ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.04.2004

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1374/2004

HOTĂRÂRE
20.04.2004
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1374/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Judecătoria Vatra Dornei, prin

sentința civilă nr. 1090 din 14 octombrie 2003, a admis acțiunea în evacuare,

pe calea ordonanței președințiale, formulată de reclamanta, SC. S.G. SRL Vatra

Dornei, împotriva pârâtei, SC. T.E.C.A.V. SRL Suceava, și a dispus evacuarea

pârâtei din suprafața de 18 mp.

Instanța de fond a reținut existența

unui contract de închiriere pe o perioadă de 1 an, a unui spațiu comercial, iar

la expirarea termenului pârâta, în calitate de chiriaș, a refuzat eliberarea

bunului închiriat.

Împotriva sentinței astfel

pronunțate, pârâta a declarat recurs, susținând că judecata s-a făcut fără

citarea părților, iar contractul a fost încheiat până la 9 ianuarie 2003, însă

proprietara a prelungit tacit efectele acestuia, acceptând chiria până în luna

august 2003.

Mai susține recurenta, că instanța

de fond a soluționat greșit cererea, nefiind îndeplinite cerințele art. 581 C.

proc. civ.

Recursul este fondat și va fi admis

pentru motive de ordine publică.

Dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. a) C.

proc. civ., stabilesc competența de soluționare a cererilor în materie

comercială, al căror obiect nu este evaluabil în bani, tribunalului.

Obiectul cererii formulate de

reclamantă îl constituie evacuarea dintr-un spațiu comercial, caracterul

neevaluabil fiind indubitabil.

Pentru că normele de competență sunt

de ordine publică, ele pot fi invocate oricând și în orice fază procesuală,

atrăgând nulitatea hotărârii judecătorești pronunțată cu nerespectarea lor.

Depășind atribuțiile pe care legea

le-a conferit, judecătoria a pronunțat o hotărâre nelegală, situație în care,

în temeiul art. 313 C. proc. civ., va fi casată iar cauza trimisă spre

competentă soluționare tribunalului în a cărei rază teritorială se află

imobilul.

Așa fiind, în considerația textelor

de lege citate, Înalta Curte de Casație și Justiție va admite recursul

împotriva sentinței civile nr. 1090 din 14 octombrie 2003, pronunțată de

Judecătoria Vatra Dornei, pe care o va casa, și va trimite cauza spre

competentă soluționare Tribunalului Suceava.

Admite recursul declarat de pârâta,

SC. T.E.C.A.V. SRL Suceava, împotriva sentinței nr. 1090 din 14 octombrie 2003,

a Judecătoriei Vatra Dornei, pe care o casează și trimite cauza spre competentă

soluționare Tribunalului Suceava.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi, 20 aprilie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-05-09
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2539/2003
Asupra recursului se rețin următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Suceava sub nr. 6262/1998, SC D.C. SA Vatra Dornei a solicitat instanței ca, prin sentința ce o va da, în contradictoriu cu SC L.D. SRL Vatra Dornei, să dispun
ÎCCJ 2005-05-13
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2837/2005
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele: Prin cererea formulată la 3 februarie 2003, reclamanta SC F. SA, a chemat în judecată pe pârâtul I.L., solicitând instanței să se dispună evacuarea pârâtului din spațiul comercial
ÎCCJ 2005-06-17
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3729/2005
că intimata a schimbat destinația spațiului și că astfel a încălcat clauzele contractului de închiriere. După analiza actelor dosarului în raport de motivele invocate de apelantă, Curtea de Apel București, prin decizia nr. 593 din 1 noiembr
ÎCCJ 2005-10-28
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5095/2005
și C.L. Galați îl constituie închirierea terenului în suprafață de 118 m.p., împrejurare care nu o îndreptățește pe pârâtă să refuze plata chiriei datorate reclamantei. Pârâta nu și-a respectat obligațiile contractuale, astfel că reclamanta
ÎCCJ 2005-06-14
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5178/2005
închiriat a fost găsit de asemenea neîntemeiat în raport de clauza prevăzută la art. 13 din contract, care stabilește această obligație în sarcina chiriașului. Neîntemeiat a fost constatat și capătul de cerere privind rezilierea parțială a
Sursă