ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3958/2004

Asupra recursurilor de față:

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin încheierea din 6 iulie 2004,

Curtea de Apel București, secția II–a penală, a amânat judecarea apelurilor

declarate de inculpații V.E., N.G., S.I., D.K., K.A. și H.H. împotriva

sentinței penale nr. 111 din 23 ianuarie 2004, pronunțată de Tribunalul

București, secția I–a penală, menținând starea de arest a inculpaților și

respingând, totodată, cererile inculpaților, N.G., S.I. și K.H., de liberare

provizorie sub control judiciar.

S-a motivat că, se mențin temeiurile

de fapt și de drept avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, în

condițiile în care, inculpații sunt judecați pentru săvârșirea unor infracțiuni

de un grad ridicat de pericol social în legătură cu traficul ilicit de droguri.

Referitor la cererile unora dintre

inculpați de liberarea provizorie sub control judiciar s-a reținut că, simpla

îndeplinire formală a condițiilor prevăzute de art. 160

2

Cod

procedură penală nu determină admiterea

automată a cererii, aprecierea

temeiniciei acesteia trebuind raportată la natura și gravitatea faptelor pentru

care inculpații sunt judecați.

Împotriva acestei încheieri au

declarat recurs inculpații H.H., K.A. și D.K., solicitând casarea ei și

revocarea măsurii arestării preventive, inculpații fiind arestați din februarie

2002, iar lăsarea lor în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică.

În plus, inculpatul K.A. a susținut că în mod greșit i s-a respins cererea de

liberare provizorie sub control judiciar.

Recursurile sunt nefondate.

În mod corect instanța a apreciat că

temeiurile care au determinat arestarea preventivă subzistă pentru toți

inculpații și că liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatului K.A.

nu este oportună, atât în raport cu gravitatea faptelor pentru care instanța de

fond l-a condamnat la o pedeapsă substanțială cu executare în regim privativ de

libertate, cât și față de poziția sa procesuală de negare totală a vinovăției.

Ca atare, recursurile inculpaților

vor fi respinse ca nefondate, aceștia urmând a fi obligați la cheltuieli

judiciare către stat.

Onorariul avocatului desemnat din

oficiu pentru apărarea inculpatului D.K. va fi avansat din fondul Ministerului

Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de inculpații H.H., K.A. și D.K. împotriva încheierii din 6 iulie

2004 a Curții de Apel București, secția a II–a penală, pronunțată în dosar nr.

571/2004.

Obligă pe recurenții inculpați H.H.,

K.A. să plătească statului suma de câte 1.200.000 lei cheltuieli judiciare.

Obligă pe recurentul inculpat D.K.

să plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma

de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul pentru interpretul de

limbă turcă va fi suportat din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

13 iulie 2004.