ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1551/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1551/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursurilor de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința nr. 29 din 16 mai
2002, Colegiul jurisdicțional al Camerei de Conturi a județului Arad a admis
sesizarea Procurorului financiar, obligând pe pârâții G.E., K.M., F.G., B.I. și
T.I. să plătească. în solidar. părții civile SC T. SA Sebiș, suma de 21.800.000
lei, cu titlu de cheltuieli nelegale, plus dobânzile aferente, de 17.444.180
lei, calculate până la 15 februarie 2002 și în continuare, de la 16 februarie
2002, în cotă de 32,2% an, până la lichidarea debitului.
De asemenea, a obligat pe pârâtele
G.E. și K.M.a să plătească în solidar aceleiași părți civile. suma de 4.500.000
lei, reprezentând cheltuieli nelegale, plus dobânzile aferente în cuantum de
2.422.948 lei. calculate până la 15 februarie 2002 și în continuare. de la 16
februarie 2002. până la plata efectivă a creanței, în cotă de 32,2% an.
În sfârșit, s-a prevăzut obligarea
pârâților să plătească statului câte 50.000 lei. cheltuieli de judecată
fiecare.
Pentru a pronunța această sentință,
colegiul jurisdicțional a reținut că în Consiliul de administrație al
societății comerciale s-a aprobat subvenționarea cu 50% a taxei de școlarizare
la Universitatea „Vasile Goldiș” Arad – Secția marketing Sebiș și Secția
asistență socială Sebiș, pentru un număr de 5 studenți, salariați ai
societății, suma achitată fiind de 21.800.000 lei.
Prin luarea acestor hotărâri (nr. 26
din 24 noiemmbrie 1998 și respectiv, nr. 54 din 19 noiembrie 1999) s-au
nesocotit prevederile art. 67 din Contractul colectiv de muncă, conform cărora,
salariații trimiși la o școală, cu scoaterea din producție, trebuie să încheie
un act adițional la contractul menționat și să se oblige să lucreze în unitate
cel puțin 3 ani.
S-a apreciat că răspunzători pentru
crearea prejudiciului, sunt membrii Consiliului de Administrație, cu privire la
care s-a făcut sesizarea.
Curtea de Conturi a României, secția
jurisdicțională, prin decizia nr. 492 din 4 octombrie 2002, a respins ca
nefondate, recursurile declarate în cauză de pârâții G.E., K.M., F.G. și B.I.
Totodată, a obligat pe recurenți la
câte 50.000 lei fiecare, cheluieli de judecată.
Curtea a reținut că dispoziția
cuprinsă în art. 67 din Contractul colectiv de muncă, era obligatorie pentru
toți membrii Consiliului de Administrație și prin nerespectarea ei s-a creat
prejudiciul în patrimoiul societății comerciale, pentru care aceștia trebuie să
răspundă civil.
Datorită nefinalizării studiilor
universitare și neîncheierii actelor adiționale la Contractul colectiv de
muncă, nu a fost posibilă recuperarea prejudiciului de la beneficiari.
Împotriva ambelor hotărâri au
declarat recurs, Procurorul general financiar și pârâții F.G., B.I., G.E. și
K.M.
Recurenții au susținut că în cauză
nu s-a verificat apărarea pârâților, potrivit căreia societatea comercială a
fost restructurată de mai multe ori și datorită acestor operațiuni, un număr de
trei persoane nu au mai continuat studiile, părăsind unitatea.
Pe de altă parte, nestabilind o
situație reală în legătură cu motivele pentru care beneficiarii subvențiilor au
abandonat cursurile universitare și trei dintre ei au părăsit societatea,
Colegiul jurisdicțional a concluzionat greșit că paguba s-ar fi produs, ca
urmare a neîncheierii actelor adiționale, iar Curtea de Conturi, că dispoziția
nr. 67 din Contractul colectiv de muncă, trebuia aplicată întocmai, pentru a se
preveni producerea pagubei, în situația în care studenții nu au continuat
studiile și nici nu au restituit taxele plătite de societate.
Criticile sunt întemeiate.
În sprijinul afirmațiilor din actul
de sesizare al procurorului financiar au fost atașate la dosar, statutul SC T.
SA Sebiș, nota de constatare nr. 3022 din 18 februarie 2002, întocmită de
controlorii financiari, procesul-verbal de constatare nr. 3021, din aceiași
dată, notele explicative date de pârâții K.M., G.E., F.G., B.I. și T.I., precum
și hotărârile nr. 26 din 24 noiembrie 1998 și nr. 54 din 19 noiembrie, ale
Consiliului de Administrație, prin care s-a aprobat subvenționarea cu 50% a
taxei de școlarizare, pentru un număr de 5 salariați ai societății.
Numai că aceste probe nu sunt, însă,
suficiente pentru angajarea răspunderii civile delictuale a pârâților.
Atât în fața colegiului
jurisdicțional, cât și în recursurile jurisdicționale, aceștia s-au apărat,
invocând inexistența prejudiciului, cu următoarele argumente:
- chiar dacă studiile universitare
nu au fost finalizate, studenții au contribuit prin activitatea desfășurată
efectiv, la bunul curs al societății;
- nefinalizarea studiilor s-a
datorat imposibilității agentului economic, de a suporta parțial taxele de
școlarizare, situație provocată de multiplele restructurări dispuse de
Consiliul Local al orașului Sebiș;
- un număr de 2 beneficiari ai
subvenției sunt angajați ai societății comerciale și pot să continue studiile
în folosul acesteia.
Apărările respective nu au fost
analizate prin cele două hotărâri pronunțate, a căror considerente se referă
doar la omisiunea de încheiere a unor acte adiționale la Contractul colectiv de
muncă.
Procedând în acest mod, organele
Curții de Conturi au pronunțat hotărâri care nu se fundamentează pe un
probatoriu complet și convingător, fiind de natură a prejudicia pe pârâți.
Pentru stabilirea situației de fapt
reale și verificarea pe baza unor mijloace de probă concludente, a tuturor
apărărilor formulate de pârâți, precum și a susținerilor Procurorului general
financiar, urmează a se admite recursurile.
Pe cale de consecință, vor fi casate
hotărârile atacate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, la Colegiul
jurisdicțional al Camerei de Conturi Arad.
Văzând și dispozițiile art. 313 C.
proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate de
Procurorul general financiar, G.E., K.M., F.G. și B.I., împotriva deciziei nr.
492 din 4 octombrie 2002, a Curții de Conturi, secția jurisdicțională.
Casează decizia atacată și sentința
nr .29 din 16 mai 2002, a Colegiului jurisdicțional Arad și trimite cauza spre
rejudecare, la Colegiul jurisdicțional al Camerei de Conturi Arad.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 15 aprilie 2003.