ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 734/2004

Asupra recursului penal de față:

In baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința penală nr. 358 din 21 octombrie 2003 Tribunalul Argeș l-a condamnat pe

inculpatul

R.F.

, la o pedeapsă de 9 ani închisoare pentru săvârșirea

infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte, faptă prevăzută și pedepsită de

art. 183 C.pen.

S-a

menținut starea de arest și s-a computat detenția prevăzută de la 30 aprilie

2003 la 21 octombrie 2003, prelungindu-se arestarea până la 26 noiembrie 2003.

S-a

luat act că R.D., fiul victimei, nu s-a constituit parte civilă.

Inculpatul

a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru

a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că între inculpat și

soția sa R.M. a avut loc o ceartă, în ziua de 25 aprilie 2003, în jurul  orei

14,00, ocazie cu care s-au insultat reciproc. La un moment dat victima a fost

lovită de inculpat, motiv pentru care a strigat după ajutor. A fost auzită

numai de martora C.G., concubina fiului victimei, care însă nu a intervenit, ci

de frică s-a refugiat în curte. După un timp martora a văzut-o pe victimă

plângând, având părul răvășit și fața congestionată.

Victima

a plecat la domiciliul martorului T.C., unde a luat masa, împreună  și cu

martora M.M. Acestor persoane victima li s-a plâns că o doare rău capul în

partea stângă și chiar s-a întins pe podea de durere.

Aceleași

relatări au fost făcute și martorei B.D., în plus victima comunicându-i

acesteia că a  fost bătută de soțul ei – inculpatul R.F., arătându-i chiar

locul unde i-au fost aplicate loviturile, în zona stângă a capului.

După

revenirea victimei la domiciliul său, a continuat să se plângă că o doare capul

și s-a culcat. In jurul orelor 24,00, inculpatul a revenit acasă găsind-o pe

victimă în stare de inconștiență. Impreună cu fiul său R.D. inculpatul a

transportat victima la Spitalul Mozăceni și apoi la  Spitalul județean Argeș,

unde victima a decedat. Moartea sa, așa cum s-a atestat prin raportul de

necropsie medico-legală nr. 98/B/2003, întocmit de SML Argeș, a fost violentă,

datorându-se  unei hemoragii cerebrale, consecința unui traumatism

cranio-cerebral acut, produs prin lovire cu corp dur. Între leziunile

constatate și deces s-a precizat că există o legătură de cauzalitate directă.

Inculpatul

a contestat că ar fi lovit victima, dar declarația sa a fost înlăturată ca

nesinceră,  în raport de toate relatările martorilor care au  văzut victima

congestionată la față după discuția avută cu inculpatul și care au menționat că

aceasta li s-a plâns că a fost lovită de inculpat și  li se plângea că o doare

capul în partea stângă.

Cu

ocazia necropsiei, în cutia craniană  a victimei, în regiunea parietală stângă

a fost identificat un hematom produs din infiltrat hemoragic de 7/7 cm.

Apelul

declarat de inculpat împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat prin

decizia penală nr. 273/A din 25 noiembrie 2003 pronunțată de  Curtea de Apel

Pitești.

Inculpatul

a formulat recurs împotriva hotărârii instanței de apel, solicitând, în

principal, casarea ei ca nelegală, cu consecința achitării sale, în baza art.11

pct. (2) lit. a), raportat la art.10 lit. a) C. proc. pen., iar în subsidiar

reducerea pedepsei.

Examinând

hotărârea atacată, în raport de motivele  invocate, dar și din oficiu, sub

efectul cazurilor de casare ce pot fi luate în considerare, Curtea constată că

recursul este fondat.

Atât

instanța de fond, cât și cea de apel au reținut corect situația de fapt, pe

baza unei analize judicioase a probelor administrate, au dat o încadrare

juridică corespunzătoare faptei săvârșite de inculpat, reținând, în același

timp vinovăția acestuia pentru infracțiunea de  lovituri cauzatoare de moarte.

Prin

activitatea sa, inculpatul a cauzat moartea soției – victima R.M. – rezultat pe

care  nu l-a prevăzut, deși, în raport cu situația concretă, trebuia să-l

prevadă. Cu toate  că mijlocul utilizat pentru executarea loviturii nu era, în

mod obișnuit de natură să conducă la producerea unui asemenea rezultat,

inculpatul  putea să prevadă că lovindu-și soția în zona capului, ar putea

interveni o vătămare gravă care să determine moartea acesteia.

Pentru

existența infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte, pe plan subiectiv este

necesar ca lovirea să fi fost comisă cu intenție, iar rezultatul, moartea

victimei, să se fi produs din culpa infractorului.

Or, în

speță, martora C.G., a auzit cearta dintre victimă și inculpat, urmată de

zgomote puternice ca niște lovituri înfundate și de strigătele de ajutor ale

victimei, apoi a văzut victima ieșind din camera unde a avut loc altercația, cu

părul răvășit, roșie la față și  plângând. Toți ceilalți martori au văzut, în

aceeași zi, victima speriată, acuzând dureri puternice în  zona stângă a

capului. Raportul  medico-legal atestă că leziunile suferite de victimă s-au

produs prin lovire cu corp dur și că între acestea și deces există o legătură

directă  de cauzalitate.

Așa

fiind, apărarea inculpatului care a contestat vinovăția sa, este neîntemeiată.

In

schimb, Curtea consideră că motivul  de recurs prevăzut de art. 385

9

pct. (14) C. proc. pen., vizând reducerea pedepsei, este fondat.

In

raport de modalitatea săvârșirii infracțiunii, de gradul de instrucție al

inculpatului, de regretul manifestat față de decesul  soției sale, de

atitudinea adoptată de inculpat după comiterea faptei, Curtea apreciază că

pedeapsa  de 9 ani închisoare aplicată acestuia este prea mare, urmând a fi

redusă.

In

temeiul art. 385

15

pct. (2) lit.d) C. proc. pen., se vor casa

hotărârile pronunțate, numai  cu privire la cuantumul pedepsei, care va  fi

redus de la 9 ani închisoare la 7 ani  închisoare.

Toate

celelalte dispoziții ale hotărârilor vor fi menținute.

Conform

art. 88 C. pen. se va computa detenția preventivă de la 30 aprilie 2003 la 6

februarie 2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite

recursul declarat de inculpatul R.F. împotriva deciziei penale nr. 273/A din 25

noiembrie 2003 a Curții de Apel Pitești.

Casează

decizia penală atacată și sentința penală nr. 358 din 21 octombrie 2003 a

Tribunalului Argeș, numai cu privire la cuantumul pedepsei aplicate

inculpatului, pe care îl reduce de la 9 ani închisoare la 7 ani închisoare.

Menține

celelalte dispoziții ale hotărârilor.

Deduce

din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 30

aprilie 2003 la 6 februarie 2004.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi 6 februarie 2004.