ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4170/2010

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința civilă nr. 34 din 28 ianuarie 2010

Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a admis

acțiunea formulată de reclamantul M.M. împotriva pârâților Ministerul Muncii,

Familiei și Protecției Sociale - Cabinet Ministru și Inspectoratul Teritorial

de Muncă Dolj, a anulat Ordinul nr. 455 din 23 aprilie 2009, emis de M.M.F.P.S.,

a dispus reintegrarea reclamantului în funcția deținută anterior emiterii

ordinului și a obligat pârâții la plata către reclamant a drepturilor bănești

cuvenite și neîncasate pentru această funcție începând cu 23 aprilie 2009 și

până la reintegrarea efectivă.

Pentru a pronunța această soluție

instanța de fond a reținut că excepției lipsei calității procesuale pasive a I.T.M.

Dolj, invocată prin întâmpinare, este neîntemeiată, având în vedere că citarea

acestuia în prezenta cauză s-a făcut ,în raport de obiectul cererii de chemare

în judecată, pentru a-i fi opozabilă hotărârea .

S-a constatat astfel că există o

identitate între titularul obligației supuse analizei de către reclamant și I.T.M.

Dolj, întrucât funcția deținută de reclamant figurează în statul de funcții al I.T.M.

Dolj.

Referitor la excepția

inadmisibilității acțiunii ca urmare a neîndeplinirii procedurii prealabile,

invocată de pârâtul M.M.F.P.S. prin întâmpinare, instanța de fond a respins-o

ca neîntemeiată având în vedere că reclamantul și-a fundamentat acțiunea pe

dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004.

Ori, în conformitate cu alin. (4) al

acestui text de lege, acțiunea poate fi introdusă direct la instanța de

contencios administrativ în situația în care decizia de declarare a

neconstituționalității este urmarea unei excepții ridicate în altă cauză.

Ca atare este

reglementată o situație de excepție de la regula obligativității

parcurgerii procedurii prealabile.

Analizând fondul cauzei, instanța de

fond a reținut că prin Ordinul nr. 455 din 23 aprilie 2009 emis de M.M.F.P.S. a

fost desființată funcția publică de conducere de inspector șef adjunct al I.T.M.

Dolj și a încetat raportul de serviciu al reclamantului M.M. din funcția

publică de conducere la data expirării termenului de preaviz.

Termenul legal avut în vedere de

emitentul acestui act a fost reprezentat de Legea nr. 188/1999, O.U.G. nr. 37/2009,

H.G. nr. 11/2009 și H.G. nr. 767/1999.

Analizând legalitatea Ordinului nr. 455

din 23 aprilie 2009, prin prisma actelor normative ce au stat la baza emiterii

acestuia, instanța de fond a reținut că dispozițiile O.U.G. nr. 37/2009 au fost

declarate neconstituționale.

Declararea, prin intermediul

excepției de neconstituționalitate, a neconstituționalității unei dispoziții

legale conduce la suspendarea de drept și respectiv la încetarea efectelor sale

juridice. De altfel, prin art. XIV alin. (1) din O.U.G. nr. l05/2009 s-a dispus

abrogarea O.U.G. nr. 37/2009.

Față de cele arătate, Curtea de apel

a constatat nelegalitatea

Ordinului nr. 455/2009

fiind emis în aplicarea unor dispoziții legale declarate

neconstituționale.

Împotriva hotărârii instanței de

fond pârâții Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și de

Inspectoratul Teritorial de Muncă Dolj au declarat recurs, criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie.

I. Ministerul Muncii, Familiei și

Protecției Sociale în motivarea recursului a arătat că instanța de fond

analizând cauza dedusă judecății în mod greșit a soluționat excepția lipsei

procedurii prealabile prevăzută imperativ de art. 7 alin. (1) din Legea nr.

554/2004 privind contenciosul administrativ, modificată și completată prin

Legea nr. 262/2007.

Neîndeplinirea procedurii prealabile

are drept consecință respingerea acțiunii reclamantei ca inadmisibilă.

