ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5433/2003

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

T.R., T.S., T.C., T.P. și T.N. au chemat în judecată

Consiliul General al Municipiului București, pentru a fi obligat să le lase în

deplină proprietate și liniștită posesie imobilul din București compus din

teren în suprafață de 720 mp și construcție cu parter, mansardă și demisol.

Reclamanții și-au completat acțiunea

solicitând introducerea în cauză în calitate de pârâți a cumpărătorilor

apartamentelor în litigiu D.M.C., G.R., I.J.M., C.D. și D., precum și a

vânzătorului S.C. H.N. S.A., solicitând anularea contractelor de vânzare-cumpărare

și restituirea în natură a imobilului.

La rândul lor pârâții au depus

cerere reconvențională, prin care au solicitat respingerea acțiunii principale

și constatarea calității de cumpărători de bună credință. Au invocat o serie de

excepții ce au fost respinse prin sentința civilă nr. 16 R din 7 martie 2001 a

Tribunalului București, secția a V-a civilă. A fost admisă numai excepția

lipsei calității procesuale active, în raport de care acțiunea a fost respinsă.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că potrivit actului de vânzare-cumpărare din 22 iunie 1933 A.T. a

cumpărat terenul în suprafață de 720 mp pe fosta moșie Herăstrău. Pe acest

teren s-a ridicat o construcție cu subsol, parter, etaj și în parte mansardă,

în baza autorizației de construire emisă la 9 iulie 1933 pe numele T.A. Apoi

naționalizarea s-a făcut pe numele de T.A. S-au avut în vedere diferențele

dintre numele titularei proprietății A. sau Ai., în timp ce reclamanții au

reținut că numele mamei lor este T.A.P. De asemenea s-a constatat lipsa

certificatului de moștenitor de pe urma lui A.T., tatăl reclamanților, iar

certificatul de moștenitor emis la decesul M.T. nr. 6 din 7 februarie 2000 nu a

fost luat în considerare, fiind depus după închiderea dezbaterilor.

Apelul declarat de reclamanți

împotriva acestei sentințe, a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 527

din 27 noiembrie 2001 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă. Au

fost avute în vedere aceleași neconcordanțe reținute și de instanța de fond

între prenumele titularei proprietății și prenumele mamei reclamanților, precum

și depunerea după închiderea dezbaterilor a certificatului de moștenitor depus

de reclamanți pentru mama lor, precum și lipsa certificatului de moștenitor al

tatălui acestora.

Reclamanții T.R., T.S., T.P. și T.N.S.

au declarat recursul de față împotriva deciziei menționate, susținând că sunt

moștenitorii direcți ai A.M.P.T. și că au depus la data judecării cauzei în

fond, la prima instanță, certificat de moștenitor nr.6 emis la 7 februarie 2001

ce greșit a fost înlăturat de ambele instanțe. Cu privire la certificatul de

moștenitor după tatăl lor A.T., susțin recurenții că nu au considerat că este

necesar acest înscris, iar instanța nu a solicitat depunerea lui. Se solicită

de către cei 4 recurenți, casarea hotărârilor pronunțate și trimiterea cauzei

la prima instanță pentru soluționarea pe fond a cauzei.

Recursul este întemeiat, urmând a fi

admis, în raport de cele ce urmează:

Instanța de apel a menținut soluția

instanței de fond având în vedere în principal actele invocate de reclamanți în

justificarea calității lor procesuale active au fost depuse la 7 martie 2001

după dezbateri, contrar prevederilor art. 114 C. proc. civ.

Soluția este greșită pentru că

reclamanții au depus în adevăr la data de 7 martie 2001 o întâmpinare în

legătură cu excepțiile invocate de pârâți și un set de acte, cererea fiind

vizată de judecător cu mențiunea „depuse după rămânerea în pronunțare pe excepții”.

Dar, examinând preambulul hotărârii apelate se constată că actele au fost

depuse la a doua strigare, de către apărătorul reclamanților, care a pus

concluzii solicitând respingerea excepțiilor netimbrării acțiunii și a lipsei

calității procesuale active.

În această situație, rezultă că în

mod eronat a fost înlăturat certificatul de moștenitor, înscris esențial pentru

rezolvarea corectă a excepției lipsei calității procesuale active a

reclamanților.

Soluția instanței de apel este dată

și cu nesocotirea prevederilor art. 295 alin. (2) C. proc. civ., în temeiul

căruia instanța poate încuviința refacerea sau completarea probelor

administrate la prima instanță, precum și administrarea probelor noi propuse în

condițiile art. 292 C. proc. civ., dacă consideră că sunt necesare pentru

soluționarea cauzei.

Este de observat că în cuprinsul

deciziei recurate se rețin declarațiile autentificate prin care se face dovada

că T.A., A.T. sau A.T.M.P. reprezintă una și aceeași persoană. Faptul că mama

reclamanților era cunoscută sub mai multe prenume rezultă cu evidență și din

examinarea actului de vânzare-cumpărare cu privire la terenul în litigiu,

situat pe fosta moșie Herăstrău autentificat la 7 iunie 1932 la fostul Tribunal

Ilfov, secția notariat, și în care cumpărătoarea A.T., semnează la finalul

actului cu A. T. Cu toate acestea, pentru lipsa certificatului de moștenitor de

pe urma lui T.Al., se apreciază că soluția de respingere a acțiunii pentru

lipsa calității procesuale active este legală.

În recurs a fost depus certificatul

de moștenitor nr. 74 din 27 noiembrie 2001 emis de notarul public A.M.M. care

atestă că la decesul lui T.Al., zis și T.Al., decedat la 19 august 1972 au

rămas ca moștenitori T.A.M.P., decedată la 25 octombrie 1993 și în calitate de

soție și descendenții T.R., T.N.S., T.P. și T.S., fiind străin de succesiune

prin renunțare T.K.

Așa fiind, în raport de cele

arătate, rezultă că reclamanții cu excepția lui T.K. care a renunțat la

moștenirea părinților săi și nici nu figurează ca recurent în cauza de față, au

calitate procesuală activă spre a solicita drepturile cuvenite părinților lor T.A.M.P.

și T.A.

Pentru aceste motive, recursul de

față urmează a fi admis conform art. 312 pct. 5 C. proc. civ., raportat la art.

304 pct. 10 C. proc. civ., și a se casa hotărârile pronunțate, cu trimiterea

cauzei aceluiași tribunal, pentru a proceda la judecarea pe fond a pricinii,

numai cu privire la acțiunea formulată de reclamanții recurenți (cei ce

semnează acțiunea, fără T.C., care nu are calitatea de succesor).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de T.R., T.S.,

T.P. și T.N.S., casează decizia numărul 527 din 27 noiembrie 2001 a Curții de

Apel București, secția a III-a civilă precum și sentința civilă nr. 162 din 7

martie 2001 a Tribunalului București, secția a V-a.

Trimite cauza aceluiași tribunal pentru

judecarea pe fond a cauzei numai cu privire la acțiunea formulată de

reclamanții recurenți.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 decembrie 2003.