă din prezenta iar pronunțarea s-a amânat la 16 aprilie 2003. C U R T E A Asupra recursului civil de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr.16640 din 25 iulie 1996 la Judecătoria Sectorului 1 București reclamanta M.E.Z.M. a chemat în judecată Consiliul local al Municipiului București, Consiliul local al Sectorului 1 București și S.C.”H.N.” S.A. solicitând să fie obligați pârâții să-i lase în deplină proprietate și posesie imobilul situat în București, Calea Dorobanților colț cu str.Bruxells nr.27, sector 1, trecut în proprietatea Statului Român fără titlu valabil.

Judecătoria Sectorului 1 București prin sentința civilă nr.14891 din 28 octombrie 1997 a admis în parte acțiunea și a obligat pârâtele să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie etajul 1 format din 2 apartamente, situate în București, Calea Dorobanților nr.159, sector 1. Tribunalul București, Secția a IV-a civilă prin decizia civilă nr.2477 din 6 octombrie 1998 a admis apelul declarat de Consiliul General al Municipiului București și cererea de intervenție în interesul acestuia formulată de B.A., a schimbat sentința civilă nr.14891din 28 octombrie 1997 a Judecătoriei Sectorului 1 București în sensul că a respins acțiunea. Apelul declarat de reclamantă împotriva aceleiași sentințe a fost respins.

Curtea de Apel București, Secția a III-a civilă prin decizia civilă nr.906 din 6 aprilie 1999 a admis recursul declarat de reclamanta M.E.Z.împotriva deciziei civilă nr.2477 din 16 octombrie 1998 a Tribunalului București, Secția a IV-a civilă pe care a casat-o și a trimis cauza Tribunalului București pentru soluționarea cauzei în primă instanță. Tribunalul București, Secția a IV-a civilă prin sentința civilă nr.342 din 9 aprilie 2001 a respins acțiunea formulată de reclamanta M.E.Z.și a admis cererea de intervenție accesorie a intervenientei B.A.reținând că imobilul în litigiu a trecut în proprietatea statului cu titlu.

Curtea de Apel București, Secția a III-a civilă prin decizia civilă nr.399 din 20 septembrie 2001 a respins apelul declarat de reclamanta M.E.Z.împotriva sentinței civile nr.342 din 9 aprilie 2001 a Tribunalului București, Secția a IV-a civilă cu motivarea că just prima instanță a reținut că imobilul în litigiu a intrat în patrimoniul Statului Român în temeiul unui titlu valabil. În termen legal împotriva deciziei civile nr.399 din 20 septembrie 2001 a Curții de Apel București, Secția a III-a civilă a declarat recurs reclamanta M.E.Z., solicitând casarea în temeiul art.304 pct..C.proc.civ.și susținând că: în mod greșit s-a reținut că imobilul în litigiu a trecut în proprietatea statului cu titlu întrucât autoarea sa, N.M.

era exceptată de la naționalizare potrivit art.II din Decretul nr.92/21950. Curtea urmează să respingă recursul pentru următoarele considerente: Primarul General al Municipiului București prin dispoziția nr.516 din 9 septembrie 2002, în conformitate cu art.20,21 și 23 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, a restituit în natură, în proprietatea reclamantei M.E.Z.imobilul situat în București, Calea Dorobanților nr.159 colț cu str.Bruxelles nr.27, sector 1, compus din teren în suprafață de 183,49 mp și construcție mai puțin apartamentul nr.1 parter vândut intervenientei B.A.prin contractul din 3 martie 1997 în temeiul Legii nr.112/1995.

Astfel fiind, nu mai există interes juridic pentru reclamanta M.E.Z.în prezentul recurs. Referitor la apartamentul nr.1 vândut în temeiul Legii nr.112/1995 reclamanta, în prezentul litigiu, nu a formulat acțiune în revendicare în contradictoriu cu deținătorul actual al bunului și nici nu a solicitat să se constate nulitatea sau să se dispună anularea contractului de vânzare- cumpărare. Față de considerentele menționate, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta M.E.Z.împotriva deciziei civile nr.399 A din 20 septembrie 2001 a Curții de Apel București – Secția a III-a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 aprilie 2003.