ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 571/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la data de 20 ianuarie 2004, reclamanta D.R. a solicitat anularea hotărârii nr.

12702 din 25 noiembrie 2003, emisă de Casa Județeană de Pensii Cluj, prin care

i s-a respins cererea pentru recunoașterea calității de refugiată și acordarea

drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.

În motivarea acțiunii,

reclamanta a arătat că în perioada septembrie 1941 - aprilie 1945 s-a refugiat

împreună cu părinții, din motive etnice, din localitatea Viișoara, la Băile Someșeni, județul Cluj.

Prin sentința civilă nr. 345

din 2 martie 2004, a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios

administrativ, a fost respinsă acțiunea reclamantei.

Hotărând astfel, instanța a

reținut că localitatea Viișoara, de unde reclamanta susține că s-a refugiat

etnic, era la acea dată un teritoriu liber, așa încât nu se încadrează în

dispozițiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.

Împotriva acestei soluții a

formulat recurs, reclamanta, susținând, în esență, că în septembrie 1941,

comuna Viișoara era în România, iar familia recurentei-reclamante fiind de

etnie maghiară, au fost obligați să părăsească domiciliul și să se refugieze pe

teritoriul Ungariei.

Recursul este nefondat.

Potrivit prevederilor art. 1

lit. c) din Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile prevăzute de acest

act normativ, persoanele strămutate pentru motive etnice, în perioada 6

septembrie 1940 - 6 martie 1945. Prin persoane strămutate în altă localitate,

în sensul Legii nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, inclusiv H.G. nr. 127/2002,

se înțeleg și persoanele din Basarabia Bucovina și Ardealul de Nord, care au

fost expulzate ori s-au refugiate.

În speță, recurenta a plecat

împreună cu familia, din comuna Viișoara, județul Cluj, care la acea dată,

potrivit listelor eliberate de Arhivele Naționale, era teritoriu liber, în

localitatea Băile Someșeni.

Or, legea condiționează în

mod expres, ca persoana solicitantă să se fi refugiat din teritoriile ocupate, pe

considerente etnice exercitate de regimurile străine instaurate pe teritoriile

ocupate.

Având în vedere că recurenta-reclamantă

nu se încadrează în situațiile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 189/2000,

urmează a se constata că nu există motive de casare sau de modificare a

sentinței pronunțată de instanța de fond.

În consecință, recursul

urmează să fie respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de D.R. împotriva sentinței civile nr. 345 din 2 martie 2004, a Curții de Apel

Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 2 februarie 2005.