ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 19/2009

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 130

din 9 septembrie 2008, Tribunalul Buzău a condamnat pe inculpatul

G.V., la pedeapsa de 3 ani

și 6 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prevăzută de art.

192 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și, la pedeapsa de

8 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor deosebit

de grav prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 – art. 176 alin. (1) lit. d) C.

pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și, 3 ani pedeapsa complementară a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen.

În temeiul dispozițiilor art.

33 – art. 34 C. pen., s-au contopit cele două pedepse, urmând ca inculpatul să

execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen.

Pentru a pronunța această

sentință, tribunalul a reținut că, în seara zilei de 22 martie 2008, inculpatul

G.V. a pătruns fără drept în locuința părții vătămate A.G. cu intenția de a

sustrage bunuri, partea vătămată dormea, iar inculpatul a încercat să o

lovească cu cuțitul, moment în care aceasta s-a trezit și, deși l-a rugat să nu

o omoare, inculpatul a lovit-o de mai multe ori.

Una din lovituri a fost

aplicată în zona toracelui, și abdomenului, provocându-i lezarea organelor

interne, gravitatea loviturilor punându-i viața în primejdie.

Fapta a fost recunoscută de

inculpat și dovedită cu probele administrate în cauză.

Apelul declarat de inculpat,

prin care a solicitat reducerea pedepsei, a fost respins, ca nefondat, de

Curtea de Apel Ploiești, prin decizia penală nr. 136 din 29 octombrie 2008.

Recursul declarat de

inculpat, întemeiat pe dispozițiile art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.,

este nefondat.

Pedeapsa de 8 ani închisoare

aplicată inculpatului G.V. pentru săvârșirea infracțiunii de violare de

domiciliu și tentativă la omor deosebit de grav, corespunde criteriilor de

individualizare prevăzută de art. 52 C. pen.

Fapta, în modalitatea în

care a fost săvârșită, pătrunderea în timpul nopții într-o locuință, cu scopul

de a sustrage bani, urmată de încercarea de a ucide victima, prezintă un

ridicat grad de pericol social, ceea ce necesită o ripostă severă exprimată

prin cuantumul pedepsei aplicate.

Inculpatul este recidivist,

condamnat anterior pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu,

perseverența infracțională a acestuia imprimând infracțiunii un grad ridicat de

pericol social.

Având în vedere aceste

considerente, întrucât nu se constată motive de casare ce pot fi examinate din

oficiu, recursului inculpatului G.V. va fi respins, ca nefondat, conform

dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Se va deduce arestarea

preventivă de la 23 martie 2008 la 12 ianuarie2009.

Văzând și dispozițiile

art192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul G.V. împotriva deciziei penale nr. 136 din 29

octombrie 2008 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu

minori și de familie.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul reținerii și al arestării preventive de la 23 martie 2008

la 12 ianuarie 2009.

Obligă recurentul inculpat

la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care

suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu,

se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 12 ianuarie 2009.