ÎCCJ, Decizia nr. 77/2004
ÎCCJ, Decizia nr. 77/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Audiovizual.
Contravenție. Decizie de sancționare. Condiții.
Legea
nr.504/2002
, art.5
O.G.
nr.2/2001
, art.16 și 17
În cazul deciziilor Consiliului Național al Audiovizualului prin care se aplică
sancțiunea amenzii pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de Legea
nr.504/2002 nu sunt aplicabile dispozițiile art.16 și art.17 din O.G. nr.2/2001
referitoare la nulitatea prcesului-verbal de contravenție pentru lipsa
mențiunilor referitoare la sediul, contul bancar și codul fiscal al
contravenientului.
Potrivit Legii nr.504/2002, sancțiunile contravenționale pentru încălcarea
prevederilor acesteia, nu se aplică de agentul constatator prin proces-verbal
de constatare așa cum prevede O.G. nr.2/2001, ci se aplică prin decizie a
Consiliului, aprobată în prezența a cel puțin 8 membri, prin votul a cel puțin
6 dintre aceștia.
I.C.C.J.,
Secția de contencios administrativ și fiscal,
decizia
nr.2657 din 19 aprilie 2005
Prin acțiunea formulată și înregistrată la Curtea de Apel
Oradea, reclamanta S.C. ”T.” S.R.L. a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul
Național al Audiovizualului București pentru ca instanța, prin sentința ce o va
pronunța, să constate în principal nulitatea absolută a deciziei nr.77 din 20
aprilie 2004 și, în subsidiar, anularea ca nelegală a aceleiași decizii.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că decizia nr.77/2004, prin care a
fost amendată cu suma de 100.000.000 lei, este lovită de nulitate absolută
întrucât nu respectă condițiile de validitate cerute oricărui act ce
emană de la o autoritate publică, respectiv identificarea acesteia prin sediu,
denumire, cod fiscal și cont bancar. De asemenea, reclamanta a mai arătat că
pârâtul trebuia mai întâi să emită o somație, procedură ce nu a fost
respectată.
Curtea de Apel Oradea prin sentința civilă nr.396/2004 a admis acțiunea și a constatat
nulitatea absolută a deciziei nr.77 din 20 aprilie 2004, reținând, în esență,
faptul că procesul verbal de constatare încheiat la 14 aprilie 2004 de
Inspectoratul Teritorial al C.N.A. și în baza căruia a fost emisă decizia
contestată nu cuprinde mențiunile prevăzute obligatoriu de art.16 din
O.G.nr.2/2001 cu privire la sediu, cod fiscal, cont bancar, ceea ce atrage
nulitatea absolută conform art.17 din aceeași ordonanță.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Consiliul Național al
Audiovizualului.
În motivarea recursului, recurentul-pârât a susținut că Legea
nr.504/2002, cu modificările și completările ulterioare, nu prevede
obligativitatea mențiunilor cu privire la sediu, cod fiscal și cont bancar,
precum și faptul că O.G.nr.2/2001 nu se aplică contravențiilor prevăzute de
această lege.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate și în raport de
dispozițiile legale aplicabile, Curtea îl va admite pentru considerentele
arătate în continuare.
Decizia nr.77 din 20 aprilie 2004 a fost emisă în baza dispozițiilor art.5 din
Legea nr.504/2002, constatând încălcarea dispozițiilor art.39 alin.(1) și (2)
din aceeași lege, precum și ale art.24 alin.2 din Decizia Consiliului Național al
Audiovizualului nr.57/2003 privind protecția minorilor în cadrul serviciilor de
programe.
Prin această decizie, intimata-reclamantă a fost obligată la 100.000.000 lei
amendă, încălcarea dispozițiilor art.39 alin.(1) din Legea nr.504/2002, cu
modificările și completările ulterioare, constituind contravenție conform
art.90 alin.(1) din aceeași lege.
Așa cum rezultă din chiar cuprinsul Legii audiovizualului nr.504/2002, cu
modificările și completările ulterioare, regimul sancționator pe care îl
instituie reprezintă legea specială în materie, fiind, astfel, altul decât cel
stabilit prin O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu
modificările și completările ulterioare, care reprezintă legea generală în
materia contravențiilor.
Astfel, potrivit Legii nr.504/2002, sancțiunile în materie contravențională nu
se aplică de către agentul constatator prin proces-verbal de constatare, așa
cum prevede O.G.nr.2/2001, ci se aplică prin decizie a Consiliului Național al
Audiovizualului, aprobată în prezența a cel puțin 8 membri, prin votul a
cel puțin 6 dintre aceștia.
Altfel spus, acestea sunt condițiile de validitate cerute în cazul deciziilor
emise de Consiliul Național al Audiovizualului pentru constatarea și aplicarea
sancțiunilor contravenționale.
Fiind vorba de o lege specială, care, potrivit principiului de drept
specialibus
generalia derogant
, derogă de la legea generală, în mod greșit instanța de fond
a reținut că, în cauză, sunt aplicabile dispozițiile art.16 și art.17 din O.G.
nr.2/2001, cu modificările și completările ulterioare, în raport de care
lipsa mențiunilor privind sediul, contul bancar și codul fiscal al
contravenientului atrag nulitatea procesului-verbal de contravenție.
După cum s-a arătat, în sistemul Legii nr.504/2002 nu se emit procese-verbale
de contravenție, ci decizii care trebuie să îndeplinească condițiile de
validitate prevăzute de art.5 din aceeași lege.
Așa fiind, în mod greșit instanța de fond a constatat nulitatea absolută a
deciziei nr.77 din 20 aprilie 2004 pentru neîndeplinirea condițiilor de
validitate.
Recursul a fost admis.