ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1182/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele :

Prin sentința civilă nr. 2236 din 21 mai

2003, pronunțată de Tribunalul București, secția VIII-a conflicte de muncă și litigii

de muncă, în dosarul nr. 3732/LM/2003, s-a admis excepția inadmisibilității cererii;

s-a respins cererea formulată de contestatoarea S.A.V. în contradictoriu cu

intimatul Ministerul Educației și Cercetării, ca inadmisibilă.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut

în esență că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 31

martie 2003, contestatoarea a solicitat instanței să dispună anularea deciziei

nr. 15835 din 10 martie 2003 emisă de intimată, reintegrarea pe postul de

profesoară de dans clasic și de directoare a Liceului Coregrafic „Florin

Capsali”, obligarea intimatei la plata despăgubirilor bănești calculate de la

20 iunie 2001 reprezentând salariile indexate majorate și actualizate și

celelalte drepturi cuvenite pentru funcția de conducere.

Împotriva acestei sentințe a declarat

recurs în termen legal, contestatoarea S.A.V.

Curtea de Apel București, secția pentru

conflicte de muncă și litigii de muncă, prin decizia nr. 1624 din 6 noiembrie

2003, a respins excepția nulității sentinței, invocată de recurentă și a

constatat nul recursul declarat de aceasta.

Instanța a reținut că sentința recurată a

fost comunicată contestatoarei la data de 7 iulie 2003 conform dovezii de comunicare

aflată la dosar fond, iar motivele de recurs au fost formulate la data de 4

august 2003.

Prin urmare, în raport de dispozițiile

art. 306 alin. (1), raportat la art. 303 alin. (1) și (2) C. proc. civ.,

recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, care este prevăzut

de 10 zile de la data comunicării hotărârii pronunțate de instanța de fond.

Reținând că nu există motive de ordine

publică care să poată fi invocate și din oficiu de către instanța de recurs, a

constatat nul recursul declarat de contestatoare.

Împotriva încheierii de ședință din data

de 9 octombrie 2002, dată de Curtea de Apel București, secția pentru conflicte

și litigii de muncă, în dosarul nr.1508 din 23 mai 2003, a declarat recurs

contestatoarea S.A., întrucât în compunerea completului de judecată a

participat un magistrat care s-a mai pronunțat în decizia nr. 2158 din 3

decembrie 2002, dată în dosarul nr. 2436/2002, al aceleiași instanțe.

Recursul este inadmisibil.

Potrivit Codului de procedură civilă,

toate încheierile care preced hotărârea au ca scop să pregătească soluționarea

cauzei dedusă judecății, sunt încheieri premergătoare (art. 147 și art. 268 C. proc.

civ.).

Unele dintre acestea pot conține

dispoziții pur premergătoare care nu leagă instanța [art. 268 alin. (2) C. proc.

civ.], sau dimpotrivă pot conține soluții parțiale (încheieri interlocutorii),

în sensul că ea nu mai poate reveni asupra celor hotărâte [art. 268 alin. (3)

C. proc. civ.].

Consecința practică a unei astfel de

reglementări constă, printre altele, în aceea că încheierile premergătoare,

indiferent de felul lor nu pot fi atacate cu recurs decât odată cu fondul.

În speță, încheierea de ședință din data

de 9 octombrie 2003, putea fi atacată cu recurs, odată cu fondul, adică atunci

când s-a pronunțat decizia civilă nr. 1624 din 6 noiembrie 2003 a Curții de

Apel București, secția pentru conflicte de muncă și litigii de muncă, decizie

irevocabilă, Înalta Curte de Casație și Justiție neavând în competență

soluționarea recursului în materia conflictelor de muncă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca inadmisibil recursul declarat

de contestatoarea S.(T.)A.V. împotriva încheierii din 9 octombrie 2003 dată de

Curtea de Apel București, secția pentru conflicte și litigii de muncă, în

dosarul nr. 1508/2003.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 17 februarie 2005.