ÎCCJ, decizie (scj.ro #84004)

Incompatibilitate.

Judecător ce a făcut parte din completul de judecată care a dispus, în apel,

desființarea sentinței cu trimitere spre rejudecare la prima instanță pentru

motive de nulitate relativă

Cuprins

pe materii:

Drept procesual penal. Partea generală. Competența.

Incompatibilitatea și recuzarea

Indice

alfabetic:

Drept procesual penal

-

incompatibilitate

-

judecător ce a făcut parte din

completul de judecată care a dispus, în apel, desființarea sentinței cu trimitere

spre rejudecare la prima instanță pentru motive de nulitate relativă

C. proc. pen.,

art. 47 alin. (1)

Judecătorul care

participă la judecarea cauzei în apel nu se află în cazul de incompatibilitate

prevăzut în art. 47 alin. (1) C. proc. pen., dacă anterior, în aceeași cauză, a

făcut parte din completul de judecată care a dispus, în apel, desființarea

sentinței cu trimitere spre rejudecare la prima instanță pentru motive de

nulitate relativă - cum este necitarea și neintroducerea în cauză a autorității

tutelare sau nerezolvarea din oficiu a acțiunii civile cu privire la partea

civilă minoră - deoarece, în acest caz, judecătorul nu s-a pronunțat în fond

asupra acțiunii penale și civile, în sensul art. 345 și art. 346 C. proc. pen.

I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 2680 din 22

iulie 2009

1.

Tribunalul Dolj, Secția penală, prin sentința nr. 79 din 23 februarie 2009 - în

rejudecare în fond după desființarea cu trimitere în apel a hotărârii

pronunțate în primul ciclu procesual pentru motive de nulitate privind

necitarea și neintroducerea în cauză a autorității tutelare și neexercitarea

din oficiu a acțiunii civile cu privire la fiica minoră a victimei - făcând

aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 345 alin. (2) și art. 346 C. proc.

pen., a condamnat pe inculpatul V.I.

pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prevăzută

în art. 174 și art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen. („asupra soțului”) la

pedeapsa principală de 15 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute

în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata de 3 ani

(pedeapsa complementară).

În baza art. 71 alin.

(2) C. pen. a fost interzisă inculpatului, pe durata executării pedepsei

principale, exercitarea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza

a II-a și b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

Pe latură civilă a

fost obligat inculpatul la suma de 5.000 lei daune morale, către partea civilă

V.Ș., fiica minoră din căsătoria victimei cu inculpatul, aflată în îngrijirea

sorei inculpatului.

Instanța a reținut în

fapt că, în seara zilei de 24 noiembrie 2007, între inculpat și soția acestuia,

victima I.M., s-a iscat cearta generată de consumul din obișnuință de băuturi

alcoolice al victimei, pe fondul căruia își neglija obligațiile gospodărești;

cearta amintită a degenerat în agresiune fizică din partea inculpatului, care

și-a lovit repetat, cu intensitate soția, la început cu frâul de la cal, apoi

cu un corp contondent,  o bucată de lanț din zale metalice cu lungimea de

0,90 m, în zona corpului și a capului.

După aplicarea

corecției fizice amintite cei doi soți au mers la culcare în camera comună, iar

după un timp inculpatul a constatat că starea soției sale se înrăutățește, iar

la un moment dat aceasta a rămas inertă; a fost apelat prin vecinul acestuia,

martorul N.E., serviciul de urgență 112, iar la sosirea ambulanței personalul

medical a constatat decesul victimei.

Cauza morții violente

a victimei - potrivit concluziilor actelor medico-legale - a reprezentat-o

șocul traumatic hemoragic, consecința unui politraumatism cu echimoze multiple,

pe mari dimensiuni, excoriații și infiltrat epicranian. Leziunile de violență

constatate au fost produse prin loviri repetate cu un corp dur, iar între

traumatism și deces exista legătură directă de cauzalitate.

Inculpatul a

recunoscut și regretat violențele exercitate asupra soției, susținând în

apărare că nu a prevăzut și acceptat moartea victimei, că a urmărit doar să-i

aplice o corecție fizică determinată de comportamentul vicios al acesteia

(consumul repetat în exces de băuturi alcoolice), în care sens a solicitat

schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea mai ușoară

praeterintenționată de loviri cauzatoare de moarte prevăzută în art. 183 C.

pen.

