ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 158/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Curtea

de Apel București, la 12 octombrie 2005, SC T. SA a declarat recurs împotriva

încheierii din 7 septembrie 2005, pronunțată de Curtea de Apel București,

secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. 2003/2005.

SC T. SA a solicitat desființarea

încheierii din 7 septembrie 2005, a Curții de Apel București, în dosarul nr.

2003/2005, iar pe fond, modificarea în totalitate a deciziei nr. 1374 din 22

septembrie 2004, pronunțată de Curtea de Conturi, în dosarul nr. 1249/2004 și

anularea deciziei nr. 25/A/2004, emisă de Secția de Control Financiar Ulterior.

În motivarea recursului, s-a

susținut că prin încheierea atacată, s-a dispus suspendarea soluționării

acțiunii care face obiectul dosarului nr. 2003/2005, considerând că SC T. SA nu

a depus cerere de amânare sau judecare în lipsă, deși instanța neobservând

aspectul că prin cererea de recurs, SC T. SA, în dosarul nr. 2003/2005, a

solicitat judecarea în lipsă.

Verificându-se actele cauzei, Înalta

Curte de Casație și Justiție constată că recursul împotriva încheierii

pronunțate în dosarul nr. 2003/2005, este neîntemeiat și va fi respins conform

art. 312 C. proc. civ.

Așa cum rezultă din actele cauzei,

SC T. SA a formulat la 2 februarie 2005, la Înalta Curte de Casație și

Justiție, cerere de recurs, împotriva deciziei nr. 1374/2004 a secției

jurisdicționale a Curții de Conturi a României, formându-se, astfel, dosarul

nr. 359/2005, a Înaltei Curți de Casație și Justiție. În această cerere de recurs,

SC T. SA a cerut, într-adevăr, judecarea în lipsă. Prin decizia nr. 2915 din 10

mai 2005, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat admiterea recursului

declarat, casarea deciziei nr. 1374 din 22 iunie 2004, a Curții de Conturi a

României și trimiterea, spre competentă soluționare, la Curtea de Apel

București, secția de contencios administrativ și fiscal (conform art. l și 2

din O.U.G. nr. 117/2003).

Așa fiind, s-a format un nou dosar,

dosarul nr. 2003/2005, la Curtea de Apel București, secția de contencios

administrativ și fiscal, unde, în mod firesc, la data de 10 iunie 2005, odată

cu înregistrarea cauzei, s-a dispus citarea părților.

În acest dosar, nr. 2003/2005, al

Curții de Apel București, SC T. SA nu a cerut judecarea în lipsă; mai mult, potrivit

art. 85 C. proc. civ., s-a dispus citarea părților pentru 7 septembrie 2005.

Conform art. 242 pct. 2 C. proc.

civ., în mod corect instanța, constatând lipsa nejustificată a părților, a

suspendat soluționarea cererii, soluție legală, astfel încât recursul declarat

în cauză urmează a fi respins, SC T. SA având posibilitatea legală de a cere

repunerea pe rol a cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de SC T.

SA București împotriva încheierii din 7 septembrie 2005, pronunțată de Curtea

de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, în

dosarul nr. 2003/2005, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 18 ianuarie 2006.