ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 872/2004
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 872/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 10
martie 2000, la Tribunalul Teleorman, reclamanta, societatea agricolă L.C., a
chemat în judecată pe pârâta, SC G.C.I. SRL Roșiori de Vede, pentru a fi
obligată la plata sumei de 555.000.000 lei, reprezentând despăgubiri și
dobânzi, 10.000.000 lei daune cominatorii calculate de la 7 martie 2000, până
la recuperarea sumelor datorate, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta, a
arătat că prin sentințele nr. 4258, 4259, 4260, 4261/1997 ale Judecătoriei
Caracal, a fost obligată să plătească reclamantei daune cominatorii, penalități
de întârziere și să respecte contractul de livrare a 200 tone de grâu, urmând
ca pârâta să plătească cantitatea respectivă, lucru pe care nu l-a făcut.
Prin sentința nr. 1615 din 22 decembrie
2000, Tribunalul Teleorman, secția civilă, a admis în parte acțiunea formulată
de societatea agricolă L.C., a obligat pe pârâtă să plătească 555.000.000 lei
reprezentând contravaloarea a 284.000 kg grâu și 43.000 kg orz și la plata
cheltuielilor de judecată de 23.000.000 lei.
Instanța a reținut, astfel cum
rezultă din expertiza efectuată în cauză, că reclamanta a făcut dovada că a
livrat 284.000 kg grâu și 43.000 kg orz, că potrivit art. 1084 C. civ.,
creditorul este îndreptățit la repararea pierderii suferite, iar cu privire la
capătul de cerere privind daunele cominatorii, a motivat că nu se aplică
obligațiilor de a da, dacă executarea poate fi realizată direct prin
intermediul organelor de executare silită.
Pârâta, SC G.C.I. SRL Roșiori de
Vede, a formulat apel, criticând soluția primei instanțe pentru netemeinicie și
nelegalitate, a susținut că reclamanta a solicitat contravaloarea unei
cantități de grâu de 33.000 kg și 43.000 kg orz din anul 1986, pretenții pentru
care a operat prescripția, și pentru 33,5 tone de grâu și 43 tone orz, livrate
în anul 1996, reclamanta nu a prezentat probe.
Față de faptul că debitoarea,
societatea agricolă L.C. Călinești, a fost obligată prin sentință
judecătorească să livreze 200 tone grâu și 94.056.293 lei daune și penalități,
și nu și-a achitat datoria în numerar, pârâta a compensat datoria sa
(contravaloarea celor 251.350 kg grâu ridicate) cu datoria în numerar a reclamantei,
de 94.056.282 lei.
Prin decizia nr. 1198 din 13
septembrie 2001, Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, a admis
apelul, a schimbat în tot sentința atacată și a respins acțiunea ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de
apel a reținut că din cele 13 avize de expediere prezentate de reclamantă,
numai o parte poartă semnătură indescifrabilă la rubrica beneficiar, restul
fiind nesemnate, grâul a fost livrat către S.F. și C.C. și nu apelantei, iar
prețurile aplicate de reclamantă sunt altele și nu 240 lei/kg cum s-a convenit
prin contract.
Reclamanta a declarat recurs
împotriva deciziei nr. 1198 din 13 septembrie 2001, a Curții de Apel București,
secția a V-a comercială, susținând că au fost încălcate prevederile art. 304 pct.
9 C. proc. civ., prin hotărârea instanței de apel.
În motivarea recursului, s-a
susținut că instanța de fond a aplicat corect prețurile de 2.500 lei/kg pentru
grâu și 500 lei/kg pentru orz, atât pentru cerealele livrate în baza
contractului cât și pentru cantitățile primite de pârâtă prin executorul
judecătoresc, pentru datoria de 94.056.292 lei.
Recursul este nefondat pentru
următoarele considerente:
La data executării celor patru
sentințe ale Judecătoriei Caracal, debitoarea, societatea agricolă L.C.
Călinești, nu a avut disponibil în cont, astfel că în loc să livreze 200 tone
grâu a livrat 251 tone grâu cu care s-a acoperit obligația contractuală, precum
și suma datorată cu titlu de penalități, de 92.554.282 lei.
Ca atare, pârâta nu datorează
despăgubiri pentru cereale neachitate, recursul declarat în cauză este nefondat
și urmează a fi respins, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de
judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de societatea agricolă L.C. Călinești, împotriva deciziei nr. 1198 din
13 septembrie 2001, a Curții de Apel București, secția a V-a comercială.
Obligă recurenta la 22.000.000 lei
cheltuieli de judecată către intimată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi, 4 martie 2004.