De asemenea, instanța nu a constatat

că acțiunea reclamantului nu este timbrată, fapt ce ar fi condus la anularea

acesteia.

Recurentul mai susține că prin

Ordinul nr. 455 din 23 aprilie 2009 emis de ministrul muncii, familiei și

protecției sociale, au fost executate prevederile prevăzute imperativ în O.U.G.

nr. 37/2009.

Potrivit art. XIV din O.U.G. nr. 105

din 06 octombrie 2009 privind unele măsuri în domeniul funcției publice, precum

și pentru întărirea capacității manageriale la nivelul serviciilor publice

deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației

publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale și ale altor servicii

publice, precum și pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul

demnitarului din administrația publică centrală și locală, cancelaria

prefectului și cabinetul alesului local, O.U.G. nr. 37/2009 - privind unele

măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice, s-a abrogat.

Referitor la capătul de cerere

privind repunerea reclamantului pe funcția avută anterior, recurenta arată că

în temeiul art. IV alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2009, funcțiile publice,

funcțiile publice specifice, și posturile încadrate în regim contractual, care

conferă calitatea de conducător al serviciilor publice deconcentrate ale

ministerelor si ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din

unitățile administrativ teritoriale precum si adjuncții acestuia, sunt și rămân

desființate.

Deși a fost

abrogată în totalitate O.U.G. nr. 37/2009, art. VIII al

O.U.G. nr. 105/2009, prevede

imperativ că „persoanele care ocupă funcțiile prevăzute la art. III și art. IV

alin. (3) își păstrează statutul și celelalte drepturi prevăzute de lege, iar

contractele de management încheiate de acestea aflate în derulare la data

intrării în vigoare a O.U.G. nr. 105/2009 își produc efectele până la expirarea

termenului pentru care au fost încheiate sau după caz până la data la care

intervine un motiv legal de încetare sau reziliere a acestora".

Deci, rezultă că funcția publică de

Inspector șef Adjunct la I.T.M. Dolj este desființată și prin O.U.G. nr. 105/2009.

II. Inspectoratul Teritorial de

Muncă Dolj, prin recursul formulat susține că

hotărârea

atacată este netemeinică și nelegală întrucât reintegrarea

reclamantului intimat în funcția deținută

înaintea emiterii ordinului M.M.F.P.S. nu mai este posibilă

deoarece funcția de conducere de Inspector șef

adjunct a fost desființată, în prezent în statul de

funcții al I.T.M.

Dolj nemaiexistând o asemenea funcție.

Așadar, în ceea

ce privește partea din dispozitivul hotărârii atacate referitoare la

reintegrare

reclamantului intimat în funcția deținută anterior este în contradicție

cu prevederile legale în

vigoare

arătate mai sus, având în vedere următoarele aspecte:

- funcția de inspector șef adjunct

nu este prevăzută în statul de funcții alcătuit de

ordonatorul principal de credite Ministerul Muncii, Familiei și

Protecției Sociale întrucât,

funcția corespunzătoare prevăzută de O.U.G.

nr. 105/2009 este cea de director coordonator adjunct;

- chiar dacă reclamantul ar fi

reintegrat pe funcția de director coordonator adjunct acest

fapt nu ar fi legal întrucât prevederile legale

impun existența unui contract de management încheiat

între acesta și

ordonatorul principal de credite, condiție care în cazul de față nu este

îndeplinită;

- potrivit alin. (12) din art.

IV din O.U.G. nr. 105/2009, persoanelor care ocupa o funcție de

director sau de director adjunct cu contract de management pe durată

determinată,asimilat contractului individual de muncă, li se suspendă raportul

de serviciu iar cu privire la acest aspect instanța de fond nu s-a pronunțat

nici prin dispozitivul hotărârii și nici în dezvoltarea motivelor acesteia.

