ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 30.03.2011

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1359/2011

HOTĂRÂRE
30.03.2011
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1359/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea adresată

Tribunalului Arad, înregistrată

la data de 19

februarie 2010, reclamanta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului

a chemat în judecată pe pârâta

SC A.V. SA solicitând

obligarea acesteia la majorarea capitalului social cu suma reprezentând

valoarea terenului în suprafață de 6.892 m.p., inclus în suprafața de 15.237 m.p.

pentru care a obținut certificatul de atestare a dreptului de proprietate,

seria M 07 nr. 1791 din 5 februarie 1999, emis de Ministerul Agriculturii și

Alimentației și la plata de daune cominatorii în sumă de 100 RON pe zi de

întârziere în executarea obligației de a face susarătate, de la data

pronunțării hotărârii și până la îndeplinirea acesteia.

Secția

comercială a Tribunalului Arad, prin sentința comercială nr. 990,

pronunțată

la data de 21 aprilie 2010, a respins acțiunea formulată de reclamantă pe care

a obligat-o să plătească pârâtei suma de 1.000 RON, cu titlu de cheltuieli de

judecată.

Spre

a hotăr

î

astfel, prima instanță a reținut că majorarea capitalului social

al pârâtei a operat de drept, conform art. 5

1

.17 din H.G. nr.

450/1999, situație în care instanța nu mai poate dispune o nouă majorare cu

aceeași valoare, iar în cazul în care administratorii pârâtei nu au solicitat

înregistrarea majorării capitalului social, calea procedurală pusă la

dispoziție reclamantei de către legiuitor este cea prevăzută de art. 12 alin.

(4) din Legea nr. 137/2002, apreciind că obiectul cererii este în realizarea

unui drept.

Apelul

formulat de reclamantă împotriva sentinței Tribunalului a fost respins, ca

nefondat, de secția comercială a Curții de Apel Timișoara prin decizia civilă

nr. 165/A, pronunțată la data de 18 octombrie 2010.

Pentru

a pronunța această hotărâre instanța de control judiciar a reținut, în

principal, examinând motivele de apel, că, în mod corect, prima instanță a

considerat că acțiunea formulată de reclamantă în cauză este o acțiune în

realizare, că majorarea capitalului social a operat de drept și că, în cazul în

care administratorii pârâtei nu au solicitat înregistrarea acestei majorări, au

la dispoziție calea prevăzută de art. 12 alin. (4) din Legea nr. 137/2002.

Împotriva

menționatei decizii a formulat recurs apelanta – reclamantă, invocând în drept

dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În

motivarea recursului s-a arătat, în esență, că instanța de apel a interpretat

greșit dispozițiile legale aplicabile, evocând conținutul prevederilor art. 35

din O.U.G. nr. 88/1997 și art. 5

1

.15 – 5

1

.19 din H.G. nr.

450/1999 – precum și obiectul acțiunii.

Intimata

a solicitat prin întâmpinare respingerea recursului și menținerea hotărârilor

pronunțate în cauză ca fiind legale și temeinice.

Recursul

este nefondat.

Astfel,

recurenta nu a arătat în mod concret în ce constă greșita interpretare a legii

de către instanța de apel în raport cu textele invocate – simpla enunțare a

conținutului acestora nesatisfăcând această exigență, iar aplicarea

prevederilor

art. 5

1

.17 din H.G. nr. 450/1999 privind aprobarea

normelor metodologice de aplicare a O.G. nr. 88/1997 de către instanța de fond

a fost cu justețe confirmată prin decizia atacată, avându-se în vedere cererea

reclamantei de obligare a pârâtei la majorarea capitalului social cu suma

reprezentând valoarea terenului inclus în suprafața pentru care pârâta a

obținut certificatul de atestare a dreptului de proprietate, corect calificată.

Pentru

aceste considerente, constatând că dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

nu-și găsesc incidența în cauză, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1)

teza 2 C. proc. civ., va respinge recursul dedus judecății.

Respinge

recursul

formulat de reclamanta

AVAS,

împotriva deciziei Curții de Apel Timișoara nr. 165 din 18 octombrie 2010

, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi, 30 martie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-01-14
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 87/2010
Asupra recursului de față: Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 21 august 2008 reclamanta A.V.A.S. București cheamă în judecată pe pârâta SC C.A. SA București solicitând instanț
ÎCCJ 2011-11-22
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3752/2011
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 16 decembrie 2009, pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a comercială, reclamanta A.V.A.S. în contradictoriu
ÎCCJ 2012-01-27
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 292/2012
Asupra recursului, din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, reclamanta A.V.A.S. a chemat în judecată pe pârâta SC P. SA sol
ÎCCJ 2010-12-02
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4201/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 29 iulie 2009 reclamanta A.V.A.S. a chemat în judecată pârâta SC C. SA Arad solicitând ca în baza sentinței ce se va
ÎCCJ 2010-10-06
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3150/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 6670 din 30 aprilie 2009, Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a admis acțiunea formulată de reclamanta A.V.A.S. B
Sursă