ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2961/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 11 din 7 ianuarie 2004, pronunțată în dosar nr. 5185/2003, Tribunalul București, secția I penală, a respins, ca nefondată, cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnatul I.Șt. În motivarea acestei hotărâri, prima instanță a reținut că la data de 16 octombrie 2003, condamnatul I.Șt. a solicitat întreruperea executării pedepsei de 7 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 542/2003 a Tribunalului București pe motive familiale, arătând că mama sa este suferindă și este lipsită de mijloacele materiale de întreținere. Tribunalul a apreciat că motivele invocate de condamnat nu se circumscriu condițiilor prevăzute de art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc.

pen. Împotriva acestei sentințe a declarat apel condamnatul I.Șt., care a criticat-o pentru netemeinicie, reiterând motivele invocate în cererea de întrerupere și solicitând punerea sa în libertate pentru a-și ajuta mama bolnavă. Împotriva acestei hotărâri, inculpatul a formulat apel, reiterând aceleași motive. Prin decizia penală nr. 112/ A din 18 februarie 2004, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a respins, ca nefondat, apelul declarat, invocând aceeași motivare ca și instanța de fond. Nemulțumit de decizia penală, inculpatul a atacat-o cu recurs pe care, în termen legal, l-a înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală. În esență el repetă aceleași motive, invocate în fond și în apel.

Recursul declarat este neîntemeiat și urmează a fi respins ca atare. Cele două elemente prezentate de inculpat drept motive de recurs, respectiv necesitatea de a-și interna mama în spital și lipsa resurselor materiale pentru repararea casei, erau preexistente încarcerării sale, iar în plus inculpatul atunci când se afla în stare de libertate nu a întreprins nici un demers pentru a remedia situația.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul I.Șt. împotriva deciziei penale nr. 112/ A din 18 februarie 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală. Obligă condamnatul la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 200.000 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 1 iunie 2004.