ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1305/2005

Asupra recursurilor de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: În cauza ce formează obiectul dosarului nr. 571/2004, al Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie, în ședința din 24 ianuarie 2005, apelanții inculpați H.H. și K.A. au solicitat, între altele, primul revocarea măsurii arestării preventive pe motivul nulității absolute a mandatului de arestare preventivă, deoarece inițial a fost arestat preventiv pe numele S.A.A., apoi printr-un nou mandat, menținut în rechizitoriu și procedurile ulterioare, s-a trecut numele H.H., în timp ce mandatul inițial pe numele S.A.A. nu mai are nici o prelungire. Apelantul inculpat K.A. a formulat o cerere de liberare provizorie sub control judiciar.

Instanța de apel a amânat pronunțarea asupra acestor cereri și a celorlalte cereri formulate de apelanți, la data de 26 ianuarie 2005, când prin încheierea din acea dată, a admis efectuarea unor probe și a respins cererile formulate de apelanții inculpați cu privire la măsura arestării preventive. Împotriva încheierii din 26 ianuarie 2005, au declarat recurs inculpații H.H. (S.A.A.) și K.A., solicitând primul revocarea măsurii arestării preventive, iar al doilea liberarea provizorie sub control judiciar. Recursurile nu sunt fondate. Din examinarea probelor și lucrărilor dosarului, se constată că se mențin în continuare motivele care au stat la baza măsurii preventive dispusă față de aceștia.

Totodată, se impune menținerea acestei măsuri, avându-se în vedere și că cei doi inculpați sunt cetățeni străini și există pericolul ca să părăsească țara pentru a se sustrage urmăririi penale. Mai este de menționat faptul că inculpatul H.H. este trimis în judecată pentru trafic de droguri precum și pentru fals privind identitatea și stăruie în continuare că identitatea reală este cea de S.A.A. și nu cea de H.H., prevăzută în rechizitoriu. În această situație rezultă necesitatea de a-i împiedica pe cei doi inculpați sus-arătați să se sustragă de la urmărirea penală și aflarea adevărului. Mai este de menționat că, prin încheierea din 7 februarie 2005, instanța de apel, verificând legalitatea măsurii preventive, a menținut starea de arest a inculpaților.

Pentru aceste considerente, recursurile declarate de apelanții inculpați H.H. (S.A.A.) și K.A., împotriva încheierii din 26 ianuarie 2005 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, și pentru cauze cu minori și familie sunt nefondate, urmând în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a se respinge, ca atare, și a obliga pe recurenți să plătească statului, câte 600.000 lei cheltuieli judiciare, iar onorariul interpretului de limba turcă se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații H.H. (S.A.A.) și K.A., împotriva încheierii din 26 ianuarie 2005, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie în dosarul nr. 571/2004. Obligă fiecare recurent-inculpat la plata sumei de câte 600.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Onorariul pentru interpretul de limbă turcă al inculpatului K.A. se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 21 februarie 2005.