ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 395/2004

Asupra recursurilor de față,

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința nr. 509 din 1 august

2003, Tribunalul Dolj a condamnat pe inculpatul G.Șt. la 8 ani închisoare și 3

ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru

tentativa de omor calificat, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174

și art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen.

Totodată inculpatul a fost obligat

să plătească părții civile S.C. suma de 13.100.000 lei reprezentând despăgubiri

civile, 10.000.000 lei daune morale și 6.703.179 lei cheltuieli judiciare.

A fost computată durata arestării preventive

și inculpatul a fost obligat să plătească statului cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această hotărâre

prima instanță a reținut că:

Inculpatul și victima locuiesc în

aceiași comună și relațiile dintre ei au fost tensionate ca urmare a frecventelor

certuri survenite în urma modului de folosire a unei fântâni comune.

În seara zilei de 26 octombrie 2002,

partea civilă în timp ce se întorcea acasă, în apropierea locuinței sale a fost

acostată de inculpat ce se deplasa la un teren de al său cultivat cu varză și

care, profitând de întuneric și de faptul că în acea zonă nu erau alte

persoane, fără să fie provocat, a doborât-o în șanțul uliței și a lovit-o de

mai multe ori cu un cuțit și cu furca în regiunea abdominală.

După comiterea faptei inculpatul a

fugit, iar partea civilă S.C. s-a târât până la poarta unui vecin pentru a-i

cere ajutor.

Victima pierzându-și cunoștința și

starea sănătății agravându-se, a fost internată la spital cu diagnosticul plagă

înjunghiată penetrantă, abdominală, plăgi multiple de intestin subțire,

transfixiante, plăgi transfixiante de colon signoid și mezosignoid, șoc

hemoragic .

Potrivit raportului de constatare

medico-legală întocmit de Institutul de Medicină Legală Craiova, victima a

prezentat leziuni traumatice ce au fost produse prin lovire cu un corp dur și

unul tăietor-înțepător, posibil cuțit, care au necesitat 40-45 zile îngrijiri

medicale și i-au pus viața în primejdie.

Împotriva acestei soluții inculpatul

și partea civilă S.C. au declarat apeluri, care prin decizia nr. 489 din 27

octombrie 2003 au fost respinse.

Partea civilă și inculpatul au

declarat recurs.

Prima a criticat hotărârile sub

aspectul modului de soluționare a laturii civile, în sensul că în mod greșit

instanțele nu i-au acordat daune morale în valoare de 80.000.000 lei, suma

acordată de 10.000.000 lei neacoperind prejudiciul moral suferit în urma

săvârșirii infracțiunii de către inculpat.

În recursul său, inculpatul prin

apărător, a susținut că hotărârile nu sunt temeinice în ceea ce privește

individualizarea pedepsei, deoarece instanțele nu au reținut în favoarea

recurentului circumstanța legală atenuantă a provocării prevăzută de art. 73

lit. b) C. pen. și nici alte circumstanțe atenuante personale (lipsa

antecedentelor penale, recunoașterea și regretul manifestat față de comiterea

faptei).

În consecință, partea civilă a

solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor și majorarea cuantumului

daunelor morale la suma de 80.000.000 lei, iar inculpatul a cerut reducerea

pedepsei sub minimul special prevăzut de lege ca urmare a reținerii

circumstanței legale atenuante a provocării prevăzută de art. 73 lit. b) C.

pen., sau a celor menționate în art. 74 C. pen.

Recursul părții civile este fondat.

Astfel, din probele administrate

rezultă cu certitudine că în urma agresiunii provocate de inculpat, partea

civilă a suferit leziuni pentru vindecarea cărora au fost necesare 40-45 zile

îngrijiri medicale.

Este evident că în urma agresiunii

și leziunilor grave, victima a avut mari suferințe și privațiuni.

La toate acestea se adaugă și starea de disconfort

pe care o va avea și în continuare ca urmare a sechelelor ce însoțesc asemenea

politraumatisme grave, ceea ce impune concluzia că suma de 10.000.000 lei la

care inculpatul a fost obligat să i-o plătească victimei cu titlu de daune

morale nu este suficientă pentru a acoperi prejudiciul moral suferit.

Față de această situație, instanța

urmează să majoreze cuantumul daunelor morale la plata unei sume care să

reprezinte un echivalent al prejudiciilor suferite sub aspectele

sus-menționate.

Totodată inculpatul va fi obligat

să-i restituie părții civile și cheltuielile judiciare constând în onorariul

apărătorului ales.

Recursul inculpatului nu este

fondat.

Analizând probele din dosar care au

fost complet administrate și corect interpretate nu rezultă că victima prin

modul ei de comportare l-a provocat pe inculpat, astfel încât susținerea

apărătorului că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 73 lit. b) C. pen.,

nu este întemeiată și instanța o respinge ca atare.

Pedeapsa aplicată a fost bine

individualizată, ea reflectând corect gradul de pericol social al faptei și

făptuitorului. Sub acest aspect este de relevat împrejurarea că instanțele au

ținut seama, pe lângă pericolul social sporit al faptei și de datele personale

ale inculpatului care nu are antecedente penale și a recunoscut și regretat

comiterea faptei.

Așa cum a fost stabilită, ca urmare

a respectării cerințelor art. 72 C. pen., există garanția că scopul pedepsei

prevăzut în art. 52 C. pen., va fi realizat.

În consecință recursul declarat de

partea civilă va fi admis, casate hotărârile pronunțate numai sub aspectul

rezolvării laturii civile a procesului penal și majorat cuantumul

despăgubirilor morale.

Pentru considerentele mai

sus-arătate, recursul inculpatului va fi respins.

Întrucât inculpatul a fost judecat

în stare de arest urmează ca din pedeapsa aplicată să se compute durata

detenției.

Cheltuielile

efectuate de stat cu ocazia soluționării cauzei în care se include și onorariul

apărătorului din oficiu ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiției vor

fi restituite de către inculpat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de partea

civilă S.C. împotriva deciziei nr. 489 din 27 octombrie 2003 a Curții de Apel

Craiova, privind pe inculpatul G.Șt.

Casează decizia atacată și sentința

nr. 509 din 1 august 2003 a Tribunalului Dolj, numai cu privire la cuantumul

daunelor morale acordate părții civile, pe care le majorează de la 10.000.000

lei la 50.000.000 lei.

Respinge recursul declarat de

inculpat împotriva aceleiași decizii.

Compută din pedeapsa aplicată

inculpatului, durata arestării preventive de la 27 octombrie 2002, la zi.

Obligă pe recurentul inculpat să

plătească statului 1.400.000 lei în care se include și onorariul apărătorului

din oficiu, în sumă de 400.000 lei ce va fi avansat din fondul Ministerului

Justiției, iar părții civile S.C. 2.000.000 lei reprezentând cheltuieli

judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

22 ianuarie 2004.