ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2614/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 14 din 1

martie 2004, Curtea de Apel Craiova a dispus în baza art. 11 pct. 2 lit. a) și

art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., achitarea inculpatului F.D., pentru

săvârșirea infracțiunii de calomnie, prevăzută de art. 206 C. pen., ce s-a

pretins a fi comisă în dauna părții vătămate C.G.I. la data de 13 iulie 2003.

A fost obligată partea vătămată la

50.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

S-a reținut că la data de 31

octombrie 2003, partea vătămată C.G.I. a formulat plângere prealabilă prin care

a solicitat condamnarea inculpatului F.D., pentru săvârșirea infracțiunii de

calomnie prin presă, prevăzută de art. 206 C. pen. și obligarea acestuia la

daune morale în sumă de 50.000.000 lei și cheltuieli judiciare.

În motivarea plângerii prealabile

s-a arătat că în ziarul I.G. nr. 188 din 3 iulie 2003 a apărut articolul „Un

gorjan acuză polițiști și procurori de furtul a 12 kg aur” având ca redactor pe

ziaristul I.P.A., în cuprinsul căruia printre alte informații ce s-a pretind a

fi fost obținute de la inculpatul F.D. participant la percheziția domiciliară

efectuată în anul 1986 în domiciliul rudelor părții vătămate, ocazie cu care

s-ar fi ridicat și cantitatea de 12 kg aur, este reprodusă în mod expres și

afirmația pretins calomnioasă că partea vătămată este „un om nebun”.

În cauză s-au luat declarații părții

vătămate și inculpatului, a fost audiat martorul I.P.A. redactorul articolului

sus-menționat, fiind solicitate relații din partea conducerii administrative a

ziarului I.G.

Instanța de fond a constatat în

raport de probatoriile administrate că în cauză nu s-a dovedit comiterea faptei

de către inculpat, respectiv efectuarea de către acesta a afirmațiilor

calomnioase la adresa părții vătămate.

Pe cale de consecință nici cererea

părții vătămate de obligare a inculpatului la plata daunelor morale nu a fost

primită.

Împotriva sentinței penale a Curții

de Apel Craiova a declarat recurs partea vătămată care a criticat-o pentru

nelegalitate și netemeinicie cu privire la greșita achitare a inculpatului și a

solicitat casarea acestei hotărâri și condamnarea inculpatului pe baza probelor

existente.

Recursul nu este întemeiat.

Așa cum în mod corect a reținut

prima instanță, la sfârșitul lunii iunie 2003, inculpatul a avut o discuție

telefonică cu martorul I.P.A., reporter la ziarul I.G. și autor al articolului

în cauză, în legătură cu sesizarea făcută de partea vătămată la Parchetul

Județean Gorj pentru restituirea unor monede din aur despre care se susține că

au fost confiscate anterior anului 1989.

Cu acest prilej inculpatul a infirmat

acuzațiile privind însușirea monedelor de către organele de cercetare penală

din care a făcut parte.

Audiat fiind de instanță inculpatul

a recunoscut că la sfârșitul lunii iunie 2003 a avut o convorbire telefonică cu

martorul, ocazie cu care a susținut că acuzațiile aduse de partea vătămată

privind însușirea monedelor din aur nu sunt adevărate, fără însă a folosi

epitetul „nebun” la adresa părții vătămate.

Martorul I.P.A. a declarat instanței

că „menține relatările din articol aflate în ghilimele ca fiind cele afirmate

de către inculpat”, precizând că nu a înregistrat convorbirea telefonică cu

acesta, făcând doar însemnări într-o agendă personală a relatărilor făcute de

inculpat cu acea ocazie.

Ulterior martorul a depus la dosar

paginile din agenda respectivă despre care susține că ar conține însemnările la

care s-a referit în declarația sa, scrise într-un mod ilizibil ce cu greu poate

fi descifrat și care nu sunt certificate sau confirmate de conducerea ziarului.

Așa fiind, analizând probele

administrate, în mod corect instanța de fond a ajuns la concluzia că în cauză

nu s-a făcut dovada că inculpatul este cel care a comis infracțiunea de

calomnie la adresa părții vătămate, astfel că soluția de achitare a acestuia

este legală și temeinică.

Ca o consecință, avându-se în vedere

dispozițiile art. 346 C. proc. pen., în mod corect instanța nu a dispus

obligarea inculpatului la plata daunelor morale solicitate de partea vătămată.

Pentru aceste considerente Curtea va

respinge, ca nefondat, recursul părții vătămate în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Văzând și dispozițiile art. 192

alin. (2) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de partea vătămată C.I. împotriva sentinței penale nr. 14 din 1 martie

2004 a Curții de Apel Craiova, privind pe inculpatul F.D.

Obligă pe recurenta parte vătămată

să plătească statului suma de 1.200.000 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

13 mai 2004.