ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4766/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4766/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2957 din 27
aprilie 2004 a Judecătoriei sectorului 1 București a fost respinsă ca
neîntemeiată cererea formulată de S.M. în contradictoriu cu SC R. SA, având ca
obiect obligarea acesteia de a-i elibera reclamantei contractul de
vânzare-cumpărare pentru imobilul situat în București.
S-a avut în vedere în esență că nu a
fost încheiat între părți contractul de vânzare-cumpărare cu privire la
imobilul menționat, existând numai cererea cumpărătorului fără acordul
societății pârâte pentru înstrăinare.
Apelul declarat de reclamant
împotriva acestei sentințe a fost anulat ca insuficient timbrat prin decizia
nr. 953 din 7 septembrie 2004 a Curții de Apel București, secția a VII–a
civilă.
Această soluție s-a întemeiat pe
faptul că deși apelantul fost citat cu mențiunea timbrării apelului cu 763.302
lei, reprezentând taxa judiciară de timbru și timbru judiciar în valoare de
30.000 lei, a depus numai acest timbru.
Împotriva acestei decizii,
reclamantul a declarat recursul de față, susținând că apelul a fost judecat la
primul termen de judecată, în absența sa, fără reluarea procedurii de citare,
pentru a i se asigura posibilitatea de a-și susține apelul.
Recursul nu este întemeiat, urmând a
fi respins ca atare.
Din cele redate, rezultă că recurentul
confirmă că nu a plătit taxa de timbru stabilită, dar consideră că trebuia
citat și pentru al doilea termen cu această mențiune.
O atare susținere nu este de primit,
deoarece taxa de timbru trebuia depusă anticipat, urmând a se face o astfel de
dovadă cu ocazia înregistrării cererii.
În acest sens sunt cuprinse
dispoziții ferme în art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 potrivit căruia
taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar în conformitate cu alin.
(3) al aceluiași text, neîndeplinirea obligației de plată la termenul stabilit
se sancționează cu anularea cererii.
Așa fiind, cum la termenul stabilit,
pentru care a fost legal citat, cel în cauză nu a făcut dovada plății taxei de
timbru datorate, rezultă că în mod corect și în acord cu prevederile legale
redate s-a procedat la anularea apelului ca insuficient timbrat.
Așa fiind, recursul de față este
nefondat, urmând a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de reclamantul S.M. împotriva deciziei nr. 913/A din 7 septembrie 2004
a Curții de Apel București, secția a VII civilă și litigii de muncă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 iunie 2005.