ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 734/2004

Asupra recursului penal de față: In baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 358 din 21 octombrie 2003 Tribunalul Argeș l-a condamnat pe inculpatul R.F. , la o pedeapsă de 9 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte, faptă prevăzută și pedepsită de art. 183 C.pen. S-a menținut starea de arest și s-a computat detenția prevăzută de la 30 aprilie 2003 la 21 octombrie 2003, prelungindu-se arestarea până la 26 noiembrie 2003. S-a luat act că R.D., fiul victimei, nu s-a constituit parte civilă. Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că între inculpat și soția sa R.M.

a avut loc o ceartă, în ziua de 25 aprilie 2003, în jurul orei 14,00, ocazie cu care s-au insultat reciproc. La un moment dat victima a fost lovită de inculpat, motiv pentru care a strigat după ajutor. A fost auzită numai de martora C.G., concubina fiului victimei, care însă nu a intervenit, ci de frică s-a refugiat în curte. După un timp martora a văzut-o pe victimă plângând, având părul răvășit și fața congestionată. Victima a plecat la domiciliul martorului T.C., unde a luat masa, împreună și cu martora M.M. Acestor persoane victima li s-a plâns că o doare rău capul în partea stângă și chiar s-a întins pe podea de durere. Aceleași relatări au fost făcute și martorei B.D., în plus victima comunicându-i acesteia că a fost bătută de soțul ei – inculpatul R.F., arătându-i chiar locul unde i-au fost aplicate loviturile, în zona stângă a capului.

După revenirea victimei la domiciliul său, a continuat să se plângă că o doare capul și s-a culcat. In jurul orelor 24,00, inculpatul a revenit acasă găsind-o pe victimă în stare de inconștiență. Impreună cu fiul său R.D. inculpatul a transportat victima la Spitalul Mozăceni și apoi la Spitalul județean Argeș, unde victima a decedat. Moartea sa, așa cum s-a atestat prin raportul de necropsie medico-legală nr. 98/B/2003, întocmit de SML Argeș, a fost violentă, datorându-se unei hemoragii cerebrale, consecința unui traumatism cranio-cerebral acut, produs prin lovire cu corp dur. Între leziunile constatate și deces s-a precizat că există o legătură de cauzalitate directă.

Inculpatul a contestat că ar fi lovit victima, dar declarația sa a fost înlăturată ca nesinceră, în raport de toate relatările martorilor care au văzut victima congestionată la față după discuția avută cu inculpatul și care au menționat că aceasta li s-a plâns că a fost lovită de inculpat și li se plângea că o doare capul în partea stângă. Cu ocazia necropsiei, în cutia craniană a victimei, în regiunea parietală stângă a fost identificat un hematom produs din infiltrat hemoragic de 7/7 cm. Apelul declarat de inculpat împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat prin decizia penală nr. 273/A din 25 noiembrie 2003 pronunțată de Curtea de Apel Pitești. Inculpatul a formulat recurs împotriva hotărârii instanței de apel, solicitând, în principal, casarea ei ca nelegală, cu consecința achitării sale, în baza art.11 pct. (2) lit. a), raportat la art.10 lit. a) C. proc.

pen., iar în subsidiar reducerea pedepsei. Examinând hotărârea atacată, în raport de motivele invocate, dar și din oficiu, sub efectul cazurilor de casare ce pot fi luate în considerare, Curtea constată că recursul este fondat. Atât instanța de fond, cât și cea de apel au reținut corect situația de fapt, pe baza unei analize judicioase a probelor administrate, au dat o încadrare juridică corespunzătoare faptei săvârșite de inculpat, reținând, în același timp vinovăția acestuia pentru infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte. Prin activitatea sa, inculpatul a cauzat moartea soției – victima R.M. – rezultat pe care nu l-a prevăzut, deși, în raport cu situația concretă, trebuia să-l prevadă.

Cu toate că mijlocul utilizat pentru executarea loviturii nu era, în mod obișnuit de natură să conducă la producerea unui asemenea rezultat, inculpatul putea să prevadă că lovindu-și soția în zona capului, ar putea interveni o vătămare gravă care să determine moartea acesteia. Pentru existența infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte, pe plan subiectiv este necesar ca lovirea să fi fost comisă cu intenție, iar rezultatul, moartea victimei, să se fi produs din culpa infractorului. Or, în speță, martora C.G., a auzit cearta dintre victimă și inculpat, urmată de zgomote puternice ca niște lovituri înfundate și de strigătele de ajutor ale victimei, apoi a văzut victima ieșind din camera unde a avut loc altercația, cu părul răvășit, roșie la față și plângând.

Toți ceilalți martori au văzut, în aceeași zi, victima speriată, acuzând dureri puternice în zona stângă a capului. Raportul medico-legal atestă că leziunile suferite de victimă s-au produs prin lovire cu corp dur și că între acestea și deces există o legătură directă de cauzalitate. Așa fiind, apărarea inculpatului care a contestat vinovăția sa, este neîntemeiată. In schimb, Curtea consideră că motivul de recurs prevăzut de art. 385 9 pct. (14) C. proc. pen., vizând reducerea pedepsei, este fondat. In raport de modalitatea săvârșirii infracțiunii, de gradul de instrucție al inculpatului, de regretul manifestat față de decesul soției sale, de atitudinea adoptată de inculpat după comiterea faptei, Curtea apreciază că pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată acestuia este prea mare, urmând a fi redusă.

In temeiul art. 385 15 pct. (2) lit.d) C. proc. pen., se vor casa hotărârile pronunțate, numai cu privire la cuantumul pedepsei, care va fi redus de la 9 ani închisoare la 7 ani închisoare. Toate celelalte dispoziții ale hotărârilor vor fi menținute. Conform art. 88 C. pen. se va computa detenția preventivă de la 30 aprilie 2003 la 6 februarie 2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de inculpatul R.F. împotriva deciziei penale nr. 273/A din 25 noiembrie 2003 a Curții de Apel Pitești. Casează decizia penală atacată și sentința penală nr. 358 din 21 octombrie 2003 a Tribunalului Argeș, numai cu privire la cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, pe care îl reduce de la 9 ani închisoare la 7 ani închisoare. Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 30 aprilie 2003 la 6 februarie 2004. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 6 februarie 2004.