ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 158/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel București, la 12 octombrie 2005, SC T. SA a declarat recurs împotriva încheierii din 7 septembrie 2005, pronunțată de Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. 2003/2005. SC T. SA a solicitat desființarea încheierii din 7 septembrie 2005, a Curții de Apel București, în dosarul nr. 2003/2005, iar pe fond, modificarea în totalitate a deciziei nr. 1374 din 22 septembrie 2004, pronunțată de Curtea de Conturi, în dosarul nr. 1249/2004 și anularea deciziei nr. 25/A/2004, emisă de Secția de Control Financiar Ulterior.

În motivarea recursului, s-a susținut că prin încheierea atacată, s-a dispus suspendarea soluționării acțiunii care face obiectul dosarului nr. 2003/2005, considerând că SC T. SA nu a depus cerere de amânare sau judecare în lipsă, deși instanța neobservând aspectul că prin cererea de recurs, SC T. SA, în dosarul nr. 2003/2005, a solicitat judecarea în lipsă. Verificându-se actele cauzei, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul împotriva încheierii pronunțate în dosarul nr. 2003/2005, este neîntemeiat și va fi respins conform art. 312 C. proc. civ. Așa cum rezultă din actele cauzei, SC T. SA a formulat la 2 februarie 2005, la Înalta Curte de Casație și Justiție, cerere de recurs, împotriva deciziei nr. 1374/2004 a secției jurisdicționale a Curții de Conturi a României, formându-se, astfel, dosarul nr. 359/2005, a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În această cerere de recurs, SC T. SA a cerut, într-adevăr, judecarea în lipsă. Prin decizia nr. 2915 din 10 mai 2005, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat admiterea recursului declarat, casarea deciziei nr. 1374 din 22 iunie 2004, a Curții de Conturi a României și trimiterea, spre competentă soluționare, la Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal (conform art. l și 2 din O.U.G. nr. 117/2003). Așa fiind, s-a format un nou dosar, dosarul nr. 2003/2005, la Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, unde, în mod firesc, la data de 10 iunie 2005, odată cu înregistrarea cauzei, s-a dispus citarea părților. În acest dosar, nr. 2003/2005, al Curții de Apel București, SC T. SA nu a cerut judecarea în lipsă; mai mult, potrivit art. 85 C. proc.

civ., s-a dispus citarea părților pentru 7 septembrie 2005. Conform art. 242 pct. 2 C. proc. civ., în mod corect instanța, constatând lipsa nejustificată a părților, a suspendat soluționarea cererii, soluție legală, astfel încât recursul declarat în cauză urmează a fi respins, SC T. SA având posibilitatea legală de a cere repunerea pe rol a cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de SC T. SA București împotriva încheierii din 7 septembrie 2005, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. 2003/2005, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 ianuarie 2006.