ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1305/2005
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1305/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursurilor de față:
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
În cauza ce formează obiectul
dosarului nr. 571/2004, al Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru
cauze cu minori și familie, în ședința din 24 ianuarie 2005, apelanții
inculpați H.H. și K.A. au solicitat, între altele, primul revocarea măsurii
arestării preventive pe motivul nulității absolute a mandatului de arestare
preventivă, deoarece inițial a fost arestat preventiv pe numele S.A.A., apoi
printr-un nou mandat, menținut în rechizitoriu și procedurile ulterioare, s-a
trecut numele H.H., în timp ce mandatul inițial pe numele S.A.A. nu mai are
nici o prelungire.
Apelantul inculpat K.A. a
formulat o cerere de liberare provizorie sub control judiciar.
Instanța de apel a amânat
pronunțarea asupra acestor cereri și a celorlalte cereri formulate de apelanți,
la data de 26 ianuarie 2005, când prin încheierea din acea dată, a admis
efectuarea unor probe și a respins cererile formulate de apelanții inculpați cu
privire la măsura arestării preventive.
Împotriva încheierii din 26
ianuarie 2005, au declarat recurs inculpații H.H. (S.A.A.) și K.A., solicitând
primul revocarea măsurii arestării preventive, iar al doilea liberarea
provizorie sub control judiciar.
Recursurile nu sunt fondate.
Din examinarea probelor și
lucrărilor dosarului, se constată că se mențin în continuare motivele care au
stat la baza măsurii preventive dispusă față de aceștia.
Totodată, se impune
menținerea acestei măsuri, avându-se în vedere și că cei doi inculpați sunt
cetățeni străini și există pericolul ca să părăsească țara pentru a se sustrage
urmăririi penale. Mai este de menționat faptul că inculpatul H.H. este trimis
în judecată pentru trafic de droguri precum și pentru fals privind identitatea
și stăruie în continuare că identitatea reală este cea de S.A.A. și nu cea de H.H.,
prevăzută în rechizitoriu.
În această situație rezultă
necesitatea de a-i împiedica pe cei doi inculpați sus-arătați să se sustragă de
la urmărirea penală și aflarea adevărului.
Mai este de menționat că,
prin încheierea din 7 februarie 2005, instanța de apel, verificând legalitatea
măsurii preventive, a menținut starea de arest a inculpaților.
Pentru aceste considerente,
recursurile declarate de apelanții inculpați H.H. (S.A.A.) și K.A., împotriva
încheierii din 26 ianuarie 2005 a Curții de Apel București, secția a II-a
penală, și pentru cauze cu minori și familie sunt nefondate, urmând în baza art.
385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a se respinge, ca atare, și a obliga
pe recurenți să plătească statului, câte 600.000 lei cheltuieli judiciare, iar
onorariul interpretului de limba turcă se va plăti din fondul Înaltei Curți de
Casație și Justiție.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate,
recursurile declarate de inculpații H.H. (S.A.A.) și K.A., împotriva încheierii
din 26 ianuarie 2005, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a
penală și pentru cauze cu minori și familie în dosarul nr. 571/2004.
Obligă fiecare
recurent-inculpat la plata sumei de câte 600.000 lei cu titlu de cheltuieli
judiciare către stat.
Onorariul pentru interpretul
de limbă turcă al inculpatului K.A. se va plăti din fondul Înaltei Curți de
Casație și Justiție.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 21 februarie 2005.