ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5433/2003

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: T.R., T.S., T.C., T.P. și T.N. au chemat în judecată Consiliul General al Municipiului București, pentru a fi obligat să le lase în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul din București compus din teren în suprafață de 720 mp și construcție cu parter, mansardă și demisol. Reclamanții și-au completat acțiunea solicitând introducerea în cauză în calitate de pârâți a cumpărătorilor apartamentelor în litigiu D.M.C., G.R., I.J.M., C.D. și D., precum și a vânzătorului S.C. H.N. S.A., solicitând anularea contractelor de vânzare-cumpărare și restituirea în natură a imobilului. La rândul lor pârâții au depus cerere reconvențională, prin care au solicitat respingerea acțiunii principale și constatarea calității de cumpărători de bună credință.

Au invocat o serie de excepții ce au fost respinse prin sentința civilă nr. 16 R din 7 martie 2001 a Tribunalului București, secția a V-a civilă. A fost admisă numai excepția lipsei calității procesuale active, în raport de care acțiunea a fost respinsă. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că potrivit actului de vânzare-cumpărare din 22 iunie 1933 A.T. a cumpărat terenul în suprafață de 720 mp pe fosta moșie Herăstrău. Pe acest teren s-a ridicat o construcție cu subsol, parter, etaj și în parte mansardă, în baza autorizației de construire emisă la 9 iulie 1933 pe numele T.A. Apoi naționalizarea s-a făcut pe numele de T.A. S-au avut în vedere diferențele dintre numele titularei proprietății A. sau Ai., în timp ce reclamanții au reținut că numele mamei lor este T.A.P.

De asemenea s-a constatat lipsa certificatului de moștenitor de pe urma lui A.T., tatăl reclamanților, iar certificatul de moștenitor emis la decesul M.T. nr. 6 din 7 februarie 2000 nu a fost luat în considerare, fiind depus după închiderea dezbaterilor. Apelul declarat de reclamanți împotriva acestei sentințe, a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 527 din 27 noiembrie 2001 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă. Au fost avute în vedere aceleași neconcordanțe reținute și de instanța de fond între prenumele titularei proprietății și prenumele mamei reclamanților, precum și depunerea după închiderea dezbaterilor a certificatului de moștenitor depus de reclamanți pentru mama lor, precum și lipsa certificatului de moștenitor al tatălui acestora.

Reclamanții T.R., T.S., T.P. și T.N.S. au declarat recursul de față împotriva deciziei menționate, susținând că sunt moștenitorii direcți ai A.M.P.T. și că au depus la data judecării cauzei în fond, la prima instanță, certificat de moștenitor nr.6 emis la 7 februarie 2001 ce greșit a fost înlăturat de ambele instanțe. Cu privire la certificatul de moștenitor după tatăl lor A.T., susțin recurenții că nu au considerat că este necesar acest înscris, iar instanța nu a solicitat depunerea lui. Se solicită de către cei 4 recurenți, casarea hotărârilor pronunțate și trimiterea cauzei la prima instanță pentru soluționarea pe fond a cauzei. Recursul este întemeiat, urmând a fi admis, în raport de cele ce urmează: Instanța de apel a menținut soluția instanței de fond având în vedere în principal actele invocate de reclamanți în justificarea calității lor procesuale active au fost depuse la 7 martie 2001 după dezbateri, contrar prevederilor art. 114 C. proc.

civ. Soluția este greșită pentru că reclamanții au depus în adevăr la data de 7 martie 2001 o întâmpinare în legătură cu excepțiile invocate de pârâți și un set de acte, cererea fiind vizată de judecător cu mențiunea „depuse după rămânerea în pronunțare pe excepții”. Dar, examinând preambulul hotărârii apelate se constată că actele au fost depuse la a doua strigare, de către apărătorul reclamanților, care a pus concluzii solicitând respingerea excepțiilor netimbrării acțiunii și a lipsei calității procesuale active. În această situație, rezultă că în mod eronat a fost înlăturat certificatul de moștenitor, înscris esențial pentru rezolvarea corectă a excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților.

Soluția instanței de apel este dată și cu nesocotirea prevederilor art. 295 alin. (2) C. proc. civ., în temeiul căruia instanța poate încuviința refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanță, precum și administrarea probelor noi propuse în condițiile art. 292 C. proc. civ., dacă consideră că sunt necesare pentru soluționarea cauzei. Este de observat că în cuprinsul deciziei recurate se rețin declarațiile autentificate prin care se face dovada că T.A., A.T. sau A.T.M.P. reprezintă una și aceeași persoană.

Faptul că mama reclamanților era cunoscută sub mai multe prenume rezultă cu evidență și din examinarea actului de vânzare-cumpărare cu privire la terenul în litigiu, situat pe fosta moșie Herăstrău autentificat la 7 iunie 1932 la fostul Tribunal Ilfov, secția notariat, și în care cumpărătoarea A.T., semnează la finalul actului cu A. T. Cu toate acestea, pentru lipsa certificatului de moștenitor de pe urma lui T.Al., se apreciază că soluția de respingere a acțiunii pentru lipsa calității procesuale active este legală. În recurs a fost depus certificatul de moștenitor nr. 74 din 27 noiembrie 2001 emis de notarul public A.M.M. care atestă că la decesul lui T.Al., zis și T.Al., decedat la 19 august 1972 au rămas ca moștenitori T.A.M.P., decedată la 25 octombrie 1993 și în calitate de soție și descendenții T.R., T.N.S., T.P.

și T.S., fiind străin de succesiune prin renunțare T.K. Așa fiind, în raport de cele arătate, rezultă că reclamanții cu excepția lui T.K. care a renunțat la moștenirea părinților săi și nici nu figurează ca recurent în cauza de față, au calitate procesuală activă spre a solicita drepturile cuvenite părinților lor T.A.M.P. și T.A. Pentru aceste motive, recursul de față urmează a fi admis conform art. 312 pct. 5 C. proc. civ., raportat la art. 304 pct. 10 C. proc. civ., și a se casa hotărârile pronunțate, cu trimiterea cauzei aceluiași tribunal, pentru a proceda la judecarea pe fond a pricinii, numai cu privire la acțiunea formulată de reclamanții recurenți (cei ce semnează acțiunea, fără T.C., care nu are calitatea de succesor).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de T.R., T.S., T.P. și T.N.S., casează decizia numărul 527 din 27 noiembrie 2001 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă precum și sentința civilă nr. 162 din 7 martie 2001 a Tribunalului București, secția a V-a. Trimite cauza aceluiași tribunal pentru judecarea pe fond a cauzei numai cu privire la acțiunea formulată de reclamanții recurenți. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 decembrie 2003.