ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2657/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2657/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin sentința civilă nr. 768 din
17 iulie 2000 a Tribunalului Constanța a fost admisă în parte acțiunea în
revendicare (înregistrată la 17 februarie 1999) a reclamantelor C.N. și G.M.,
iar pârâții Consiliul local Eforie, Spitalul Municipal Constanța și Statul
Român prin Ministerul Finanțelor Publice au fost obligați să lase în
proprietatea și posesia reclamanților imobilul situat în Eforie Sud, compus din
teren, 342 mp și construcție duplex 65,88 mp.
Apelul Consiliului Local Eforie a
fost respins prin decizia civilă nr. 48 din 14 martie 2003 a Curții de Apel
Constanța, ca și cererea de intervenție în interesul acestuia formulată de Ș.M.,
cu motivarea că:
- preluarea s-a făcut prin
raționalizarea prevederilor Decretului nr. 92/1950, încălcându-se art. II din
decret, proprietarul bunului fiind exceptat (intelectual pensionar);
- restituirea, în natură, este
obligatorie conform art. 9 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, iar
- prin norma din art. 16 al legii
imobilul nu este exceptat de la restituire, întrucât este dat în folosința unei
cabinet individual.
Contra deciziei a declarat apel
Consiliul local Eforie, susținând, pe temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,
că:
- imobilul a fost preluat cu titlu
valabil, întrucât autorul reclamanților, deși pensionar, avea mai multe
imobile, iar „arhitectura imobilului revendicat indică destinația sa,
exploatarea prin încheiere”;
- reclamanții nu au uzat de calea
legală pentru a ataca naționalizarea;
- imobilul face parte din domeniul
public al proprietății și, totodată, este exceptat de la restituire, fiind
ocupat de unități bugetare de sănătate și utilizat în interes public.
Recursul este nefondat.
Reclamanții au probat calitatea de
titulari ai dreptului la retrocedare, cât și faptul că autorul lor a fost
proprietarul imobilului de la care s-a efectuat preluarea de stat în baza art.
I din Decretul nr. 92/1950.
Probele atestă neechivoc o altă
situație de fapt decât cea relevată în motivele de recurs, ca și în apel, de
către recurent, care, însă, nu deține bunul revendicat.
Într-adevăr, preluarea s-a făcut cu
încălcarea art. II din Decretul nr. 92/1950, întrucât titularul spațiului era
pensionar intelectual, exceptat de la naționalizare. Susținerile din recurs
relative la proprietatea autorului asupra mai multor locuințe și destinația
dată imobilului în litigiu, de exploatare prin închiriere, sunt simple
afirmații ori supoziții în afara cadrului probator.
Chiar dacă acțiunea în revendicare
se întemeiază pe dispozițiile art. 480 C. civ., pe parcursul judecării
procesului a intrat în vigoare Legea nr. 10/2001 (14 februarie 2001), care
prevede că „imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în posesia cui se află
în prezent, se restituie în natură, în starea în care se află la data cererii
de restituire și libere de orice sarcini” [art. 9 alin. (1)].
Potrivit art. 16 alin. (1) din
aceeași lege, text invocat în recurs, „în situația imobilelor ocupate de
unități bugetare din învățământ, sănătate – foștilor proprietari li se acordă
măsuri reparatorii prin echivalent”, iar alin.4 al textului prevede că
„Dispozițiile alin. (1) și (2) nu se aplică imobilelor preluate fără titlu
valabil”, litigiile urmând a se soluționa, potrivit dreptului comun, cu
celeritate”[alin. (5)].
În speță, cum corect a reținut
instanța de apel, imobilul a fost preluat fără titlu valabil, iar, pe de altă
parte, în prezent nu este deținut și utilizat de o unitate bugetară de
sănătate, ci de un cabinet medical individual, în baza unui contract de
comodat.
De altfel, unitatea de sănătate
bugetară, pârâtul Spitalul Municipal Constanța nu a atacat cu apel sentința și
nici cu recurs decizia instanței de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de pârâții
Consiliul Local al orașului Eforie și Orașul Eforie prin primar împotriva
deciziei nr. 48/C din 14 mai 2003 a Curții de Apel Constanța, secția civilă, ca
nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 aprilie 2005.