ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4120/2004

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 13 martie 2002, D.M. a chemat în judecată pe I.A. și I.S., în calitate de moștenitori, pentru ca autorul lor, I.G., decedat la data de 3 martie 2002, să fie declarat tatăl copilului D.G.I., născut la data de 20 iulie 2001 și să se încuviințeze ca minorul să-i poarte numele. Totodată a cerut obligarea pârâților la plata unei pensii de întreținere. Judecătoria sectorului 4 București, prin sentința civilă nr. 8138 din 28 noiembrie 2002, a admis în parte acțiunea și a stabilit că defunctul este tatăl minorului. A încuviințat ca minorul să poarte numele tatălui său (al defunctului) și a respins capătul de cerere referitor la pensia de întreținere.

Tribunalul București, secția a V-a civilă, prin decizia nr. 393 din 18 februarie 2003, a respins, ca nefondat, apelul pârâților. Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, prin decizia nr. 1791 din 26 august 2002, a admis recursul pârâților și a casat în întregime decizia din apel, cu trimiterea cauzei la aceeași instanță, pentru rejudecare. Împotriva acestei decizii reclamanta a declarat recurs. Recursul reclamantei este inadmisibil. Potrivit art. 299 C. proc. civ., hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională sunt supuse recursului Din interpretarea acestor dispoziții legale, rezultă că pot forma obiectul recursului numai hotărârile definitive, nu și hotărârile irevocabile.

Or, în speță, hotărârea atacată fiind dată în recurs, este, în sensul art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., o hotărâre irevocabilă, nesusceptibilă, ca atare, de un nou recurs. Faptul că, în dezbaterea excepției de inadmisibilitate a recursului, reclamanta recurentă a declarat că înțelege să transforme cererea de recurs în contestație în anulare, nu poate anihila efectul peremptoriu al excepției. Mai întâi legea nu prevede posibilitatea transformării căilor de atac, iar dispozițiile art. 132 C. proc. civ., sunt aplicabile numai acțiunilor introductive de instanță. Apoi, recursul este o cale de atac de reformare care se soluționează de o instanță superioară celei care a pronunțat hotărârea recurată.

În schimb, contestația în anulare este o cale de atac de retractare care se adresează instanței care a pronunțat hotărârea atacată (și nu instanței de reformare). Așa fiind, se impune respingerea recursului, ca fiind inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge, ca inadmisibil recursul declarat de reclamanta D.M. împotriva deciziei nr. 1791 din 26 august 2003 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 mai 2004.