Analizând cauza prin prisma

motivelor de recurs, în raport cu dispozițiile art. 304 și art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursurile sunt nefondate pentru

considerentele arătate în continuare:

În cauză este necontestat faptul că

decizia prin care reclamantul a fost eliberat din funcția de

inspector social șef al Inspectoratului Social

Regional Nord-Vest, decizie

a cărei anulare se solicită, a fost emisă în

temeiul dispozițiilor art. III alin. (1) și (11) din O.U.G. nr. 37/2009 privind

unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice, potrivit

cărora:

„(I) Funcțiile publice, funcțiile

publice specifice și posturile încadrate în regim contractual, care conferă

calitatea de conducător al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor

și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile

administrativ-teritoriale prevăzute în anexa la prezenta ordonanță de urgență,

care face parte integrantă din aceasta, precum și adjuncții acestuia, se

desființează în termen de 32 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei

ordonanțe de urgență.

(II) Începând cu

data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, funcționarilor

publici și personalului încadrat în regim contractual, care ocupă posturi

dintre cele prevăzute la alin. (1), li se vor aplica în mod corespunzător

dispozițiile legale cu privire la încetarea raporturilor de serviciu, respectiv

a raporturilor de muncă prevăzute în Legea nr. 188/1999 privind Statutul

funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările

ulterioare, respectiv în Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările și completările

ulterioare”.

De asemenea, este necontestat că,

prin Decizia nr.1257 din 7 octombrie 2009, Curtea Constituțională, ca urmare a

unei sesizări formulate conform art. 146 lit. a) din Constituție, a constatat

că Legea pentru aprobarea O.U.G. nr. 37/ 2009 este neconstituțională, ca urmare

a faptului că această ordonanță de urgență este lovită de un viciu de

neconstituționalitate, fiind adoptată de Guvern cu încălcarea dispozițiilor

art. 115 alin. (6) din Constituție, potrivit cărora „Ordonanțele de urgență(…)

nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului (…)”.

Or, a argumentat Curtea

Constituțională, prin O.U.G. nr. 37/2009 au fost eliminate din categoria

funcționarilor publici de conducere funcțiile de director executiv și director

executiv adjunct ai serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale

celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale din

unitățile administrativ-teritoriale.

Totodată, este necontestat că O.U.G.

nr. 37/2009 a fost abrogată prin art. XIV din O.U.G. nr. 105/2009 (M. Of. nr. 668

din 6 octombrie 2009) care, la rândul său, prin Decizia nr. 1629/2009, a fost

declarată neconstituțională în privința dispozițiilor art. I pct. 1-5 și 26,

art. II, art. IV, art. V, art. VIII și anexa 1, cu motivarea că acestea conțin

aceleași reglementări și aceleași soluții legislative ca și cele ce au

constituit obiectul O.U.G. nr.37/2009 în privința neconstituționalității căreia

Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 1257/2009.

În plus, Curtea Constituțională a

reținut și faptul că Guvernul, prin adoptarea O.U.G. nr. 105/2009, a încălcat

și dispozițiile art. 147 alin. (4) din Constituție, potrivit cărora deciziile

sale sunt general obligatorii.

Față de aspectele arătate, Înalta

Curte reține că întemeiat și legal a apreciat instanța de fond că actul

administrativ atacat este nelegal fiind emis în temeiul unei Ordonanțe de

urgență în privința căreia Curtea Constituțională a statuat că este

neconstituțională.

Înalta Curte reține

că legalitatea actului administrativ contestat se analizează prin prisma

dispozițiilor în temeiul și în executarea cărora a fost emis, iar nelegalitatea

actului administrativ atacat nu se poate considera a fi înlăturată prin

abrogarea actului normativ cu forță juridică superioară, declarat a fi

neconstituțional, cu atât mai mult cu cât chiar actul de abrogare – O.U.G. nr. 105/2009

– a fost la rândul său constatat a fi neconstituțional.

În consecință, în raport de cele mai

sus reținute și față de dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursurile

vor fi respinse ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de Ministerul

Muncii, Familiei și Protecției Sociale și de Inspectoratul Teritorial de Muncă

Dolj împotriva sentinței nr. 34 din 28 ianuarie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 7

octombrie 2010.