ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 718/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Tribunalul Iași, secția comercială de

contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 22/COM din 5 februarie 2008

a admis acțiunea reclamantei SC B.M. SA Iași în contradictoriu cu pârâtul Consiliul

Local al Municipiului Iași, în sensul că a obligat pârâtul să plătească

reclamantei suma de 229.170,43 lei cu titlu de dobânzi și daune, precum și suma

de 12.178 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

În fundamentarea

acestei soluții, s-a reținut existența raporturilor contractuale între SC B.M.

SA Iași și SC A. SA Iași concretizate în contractele din 2003 pentru a căror

executare Consiliul Local al Municipiului Iași a garantat achitarea de către SC

A. SA Iași către SC B.M. SA Iași a sumei de 8,9 miliarde lei conform

contractului de fidejusiune din 20 octombrie 2004 cu eșalonarea plăților

convenite de părți.

Executarea acestui

contract a format obiectul controlului judiciar, creditorul SC B.M. SA obținând

titlul executoriu sentința civilă nr. 510/E din 30 septembrie 2005 în baza

căreia fidejusorul Consiliul Local Iași a achitat integral suma garantată de

către creditor, acesta pretinzând îndreptățit plata dobânzii ca urmare a

executării peste termenele de scadență.

Regula instituită la art.

42 C. com. este menită să protejeze creditul și să asigure operativitatea

finalizării raporturilor comerciale, în vederea recuperării optime a creanței.

Clauzele contractului

de fidejusiune stipulează că fidejusorul, respectiv Consiliul Local Iași are

obligația de a efectua plata obligațiilor financiare ale SC A. SA decurgând din

contractele de prestări servicii și dreptul de a se întoarce împotriva

debitorului principal pentru sumele avansate în vederea stingerii obligației

principale, pentru cheltuieli efectuate după notificarea debitorului de către

fidejusor, pentru dobânzi la sumele plătite creditorului.

Astfel, Consiliul

Local Iași datorează dobânda în cuantumul stabilit corect de raportul de

expertiză, totalizând suma de 299.170,43 lei.

Curtea de Apel Iași, secția

comercială, prin decizia nr. 72 din 7 septembrie 2009 a respins apelurile

pârâtului Consiliul Local Iași împotriva sentinței civile nr. 22/COM din 5

februarie 2008 și a încheierii de îndreptare a erorii materiale din data de 11

iulie 2008 pronunțate de Tribunalul Iași, secția comercială și de contencios

administrativ, fiind preluate în esență argumentele expuse anterior.

Împotriva deciziei nr.

72 din 7 septembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția comercială, a

promovat recurs pârâtul Consiliul Local Municipal Iași, care a criticat pentru

nelegalitate această hotărâre judecătorească, solicitând în temeiul art. 304 pct.

9 C. proc. civ. admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei atacate, în

sensul admiterii apelului și cu consecința respingerii acțiunii reclamantei.

În dezvoltarea

motivelor de recurs s-a evocat împrejurarea că obligațiile financiare și datele

scadente precizate sunt cele arătate la art. 1 din contractul de fidejusiune și

nicidecum cele din contractele de prestări servicii, cum în mod nelegal au

reținut instanțele.

Pentru nerespectarea

termenelor de plată conform graficului, părțile contractului de fidejusiune,

izvorul raportului juridic, nu au convenit penalități pe zi de întârziere ori

dobânzi, astfel că obligarea recurentei la plata dobânzilor și daunelor este fără

suport legal.

Intimata-reclamantă SC

B.M. SA Iași a depus întâmpinare, prin care a cerut respingerea recursului.

Înalta Curte,

analizând materialul probator administrat în cauză, raportat la criticile aduse

de recurentul-pârât Consiliul Local Al Municipiului Iași constată că acestea

sunt nejustificate, urmând a respinge recursul ca nefondat, pentru următoarele

considerente.

Este de necontestat

că prin contractul de fidejusiune din 20 octombrie 2004 încheiat în baza

Hotărârilor Consiliului Local nr. 447/2004 și nr. 449/2004 între Consiliul

Local al Municipiului Iași în calitatea de fidejusor, SC B.M. SA în calitatea

de creditor și SC A. SA în calitatea de debitor s-a garantat de către fidejusor

achitarea de către debitorul SC A. SA a debitelor aferente contractelor de

prestări servicii din 17 aprilie 2003 și 22 decembrie 2003 pentru suma de 8,9

miliarde lei.

Mai mult, în același

contract s-a stipulat la art. 4 că fidejusorul se obligă să efectueze plata

obligațiilor financiare ale SC A. SA decurgând din contractele de prestări

servicii mai sus menționate, în caz că SC A. SA nu achită înainte de datele

scadente, așa cum sunt evidențiate în graficul de eșalonare.

Tot în cadrul

obligațiilor asumate de fidejusor s-a mai precizat că acesta nu are dreptul de

a invoca beneficiul de discuțiune precum și beneficiul de diviziune.

Apare cât se poate de

evident că în raporturile comerciale, fidejusorul, răspunde solidar cu

debitorul pentru executarea întregii obligații pe care acesta și-a asumat-o

față de creditor.

Raportul de expertiză

contabilă întocmit de expertul contabil C.M., amplu argumentat și bine

documentat, a concluzionat că suma datorată de pârât cu titlu de dobânzi este

de 299.170,43 lei iar la calculele efectuate au fost avute în vedere perioada

de referință cuprinsă între 26 octombrie 2004 – 28 decembrie 2006, procentul de

0,16% pe zi de întârziere și eșalonarea sumelor de plată conform termenelor din

contractul de fidejusiune.

Pentru aceste rațiuni

urmează a respinge ca nefondat recursul pârâtului Consiuliul Local al

Municipiului Iași împotriva deciziei nr. 72 din 7 septembrie 2009 pronunțată de

Curtea de Apel Iași, secția comercială, nefiind îndeplinită nicio cerință din

cele prevăzute de dispozițiile art. 304 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de pârâtul Consiliul Local al Municipiului Iași împotriva deciziei nr.

72 de la 7 septembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția comercială,

ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședința publică, astăzi 17 februarie 2011.