ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 658/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 568 din 30 septembrie 2003, Tribunalul Constanța l-a condamnat pe inculpatul B.N., în baza art.174 C. pen., la 18 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a), b) C. pen. pe o durată de 4 ani, cu aplicarea art. 64 și art. 71 C. pen. A fost dedusă arestarea preventivă a inculpatului de la 1 martie 2003 la zi și dispusă prelungirea măsurii privative de libertate. Inculpatul a fost obligat la plata unei prestații periodice în favoarea părții civile D.D. până la împlinirea vârstei de 18 ani și la 30.000.000 lei daune morale aceleiași părți civile. S-a dispus obligarea inculpatului și la plata cheltuielilor judiciare către stat, în care au fost incluse și sumele reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu, avansate din fondul Ministerului Justiției.

Instanța a reținut, în fapt, că inculpatul și victima D.V. întrețineau relații de concubinaj de circa 4 ani și locuiau împreună și cu unul dintre fiii victimei, minorul D.D. Relațiile dintre cei doi concubini s-au deteriorat în ultimul timp și aceasta datorită inculpatului, care nu muncea și consuma frecvent băuturi alcoolice. Din aceste motive victima i-a cerut repetat inculpatului să părăsească locuința. În dimineața de 1 martie 2003 fiul victimei, respectiv minorul D.D., a plecat singur la marginea localității pentru a tăia stuf, necesar confecționării unui gard, fiind asigurat de către inculpat că va veni și el să-l ajute. Constatând că inculpatul nu și-a ținut promisiunea, victima D.V. l-a certat, reproșându-i că este leneș și cerându-i, din nou, să părăsească locuința.

În replică, inculpatul a luat cuțitul de bucătărie de pe masă și a înjunghiat-o pe victimă, aplicându-i 19 lovituri în zona toraco-abdominală anterior și posterior, precum și la mâini. Văzând că a cauzat, prin una dintre loviturile cu cuțitul eviscerarea abdominală, inculpatul a consumat voluntar o substanță toxică, în tentativa de a se sinucide. Au fost anunțați vecinii de către inculpat și apoi de către fiul victimei. În scurt timp victima a decedat în locuință. Din raportul de constatare medico-legală rezultă că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat anemiei acute grave consecutive unei hemoragii interne și externe prin 19 plăgi înjunghiate toraco-abdominal cu afectarea plămânului, stomacului, splinei, rinichilor și mezenter.

Inculpatul și-a recunoscut vinovăția. Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, care a solicitat schimbarea încadrării juridice prin reținerea și a agravantei legale speciale a omorului deosebit de grav, „prin cruzimi”, prevăzută de art.176 lit. a) C. pen., precum și inculpatul, care a cerut reducerea pedepsei, în considerarea lipsei antecedentelor penale. Prin decizia penală nr. 364 din 14 noiembrie 2003, Curtea de Apel Constanța a respins apelurile declarate în cauză, constatând că hotărârea este legală și temeinică, atât sub aspectul încadrării juridice a infracțiunii săvârșite cât și al individualizării pedepsei. Decizia penală sus-menționată a fost atacată cu recurs de către inculpat, solicitând, în scris și oral reducerea pedepsei.

Verificând hotărârea atacată pe baza materialului de la dosar, Curtea constată că motivul de recurs invocat, prevăzut de cazul de casare arătat de art.385 9 alin. (1) pct.(14) din C. proc. pen., nu este fondat. Așa cum corect a reținut instanța de fond, inculpatul și-a recunoscut vinovăția, iar declarațiile acestuia se coroborează cu materialul procesual penal probator, constând în procesul-verbal de constatare, planșa foto, raportul medico-legal de autopsie și declarațiile martorilor D.D., R.M., I.T., V.V. și V.A. La stabilirea pedepsei s-a ținut seama de criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen.

Astfel, pe de o parte, s-au avut în vedere gradul ridicat de pericol social al infracțiunii săvârșite, determinat de natura acesteia și urmarea ireversibilă produsă, pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 10 la 20 ani și interzicerea unor drepturi, iar, pe de altă parte, datele de caracterizare a persoanei inculpatului, recunoscut cu antecedente penale, astfel că pedeapsa aplicată, de 18 ani închisoare este nu numai legală, dar și justificată de necesitatea realizării funcțiilor sancțiunii, de constrângere și reeducare, și necesară prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni. Neconstatând nici din examinarea hotărârii, conform art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen. existența vreunui caz de casare care să poată fi luat în considerare din oficiu, recursul inculpatului urmează să fie respins ca nefondat.

În baza art. 385 17 alin. (4) cu referire la art. 383 alin. (2) C. proc. pen. din pedeapsa aplicată urmează să fie dedus timpul arestării preventive a inculpatului de la 1 martie 2003 la 4 februarie 2003.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.N. împotriva deciziei penale nr. 364 din 14 noiembrie 2003 a Curții de Apel Constanța. Deduce din pedeapsă, timpul arestării preventive a inculpatului de la 1 martie 2003 la 4 februarie 2004. Obligă pe recurent la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 4 februarie 2004.