ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3443/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 590 din 3 octombrie 2005 a Curții de Cluj s-a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta L.M., în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj și în consecință, s-a dispus anularea hotărârii nr. 16323 din 24 februarie 2005, emisă de pârâtă. A fost obligată pârâta să recunoască reclamantei, statutul de persoană refugiată pentru perioada 12 februarie 1944 - 6 martie 1945 și să-i acorde acesteia, drepturile bănești prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2005. S-a apreciat de către instanță că și etnicii maghiari au avut de suferit în urma persecuțiilor etnice, dovedite în cauză cu declarațiile martorilor.

Recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva acestei hotărâri a fost admis de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 450 din 8 februarie 2006, a fost casată sentința atacată și trimisă cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe, pentru completarea probatoriului, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Rejudecând cauza în fond, după casare, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 231 din 16 mai 2006, a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta L.M., în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj.

A dispus anularea hotărârii nr. 16323 din 24 februarie 2005, emisă de pârâtă. A obligat pârâta să recunoască reclamantei, calitatea de persoană refugiată pentru perioada 12 februarie 1944 - 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, începând cu data de 1 ianuarie 2005. În motivarea soluției s-a reținut că familia reclamantei s-a refugiat în urma cedării Ardealului de Nord, întrucât și etnicii maghiari au avut de suferit din cauza persecuțiilor etnice. Și această hotărâre a fost atacată cu recurs de pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, criticând-o pentru nelegalitate, susținând, în esență, că reclamanta, de etnie maghiară, nu a făcut dovada persecuției etnice cu acte oficiale, că familia sa nu a fost nevoită să se refugieze, schimbul de domiciliu având loc dintr-o localitate liberă, Viișoara, pe un teritoriu ocupat.

Examinând sentința atacată, în raport cu criticile formulate, probele administrate în cauză, precum și dispozițiile legale incidente pricinii, se constată că recursul este nefondat. Potrivit dispozițiilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a suferit persecuții etnice, aflându-se în una din situațiile enumerate. Art. 2 din Normele de aplicare ale prevederilor O.G. nr. 105/1999 prevede că persoană strămutată este aceea care a fost mutată sau a fost obligată să-și schimbe domiciliul în altă localitate, din motive etnice.

Din probele administrate în cauză rezultă că părăsirea domiciliului de către reclamantă, din localitatea Viișoara, județul Cluj și refugierea în Cluj a fost determinată de persecuțiile etnice care s-au exercitat aspra sa, așa cum rezultă din declarația martorei T.E., la rândul său, beneficiară a prevederilor O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare. Împrejurarea că reclamanta este de etnie maghiară, nu prezintă relevanță sub aspectul recunoașterii statutului de refugiat, deoarece legea nu face o distincție în acest sens, iar persecuția etnică a fost dovedită. În consecință, în mod corect, instanța de fond a apreciat și a reținut că reclamanta are statut de refugiat, beneficiind de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, completată și modificată.

Așa fiind, având în vedere cele mai sus reținute, în baza dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 231 din 16 mai 2006 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 octombrie 2006.