ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 919/2004

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 387 din 16

octombrie 2003, Tribunalul Bacău, a condamnat pe inculpatul I.V. la 15 ani

închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării

drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea de

omor calificat, prevăzută de art. 174 din C. pen., raportat la art. 175 lit. c)

din același cod.

În baza art. 67 alin. (1) și (2) C.

pen., s-a aplicat pedeapsa complementară a degradării militare.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64

C. pen.

Pe latură civilă, s-a constatat că

partea vătămată I.G.C. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Pentru a pronunța hotărârea,

instanța a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 19 aprilie 2003, între inculpat

și soția sa, I.M., s-a iscat o ceartă determinată de faptul că femeia nu

pregătise mâncare. După acest moment, I.M. s-a dus în sat și a revenit acasă cu

o sticlă de alcool, pe care a consumat-o singură.

Între timp, și inculpatul a consumat

alcool la o cârciumă din sat, iar la reîntoarcerea la domiciliu, a reizbucnit

cearta dintre ei, de această dată fiind mai violentă și cu injurii din partea

ambilor soți.

La un moment dat, inculpatul, luând

o scândură, și-a lovit soția peste torace și cap, concomitent el lovind-o și cu

pumnii și picioarele.

Agresiunea asupra victimei a încetat

abia după ce aceasta, refugiindu-de în curtea casei, strigătele ei de ajutor au

fost auzite de vecinii, care l-au determinat pe inculpat să o ducă pe soția sa

în locuință.

Dimineața, inculpatul, după ce a

constatat că victima prezintă stare agravată, și-a solicitat fiul și acesta a pregătit-o

pe mama sa pentru a o transporta la spital. Pe drum însă, I.M. a decedat.

Raportul de constatare medico-legală

(autopsie) a înscris că moartea lui I.M. a fost violentă, ea datorându-se

insuficienței cardio-respiratorie acută, instalată urmare hemoragiei

subarahnoidiană cerebrală, cu hematom subdural emisfera cerebrală stângă, cu

multiple fracturi costale, consecutive politraumatismului prin agresiune.

S-a mai înscris că la data

decesului, victima prezenta îmbibație alcoolică în sânge, de 1,65 gr. %o.

Împotriva sentinței, inculpatul a

declarat apel, motivele invocate fiind netemeinicia pedepsei aplicate și

nelegala aplicare a pedepsei complementare a degradării militare.

Curtea de Apel Bacău, prin decizia

penală nr. 447 din 18 noiembrie 2003, a admis apelul declarat de inculpat și a

desființat sentința primei instanțe, numai cu privire la aplicarea pedepsei

complementare a degradării militare, prevăzută de art. 67 alin. (1) și (2) C.

pen., pe care a înlăturat-o.

Împotriva deciziei pronunțată în

apel, au declarat recursuri Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău și

inculpatul.

În apelul declarat, parchetul a

considerat că înlăturarea pedepsei complementare a degradării militare,

prevăzută de art. 67 alin. (1) și (2) C. pen., este nelegală.

Recursul declarat de parchet este

fondat.

Conform art. 67 alin. (1) și (2) C.

pen., aplicarea pedepsei complementare a degradării militare este obligatorie

dacă pedeapsa principală stabilită, este închisoarea mai mare de 10 ani, sau

detențiunea pe viață.

Totodată, degradarea militară se

aplică în mod obligatoriu, condamnaților militari și rezerviști, ea constând

din pierderea gradului.

În cauză, inculpatul, la trecerea în

rezervă după stagiul militar, a avut gradul de fruntaș.

Ca atare, el fiind condamnat la 15

ani închisoare, pentru infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174,

raportat la art. 175 lit. c) C. pen., este obligatorie aplicarea pedepsei complementare

a degradării militare, prevăzută de art. 67 alin. (1) și (2) din același cod.

Pentru considerentele expuse,

recursul declarat de parchet fiind fondat, în baza dispozițiilor art. 385

15

pct. 2 lit. a) C. proc. pen., va fi admis.

Inculpatul recurent a invocat ca

motiv de recurs cazul de casare, prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C.

proc. pen., respectiv s-a aplicat pedeapsa greșit individualizată în raport cu

prevederile art. 72 C. pen.

Recursul declarat de inculpat nu

este fondat.

Potrivit art. 72 C. pen., text de

lege care prevede criteriile generale de individualizare, la stabilirea și aplicarea

pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a codului, de limitele

de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei

săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau

agravează răspunderea penală.

Pe de altă parte, art. 52 C. pen.,

prevede că pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a

condamnatului, scopul ei fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Privită, prin prisma acestor texte

de lege, pedeapsa de 15 ani închisoare, aplicată inculpatului, a fost individualizată

prin considerarea, pericolului social ridicat al faptei, ea ducând la decesul

victimei, împrejurărilor în care ea a fost săvârșită, respectiv prin lovirea

repetată a soției, cu lezarea capului și toracelui acesteia în condițiile în

care agresiunea împotriva ei a încetat abia când vecinii au intervenit, dar și

persoana făptuitorului, fără antecedente penale.

Executarea pedepsei prin privare de

libertate este în măsură să asigure și scopul ei, acela al prevenției generale

și speciale.

Ca atare, recursul declarat de

inculpat nefiind fondat, în baza dispozițiilor art. 385

15

pct. 2 lit.

b) C. proc. pen., va fi respins.

În baza dispozițiilor art. 192 C.

proc. pen., inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către

stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, împotriva deciziei penale nr. 447

din 18 noiembrie 2003 a Curții de Apel Bacău, privind pe inculpatul I.V.

Casează decizia atacată, în sensul

că respinge apelul declarat de inculpatul I.V., împotriva sentinței penale nr. 387

din 16 octombrie 2003 a Tribunalului Bacău, pe care o menține.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat

de inculpatul I.V., împotriva aceleiași decizii.

Deduce din pedeapsa aplicată, timpul

arestării preventive de la 21 aprilie 2003, la 17 februarie 2004.

Obligă pe recurent la plata sumei de

1.600.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de

400.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

17 februarie 2004.