ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 658/2004

Asupra

recursului de față;

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința penală nr. 568 din 30 septembrie 2003, Tribunalul Constanța l-a

condamnat pe inculpatul

B.N., în baza art.174 C. pen., la 18 ani închisoare și

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a), b) C. pen. pe o durată de

4 ani, cu aplicarea art. 64 și  art. 71 C. pen.

A fost

dedusă arestarea preventivă a inculpatului de la 1 martie 2003 la zi și dispusă

prelungirea măsurii privative de libertate.

Inculpatul

a fost obligat la plata unei prestații periodice în favoarea părții civile D.D.

până la împlinirea vârstei de 18 ani și la 30.000.000 lei daune morale

aceleiași părți civile.

S-a

dispus obligarea inculpatului și la plata cheltuielilor judiciare către stat,

în care au fost incluse și sumele reprezentând onorariile apărătorilor din

oficiu, avansate din fondul Ministerului Justiției.

Instanța

a reținut, în fapt, că inculpatul și victima D.V. întrețineau relații de

concubinaj de circa 4 ani și locuiau  împreună și cu unul dintre fiii victimei,

minorul D.D.

Relațiile

dintre cei doi concubini s-au deteriorat în ultimul timp și aceasta datorită

inculpatului, care nu muncea și consuma frecvent băuturi alcoolice.

Din

aceste motive victima i-a cerut repetat inculpatului să părăsească locuința.

În

dimineața de 1 martie 2003 fiul victimei, respectiv minorul D.D., a plecat

singur la marginea localității pentru a tăia stuf, necesar confecționării unui

gard, fiind asigurat de către inculpat că va veni și el să-l ajute.

Constatând

că inculpatul nu și-a ținut promisiunea, victima D.V. l-a certat, reproșându-i

că este leneș și cerându-i, din nou, să părăsească locuința.

În

replică, inculpatul a luat cuțitul de bucătărie de pe masă și a înjunghiat-o pe

victimă, aplicându-i 19 lovituri în zona toraco-abdominală anterior și

posterior, precum și la mâini.

Văzând

că a cauzat, prin una dintre loviturile cu cuțitul eviscerarea abdominală,

inculpatul a consumat voluntar o substanță toxică, în tentativa de a se

sinucide.

Au fost

anunțați vecinii de către inculpat și apoi de către fiul victimei.

În

scurt timp victima a decedat în locuință.

Din raportul

de constatare medico-legală rezultă că moartea victimei a fost violentă și s-a

datorat anemiei acute grave consecutive unei hemoragii interne și externe prin

19 plăgi înjunghiate toraco-abdominal cu afectarea plămânului, stomacului,

splinei, rinichilor și mezenter.

Inculpatul

și-a recunoscut vinovăția.

Împotriva

acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța,

care a solicitat schimbarea încadrării juridice prin reținerea și a agravantei

legale speciale a omorului deosebit de grav, „prin cruzimi”, prevăzută de

art.176 lit. a) C. pen., precum și inculpatul, care a cerut reducerea pedepsei,

în considerarea lipsei antecedentelor penale.

Prin

decizia penală nr. 364 din 14 noiembrie 2003, Curtea de Apel Constanța a

respins apelurile declarate în cauză, constatând că hotărârea este legală și

temeinică, atât sub aspectul încadrării juridice a infracțiunii săvârșite cât

și al individualizării pedepsei.

Decizia

penală sus-menționată a fost atacată cu recurs de către inculpat, solicitând,

în scris și oral reducerea pedepsei.

Verificând

hotărârea atacată pe baza materialului de la dosar, Curtea constată că motivul

de recurs invocat, prevăzut de cazul de casare arătat de art.385

9

alin. (1)  pct.(14) din C. proc. pen., nu este fondat.

Așa cum

corect a reținut instanța de fond, inculpatul și-a recunoscut vinovăția, iar

declarațiile acestuia se coroborează cu materialul procesual penal probator,

constând în procesul-verbal de constatare, planșa foto, raportul medico-legal

de autopsie și declarațiile martorilor D.D., R.M., I.T., V.V. și V.A.

La

stabilirea pedepsei s-a ținut seama de criteriile de individualizare prevăzute

de art. 72 C. pen.

Astfel,

pe de o parte, s-au avut în vedere gradul ridicat de pericol social al

infracțiunii săvârșite, determinat de natura acesteia și urmarea ireversibilă

produsă, pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 10 la 20

ani și interzicerea unor drepturi, iar, pe de altă parte, datele de

caracterizare a persoanei inculpatului, recunoscut cu antecedente penale,

astfel că pedeapsa aplicată, de 18 ani închisoare este nu numai legală, dar și

justificată de necesitatea realizării funcțiilor sancțiunii, de constrângere și

reeducare, și necesară prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni.

Neconstatând

nici din examinarea hotărârii, conform art. 385

9

alin. (3) C. proc.

pen. existența vreunui caz de casare care să poată fi luat în considerare din

oficiu, recursul inculpatului urmează să fie respins ca nefondat.

În baza

art. 385

17

alin. (4) cu referire la art. 383 alin. (2) C. proc. pen.

din pedeapsa aplicată urmează să fie dedus timpul arestării preventive a

inculpatului de la 1 martie 2003 la 4 februarie 2003.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul B.N.  împotriva deciziei penale nr. 364 din 14 noiembrie

2003 a Curții de Apel Constanța.

Deduce

din pedeapsă, timpul arestării preventive a inculpatului de la 1 martie 2003

la 4 februarie 2004.

Obligă

pe recurent la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat,

din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi 4 februarie 2004.