ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1061/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1061/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 30
august 2004, reclamanta D.A. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Județeană
de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 14352 din 24 iunie 2004, emisă de pârâtă
și obligarea acesteia să emită o nouă hotărâre prin care să-i recunoască
beneficiul drepturilor prevăzute de Legea 189/2000, cu motivarea că s-a născut
în timpul refugiului părinților săi, în localitatea Turda, județul Cluj, unde
aceștia se stabiliseră după ocuparea Ardealului de Nord, de către Ungaria.
Prin sentința civilă nr. 1021 din 9
noiembrie 2004, Curtea de Apel Cluj a admis acțiunea și a obligat pârâta Casa
Județeană de Pensii Cluj, să recunoască reclamantei, drepturile prevăzute de
Legea 189/2000, pentru perioada 4 august 1943 - 6 martie 1945, cu începere de
la 1 ianuarie 2004.
Pentru a hotărî astfel, instanța de
fond a reținut că reclamanta s-a născut în timpul refugiului părinților săi,
iar consecințele traumatizante ale acestei împrejurări s-au răsfrânt implicit
și asupra ei.
Împotriva acestei sentințe, în
termen legal, a declarat recurs, pârâta.
În motivarea recursului s-a susținut
că în mod greșit instanța de fond a admis acțiunea reclamantei, atâta vreme,
cât, în fața Comisiei de aplicare a Legii nr. 189/2000, aceasta nu a prezentat
nici un fel de probe în dovedirea susținerilor sale, probele fiind prezentate
ulterior, în fața instanței de fond.
Recursul este nefondat și urmează a fi
respins.
Potrivit dispozițiilor Legii nr. 189/2000,
beneficiază de drepturile conferite de lege, persoanele, cetățeni români, care,
în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, au avut de suferit persecuții
din motive etnice, fiind strămutate în altă localitate, decât cea de domiciliu.
Textele legale au avut în vedere
persecuțiile etnice la care au fost supuse unele persoane de cetățenie română,
fără a face distincție între părinți și copiii născuți în perioada refugiului,
în condițiile în care traiul în refugiu a avut consecințe identice, materiale
și morale, vătămătoare, atât asupra părinților, cât și asupra copiiilor,
indiferent că au fost născuți înainte sau în timpul refugiului.
Motivul de recurs potrivit căruia
reclamanta nu a depus probe în sprijinul celor solicitate în fața Comisiei de
aplicare a Legii nr. 189/2000, ci numai în instanța de fond, este irelevant în
cauză, atâta vreme, cât potrivit art. 129 alin. (5), în baza rolului activ al
instanței, „judecătorii au îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale,
pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza
stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării
unei hotărâri temeinice și legale”.
Față de aceste considerente, Curtea
precizează că, dat fiind probatoriile administrate în cauză - certificatul
eliberat de Arhivele Statului, care atestă prezența familiei intimatei, pe
tabelul refugiaților din județul Turda, certificatul de naștere, care dovedește
că s-a născut în timpul refugiului și declarațiile martorilor P.I. și Ș.D., în
mod corect instanța de fond a admis acțiunea intimatei-reclamante.
Pe cale de consecință, constatând că
în cauză, nu există, potrivit art. 304 și 304
1
C. proc. civ., motive
de casare sau modificare a hotărârii pronunțate de instanța de fond, Curtea va
respinge prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa
Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 1021 din 9 noiembrie
2004 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ,
ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 21 februarie 2005.