Cererea a fost

respinsă, ca neîntemeiată, reținându-se că intenția indirectă în săvârșirea

acțiunii de omucidere cu privire la moartea victimei rezultă

ex re

.

între alții, de inculpat, criticând sentința pentru nelegalitate și

netemeinicie în sensul schimbării încadrării juridice a faptei în infracțiunea

praeterintenționată prevăzută în art. 183 C. pen. și al reducerii pedepsei

apreciată a fi prea aspră în raport cu criteriile de individualizare din art.

72 C. pen., a fost respins ca nefondat - în conformitate cu dispozițiile art.

379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. - prin decizia nr. 105 din 14 mai 2009 a

Curții de Apel Craiova, Secția penală și pentru cauze cu minori, menținându-se

sentința atacată.

a declarat în termen recurs inculpatul, reiterând criticile de nelegalitate și

netemeinicie din apel, circumscrise cazurilor de casare prevăzute în art. 385

9

alin. (1) pct. 17 și 14 C. proc. pen. Suplimentar, s-a invocat și cazul de

casare prevăzut în art. 385

9

alin. (1) pct. 3 C. proc. pen., cu

motivarea că magistratul-judecător V.T. a participat la soluționarea cauzei în

apel în ambele cicluri procesuale, aflându-se în situația de incompatibilitate

prevăzută în art. 47 alin. (1) C. proc. pen.

Critica ultimă de

nelegalitate nu poate fi acceptată, întrucât judecătorul care participă la

judecarea cauzei în apel nu se află în cazul prevăzut în art. 47 alin. (1) C. proc.

pen., dacă anterior, în aceeași cauză, a făcut parte din completul de judecată

care a dispus desființarea sentinței cu trimitere spre rejudecare la prima

instanță pentru motive de nulitate relativă - cum este situația în speță

privind necitarea și neintroducerea în cauză a autorității tutelare și

respectiv nerezolvarea din oficiu a acțiunii civile cu privire la partea civilă

minoră, fiica din căsătorie a victimei și inculpatului - deoarece, în acest

caz, judecătorul nu s-a pronunțat în fond asupra acțiunii penale și civile, în

sensul art. 345 și art. 346 C. proc. pen.

Pentru argumentele

probatorii, justificative arătate în sentință - preluate ulterior în motivarea

deciziei atacate și de instanța de apel - intenția indirectă din partea

inculpatului cu privire la moartea victimei rezultă din materialitatea faptei

ilicite comisă de acesta [lovituri repetate, cu intensitate sporită, cu corpuri

contondente, apte de a suprima viața victimei (lanț cu zale metalice de 0,90

m), în zone vitale (corp, cap); cauza morții violente a victimei - potrivit

concluziilor actelor medico-legale - a reprezentat-o șocul traumatic hemoragic,

consecința unui politraumatism cu echimoze multiple pe mari dimensiuni,

excoriații și infiltrat epicranian, leziunile de violență fiind produse prin

loviri repetate și aflându-se în legătură de cauzalitate directă cu decesul

victimei]; ca atare, este neîntemeiată și cererea inculpatului de schimbare a

încadrării juridice a faptei în infracțiunea praeterintenționată prevăzută în

art. 183 C. pen., corespunzător cazului de casare prevăzut în art. 385

9

alin. (1) pct. 17 C. proc. pen.

Pedeapsa de 15 ani

închisoare aplicată inculpatului reprezintă minimul legal special prevăzut de

lege pentru infracțiunea comisă de acesta, în raport cu care reținerea de

circumstanțe atenuante reale și personale care să impună coborârea pedepsei sub

cuantumul arătat nu se justifică, astfel că va fi respinsă ca neîntemeiată și

critica circumscrisă cazului de casare prevăzut în art. 385

9

alin.

(1) pct. 14 C. proc. pen.

În consecință, nefiind

invocate sau relevate pentru reformarea deciziei atacate și alte cazuri de

casare din oficiu dintre cele prevăzute în art. 385

9

alin. (3) C.

proc. pen., recursul inculpatului a fost respins, ca nefondat, în conformitate

cu dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.